1,042 matches
-
nu era chiar așa, supușii și mai puțin supușii regimului din Republica Socialistă România nu aveau cum să creadă altcumva, supuși fiind mijloacelor de propagandă socialistă beneficiare de material occidental gratuit. Mai-marii occidentului s-au grăbit în elogii și primiri fastuoase luând cea mai mare țeapă din istoria omenirii de la cel socotit ca fiind marioneta lor. Convorbiri și oferte făcute în spatele unor uși închise, sub jurământul nedivulgării și sub semnul speranței occidentului, au rămas fără rezultatul scontat. Protocolul primirilor, al desfășurării
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
ci este, la drept vorbind „măsura tuturor lucrurilor”, referința noastră fundamentală, și, dacă vreți, cea dintâi și cea de pe urmă justificare a artei. Mitologia greacă abundă în descrieri sau exchibiții, dar și în transformări simbolice sau metamorfoze. Orânduită ca o fastuoasă curte monarhică, lumea zeilor este plină de intrigi și jocuri de culise, de iubiri, gelozii, inceste și adultere, crime și răzbunări familiale, care satisfac propensiunea teatrală a grecilor și pe care o regăsim în operele marilor lor dramaturgi și, mai
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
virgula zeiască și unde cerurile mi se cască și unde mi se-aplică mii de price când vine goală -pușcă Beatrice; atunci fiorul dulce metafizic m-apucă precum boala unui ftizic și luna mă pândește iar în cale, cu raze fastuoase, dulci și pale și sapă-n tristul meu destin și mă invită la festin... luni, 5 iunie 2017 Referință Bibliografică: geometrie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
în mișcare cu cele în repaus, pentru ca frumusețea și seducția să se manifeste din plin. Într-o excepțională frescă, „Triumful lui Bachus și al Ariadnei” (1597-1599), pe care o putem admira în Palatul Farnese din Roma, Annibale Carracci ne înfățișează fastuoasa procesiune a lui Bachus, prilej de a expune nuduri masculine și feminine în alai de petrecere, cu o foarte bună tratare a expresiilor feței. Aș mai alege, din aceeași epocă, „Venus și Diana” (c. 1550), de Lorenzo Lotto, pentru „efectele
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
graba lor migala lor le privesc mâinile și tâmplele zvâcninde poți colora munții poți umple alunecările de așchii cu speranțe metafore jocuri de lumini și întuneric poți... te poți legăna de pe un picior pe altul căutând căutându-te printre mormintele fastuoase e mai simplu să privești crucile simple în mișcare acolo undeva mereu cândva ești la final de zi toți intră sub același con de umbră se aprind lumânări ca în templele neridicate în fața unei ferestre din pânză de cort un
RUGA UNUI GÂND VIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352422_a_353751]
-
clipuri primite pe internet, erau Hradul și Casa care dansează. Dar tot am avut o surpriză - clădirea maiestuoasă, cu turnuri înalte, care figurează în toate pliantele turistice, nu e castelul propriu-zis, ci Catedrala Sf. Vitus. Este o catedrală impresionantă - elegantă, fastuoasă, bogată, în care abundă operele de artă, ornamentele și vitraliile. Într-un cuvânt, comparabilă cu cele văzute în Italia, Franța, Spania. Castelul nu e unul singur, sunt mai multe, dar n-au mai mult de trei- patru etaje și nu
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
Sinulescu! Cântecul ancestral vine din labirinturi prin care curg izvoare în ulcioare mai sfinte decât odoarele monahale. Îl cântă mulți, dar puțini îl sfințesc! Miresmele florilor de crâng și clinchetul clopoțeilor primei primăveri a mirilor întrec în miracol luminile vitraliilor fastuoase. Tot așa și muzica folclorică românească e deasupra oricărei muzici, e sâmburele care încuviințează și încolțește mugurii aurii ai creației folclorului românesc. Nu a greșit îngerul folclorului iubindu-l pe Benone Sinulescu și dându-i minții, firii și vocii sale
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
