1,067 matches
-
și că neparticipând, câștigul va fi nul pentru toți. În plus, trebuie ținut cont și de natura bunului colectiv, unele bunuri colective având o mai mare putere de mobilizare, datorită stringenței nevoii pe care o resimt membrii cu câteva condiții favorizante ale participări: -dimensiunea grupului poate să fie mică și contribuția marginală a fiecărui membru poate să fie importantă; -membrii grupului sportiv sunt legați prin raporturi strânse de loialitate; -trebuie să existe mecanisme de coerciție sau de incitare directă a sportivului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
tiparele unei ore obișnuite. Teoreticienii domeniului sunt unanim de acord în a admite printre atuurile caracteristice ale acestei strategii didactice posibilitatea învățării cu plăcere, în condițiile unei implicări emoționale și afective sporite, fapt care este apt să genereze un context favorizant nu numai achiziționării efective de noi cunoștințe, ci și valorificării într-o manieră activă a unor informații stocate în memoria de lungă durată, pe fondul etalării unor competențe specifice. În plus, prestația protagoniștilor este una puternic individualizată, vădind, prin aceasta
Metoda dramatiz?rii ?n lec?ia de istorie. Scenetele "Alegerea lui Vod? Cuza" ?i "Sensul vie?ii" by Claudia-Felicia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83661_a_84986]
-
În formularea idealului se au în vedere unele elemente de referință (laturi ale idealului) care sînt considerate și componente de bază ale modelului de educație fizică și sport. Elementele de referință sînt: armonie între indicii somatici și cei funcționali, aptitudini favorizante practicării exercițiului fizic, calități, deprinderi și priceperi motrice de bază și aplicativ-utilitare specifice unor probe și ramuri sportive practicate atît în regimul zilei de școală cît și în timpul liber, dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, definirea unor trăsături, morale, volitive, atitudinale
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motric, fiziologic, psihologic și social. În educație fizică și sport, potrivit lui A. Dragnea, sînt două tipuri de mijloace: • specifice a) Măsuri de refacere a capacității de efort b) Aparatură și echipament de specialitate c) Exercițiu fizic • nespecifice (asociate) d) Factori favorizanți e) Mijloace asociate 4.1. Mijloace specifice Aceste mijloace se înnoiesc periodic, se diversifică, devenind complete, gîndirea metodică imaginînd noi combinații, mișcări, aparate, instalații asigurînd astfel progresul în dezvoltarea somatică, funcțională, motrică. Apariția de noi ramuri sportive, cunoștințe din alte
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pregătire de muzică, cîntec, lucrări de specialitate, etc. vom observa în plan afectiv-emotiv o serie de transformări legate de estetică corporală, apartenență la grup și bucuria mișcării în aer liber. Factorii nespecifici, factorii naturali de călire, condițiile igienice sînt fenomene favorizante în practicarea exercițiilor fizice. Utilizînd factorii naturali de călire, rezistența organismului se îmbunătățește prin expunerea rațională la apă, aer, soare, fricționări cu apă, băi de soare. Pregătirea la altitudine, în condiții de ploaie, vînt, frig, adaptarea la modificări de fus
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
individului), componente de ordin biologic, moral afectiv și fiziologic. Acestea din urmă reprezintă rezistențe care sunt "depășite" de individul în cauză și astfel are loc infracțiunea. C = în care C = comportament antisocial, R = rezistențele întâmpinate, T = tendințele antisociale, S = situația favorizantă. Există situații în care fracția este supraunitară, unde R are valoare mai mare decât T și S, ceea ce reprezintă un indice clar că infracțiunea nu mai are loc; însă dacă ponderea lui R este mai scăzută decât a celorlalte două
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care urmărește identificarea grupurilor defavorizate, neprivilegiate sau frustrate; acest fapt este rezultatul comparării sistemului normativ specific acestor categorii sociale, pe care autorul le numește "subculturi delincvente", cu norme sau valori general valabile pentru restul societății. În urma analizei acestei problematici: condițiile "favorizante" dezvoltării acestor subculturi, Cohen evidențiază următoarelor situații: * dezvoltare economică mai redusă, chiar precară; * existența unor bariere și interdicții sociale; * prezența unor nivele sociale cu statut marginal, periferic; * existența unei stări de spirit specifică cu sentimente de izolare, frustrare și insatisfacție