moșie „cumpărată” de la actualii sau viitorii proprietari de Lucullus. Și acest Lucullus, cu tot cei doi l din nume era și el îndrăgostit ca și mine. Dar nu de „literatura” pe care n-o scria ci de palatul său, de fastuoasele dineuri care se țineau acolo. De aceea, de câte ori războaiele sau participarea la Senat permiteau, era invitatul lui însuși. Lucullus ia masa la Lucullus. Și să nu vă închipuiți că vreun serviciu de kettering sau cum s-o spune pe românește
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
vâscoase/ o privesc în ochi și caut un șiretlic cu care să o fac/ să nu vadă cum tremură țepii pe spinarea ariciului/ ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”. Poet vital, cunoscut pentru strălucirea lumilor sale imaginare, cu fastuoase combinații retorice, Ion Cocora a cântat viața în plinătatea ei, “întâmplările sufletului”, a scris despre poezie, dar și despre moarte ori eros. “De parcă ar vorbi de un altul, insuportabil de familiar”, constată Nicolae Breban (2003). Acum se întoarce cu totul
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
profil cu care conturează și o frumoasă cariera pedagogică la University of Technology, Sydney. „Testament” este titlul antologiei în cauză, publicat de Editura Minerva și care, după un circuit de lansări în țară, în cursul anului trecut, într-un cadru fastuos al artelor creionat de participarea unor actori, muzicieni, literați renumiți, din spațiul artelor românești, iată că a avut și la Sydney lansarea ediției bilingve, cu o frumoasă prefață semnată de renumitul critic Alex Ștefănescu, ceea ce constituie în sine un indiscutabil
LANSAREA ANTOLOGIEI DE POEZIE ROMÂNEASCĂ „TESTAMENT – ANTHOLOGY OF MODERN ROMANIAN VERSE” LA SYDNEY de LOREDANA TUDOR TOMESCU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350834_a_352163]
-
ci o metamorfosează în iubirea aia absolută, de care sîntem cu toții însetați. Poetul este un visător absolut: “Iubește-mă laconic în cuvinte” (“Iubire indecisă”) Nu este ăsta adevărul vieții ? Tăcerile ne adîncesc în pierderea de sine, avem nevoie de mîngîieri fastuoase, asta este poezia, vrea poetul să ne transmită. Pe fruntea lui plutesc desăvîrșite “draperiile amurgurilor” ! Î n Constanța, unde trăiește Aurel Avram STĂNESCU cu familia lui, se află bustul lui Publius Ovidius Naso, și o paralelă poate fi gîndită, pentru că
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
vibrant și înfocat pentru dialogul cu Roma. Și își mărturisește public patriotismul, deși aruncă vorbe grele despre „lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei Constantinopolului și Moscovei” care îi încătușează pe “moldo-valahi”. Cine înțelege însă cum trebuie înțeles rostul unor asemenea fastuoase veșminte sacerdotale care înfășoară discursul autorului (multor cărți și nenumărate articole Viorel Roman ia cunoștință de un punct de vedere original care, mereu reluat și explicitat, devine o viziune fascinantă și - de ce să nu o spunem - una altfel asupra problemelor
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
cuprinzătoare: "Limbajul poetic, presărat cu rigoare estetică, răbdarea cu care își șlefuiește versurile, oferă prin puterea de dăruire și din sentimentul datoriei de a face harul artistic cunoscut celor care îl citesc, un tablou de-o superbă ținută poetica. Versul fastuos, de o largă respirație, corespunde pe deplin intenției poetului de a pictă, printr-un lexic plin de culoare ce-ncanta ochiul, tabloul sufletului mereu în căutare, veșnic tânăr și uneori mistuit de intrebari ce fac parte din esență stărilor sufletești
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
încerc să redau câteva impresii care au avut un impact aparte asupra mea. Vizitarea unui cimitir renumit în contextul unei excursii. Cimitire au existat din cele mai vechi timpuri, unele civilizații fiindu-ne cunoscute doar prin urmele găsite, simple sau fastuoase, în funcție de starea socială a decedatului. Cimitirele primesc viitorii pensionari în mod diferit... un loc aparte, deosebit sau oarecare, împrejmuit, cu o placă de piatră, o cruce de lemn sau un însemn pe o tablă, cu sau fără epitafuri, în cadrul participării
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
veneau aproape lunar cu ajutoare și mângâieri... „Unde sunt Ierarhii noștri?” Dau năvală gândurile nărăvașe ale tinerilor debusolați sau neîmpliniți spiritual din toate categoriile sociale. Unii, umaniști, consideră că tăcerea ierarhilor se datorează neputințelor lor spirituale, dar mai ales lâncezărilor fastuoase și bahice din grandioasele lor palate princiare. - Cum să stea de vorbă un ditamai Vlădică, cu o puturoasă de opincă? Alții, cinici, cred că grija de căpătâi a păstorilor este chiar aceasta: de a se căpătui boierește, nu glumă. Majoritatea
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
profunzimea detaliilor. Este uimitor drumul străbătut timp de 63 de ani de octogenarul stabilit astăzi la Phoenix Arizona. Din mărginimea Sibiului până în capitala Arizonei, aventura lui nea Mitica trece prin supliciile lagărului iugoslav, prin munții Italiei, spre libertate. Orașul luminilor - fastuoasa capitală a Franței - este pentru Mitică Sinu o țintă intermediară, un răgaz înainte de aventura peste Atlantic. Anii petrecuți în Canada, la Montreal, întoarcerea la Paris și în final cei 30 de ani în Statele Unite, reprezintă fiecare o treaptă în evoluția
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > POEM FASTUOS Autor: Cristina Lila Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
ce vor să-nsemne! N-avem rime fastuase, Nici conduri nimicitori Patinăm doar printre stele - Florile ne dau fiori Și mai vrem, mirese pure, Să vedem apusul tandru Cum se-așterne prin pădure, Delicat ca un leandru... Referință Bibliografică: POEM FASTUOS / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristina Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRANDAFIRUL, REGE ÎN ÎMPĂRĂȚIA FLORILOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă apropii de trandafirii înveșmântați fastuos, în haine regești care îmi zâmbesc săgalnic și mă cheamă spre ei cu șoapte de dor. În împărația florilor, trandafirul este un rege măreț înconjurat de o suită de mândre crizanteme. El stăpânește cu iubire și bunăvoință peste toate florile
TRANDAFIRUL, REGE ÎN ÎMPĂRĂŢIA FLORILOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355544_a_356873]
-
stat din ministerul Finanțelor Mircea Ionuț Costea (cel care blocase comandat perfectarea contractului la 7 aprilie 1997, împreună cu cumnatul său, nimeni altul decât ambasadorul României în S.U.A., Mircea Geoană. În Florida se pare că au fost extrem de impresionați prin petreceri fastuoase pe iahturile companiei. Ce se întâmpla în țară, însă? O încălcare grosolană a protocolului și cuvântului primului ministru al României. "În iunie, președintele Case, Steve Lamb, este informat brusc că afacerea se taie, pur și simplu, în două: 80 de
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
a fost sub dominație spaniolă, Binche-ul fiind reședința Mariei din Ungaria, sora lui Carol al V-lea, împărat al Germaniei, rege al Spaniei și Conte de Hainaut. Invitandu-l pe acesta în Binche, Maria a organizat în 1549 o petrecere fastuoasa, iar astăzi aceste petreceri au rămas sub numele de Triumfuri. Prin ordinul Comunității franceze din 17 iulie 2003, orașul Binche are propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
opresc în piața mică cum este cunoscută zona din fața catedralei. De aici poți admira grandoarea ei, arcadele gotice înalte și statuile sculptate în marmoră albă, de mărime naturală a omului, așezate pe fațadă. În interior există aceeași arhitectură impresionantă și fastuoasă, deținând șapte naosuri sprijinite pe patruzeci și opt de coloane din marmoră albă, ce duc spre altar. Nava principală Catedrala are cincizeci și cinci de ferestre încărcate cu vitralii care creează interiorului o luminozitate deosebită. S-a lucrat la construirea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
sticlă manuală. Mărțina cunoaște și aceste detalii. Știe pe derost fiecare centimetru pătrat din zidul de mai bine de cinci palme grosime. Ar trebui să se simtă confortabil, dar ea caută și, nu stie ce sau pe cine. Sub mănușile fastuoase, pielea palmelor ustura, crapă, zemuișete că o rășina lichidă. Părul femeii este stacojiu și îi ajunge pe umeri. Ea simte șuvițele. Reci. Fără textura, ca și cum ar fi moarte, nu i-ar mai aparține. Palmele! Ascunse în mănuși că de opereta
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]