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică se poate remarca o pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt, huliganism etc. Tot în această perioadă au loc primele experiențe sexuale, acestea schimbând oarecum optica asupra unor valori și norme sociale (Rășcanu, R., 1994). De pildă, o formă de manifestare a unor valori specifice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să creeze sub influența unor factori externi ce acționeză asupra psihicului său și care îi pot declanșa factori favorizanți în procesul de creație. Considerăm că artistul este, într-o măsură mai mare sau mai mică, inspirat, prin diverse modalități, de diferite energii din creație, iar în urma consumării unor psihostimulente naturale (cafea, alcool, tutun, diferite soiuri de ciuperci halucinogene sau
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
din Moldova, unde multe orașe aveau o populație majoritar evreiască (așkenadă). Puternica tradiție hasidică din aceste comunități de limbă idiș (chiar dacă mulți vorbeau românește în familie și urmau școli cu predare în limba română) a servit, se pare, drept mediu favorizant pentru un anume expresionism iudaic, pregnant în pictura unor Marc Chagall și Soutine sau în farsele umoristului Shalom Alehem. Ov. S. Crohmălniceanu discută pe larg aceste aspecte în monografia sa dedicată expresionismului în literatura română. Potrivit lui Salomon Schulman (Jiddischland. Bland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zona montană), semientropizate (solul agricol), care aparțin localității sau la care au acces locuitorii, resurse a căror capacitate productivă nu este acoperită în prezent. Această ultimă observație are o dublă semnificație: constituie sursă de dezvoltare economică și este și condiție favorizantă ca exploatarea să se facă până la limita de reproducere (capacitatea portantă) a resursei; - valorificarea corectă a ecosistemelor naturale și a solului agricol este garanția unui minimum de acumulări entropice - caracteristică a punerii în valoare a resurselor regenerabile. Productivitatea terenurilor poate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
direct sau prin substituenți tehnologici, dar, în aceeași măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată astfel o intervenție fermă a profesorului pentru crearea circumstanțelor favorizante în scopul depășirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori ori pentru combaterea lor prin educație preventivă, astfel încât elevii să poată învăța chiar și atunci când condițiile nu sunt optimale. Extremă rămâne oportunitatea demersurilor planificate și organizate ale educatorului. Tot schema prezentată de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
situațiilor didactice, asupra activitătii de predare ignorând, de multe ori nu din rea-voință, diversitatea situațiilor educaționale ca structuri complexe, atitudinal-relaționale. Involuntar, asemenea atitudini educaționale creează un teren propice apariției și dezvoltării fenomenelor de criză. În căutarea identificării multitudinii de atitudini favorizante apariției și evoluției fenomenelor discutate, au mai fost identificate următoarele: - intervenții tardive lipsite de promtitudine și rapiditate; - reacții singulare, incoerente și absența unor strategii clare pe termen lung; - absența fermității și a inconsecvenței prin neasumarea responsabilității intervențiilor; - reprezentarea eronată a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cadrul didactic ca gestionar al situațiilor de criză educațională în clasa de elevi) sunt supuse unor condiții de flexibilitate și de relativitate evidente. La nivel de sfat, de recomandare însă, elementele anterior prezentate și luate în seamă pot deveni condiții favorizante ale succesului în gestionarea situațiilor de criză. 7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” tc "7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” " Decizia care stă la baza actului de intervenție sau de nonintervenție este una nu lipsită de dificultate. Ceea ce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
În aceeași secvență de timp. La școlarul cu dizabilități psihomotorii, volumul atenției este mai redus. Atât la copilul cu dizabilitate, unde volumul este mai redus, cât și la cel normal, acest volum poate fi influențat pozitiv prin asigurarea câtorva condiții favorizante: corelarea exercițiilor de creștere a volumului atenției cu exerciții de stimulare a capacității mnezice, a dezvoltării vocabularului și a bagajului de reprezentări. Investigarea proceselor psihice implicate În activitatea de Învățare reprezintă una dintre preocupările constante, mereu În actualitate și de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la un interval de maxim 10-12 luni (la copiii fără cerințe speciale se stabilește pentru o perioadă de peste un an și jumătate) și implică stabilirea rolului factorilor evocați În intervențiile de stimulare a dezvoltării psihice. Estimarea se nuanțează În funcție de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare și de reperele compensative de care dispune subiectul; - prognoza de lungă durată, care presupune organizarea treptată a statutului și rolurilor sociale accesibile pentru fiecare persoană cu cerințe speciale. Între cele două tipuri de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
alelă salvatoare de vieți să fi apărut printr-o mutație și să fi fost selectată contra în cea mai mare parte a regiunilor lumii (Ewald, 1994). Goldrick (2003) sugerează că, în Europa, este posibil să fi avut loc o selecție favorizantă a acestei alele ca urmare a avantajelor oferite de aceasta în timpul valurilor de plagă bubonică de la începutul secolului al XIV-lea. Într-o lucrare sintetică asupra distribuției plăgii bubonice (McNeill, 1976), se estimează că în timpul primului val bubonic din perioada
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ei sunt însă agenți exogeni care au acționat fie asupra aparatului genetic al strămoșilor noștri, fie asupra aparatului nostru genetic în cursul existenței noastre. După funcția lor, agenții etiologici se împart în: (a) factori declanșatori; (b) factori determinanți; (c) factori favorizanți; (d) factori predispozanți/de risc și (e) factori de menținere. Factorii declanșatori reprezintă acei factori care produc în mod direct simptomatologia; ei sunt necesari declanșării tabloului clinic, dar adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
clinic este prezent, și ei sunt prezenți; atunci când ei nu sunt prezenți, nici tabloul clinic nu este prezent. Până acum, în psihopatologie au fost identificați clar puțini factori determinanți, mai ales de natură psihosocială (vezi însă tabelul 2.4.). Factorii favorizanți joacă în psihopatologie rolul pe care catalizatorii îl joacă în reacțiile chimice. O serie de reacții chimice se pot desfășura cu și fără catalizatori, dar prezența acestora eficientizează întregul proces. Similar, factorii favorizanți eficientizează acțiunea factorilor declanșatori și determinanți în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihosocială (vezi însă tabelul 2.4.). Factorii favorizanți joacă în psihopatologie rolul pe care catalizatorii îl joacă în reacțiile chimice. O serie de reacții chimice se pot desfășura cu și fără catalizatori, dar prezența acestora eficientizează întregul proces. Similar, factorii favorizanți eficientizează acțiunea factorilor declanșatori și determinanți în apariția tabloului clinic. Spre exemplu, condițiile economice (de exemplu, resurse financiare scăzute) pot favoriza instalarea unui tabloul clinic. Factorii predispozanți (de vulnerabilitate) sunt acei factori care au un caracter local sau general, aparțin
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
scăzute) pot favoriza instalarea unui tabloul clinic. Factorii predispozanți (de vulnerabilitate) sunt acei factori care au un caracter local sau general, aparțin pacientului, au fost prezenți înainte de instalarea tabloului clinic și care, prin interacțiune cu factorii declanșatori, determinanți și/sau favorizanți, duc la apariția tabloului clinic. Spre exemplu, schemele cognitive disfuncționale constituie factori de vulnerabilitate generală pentru o categorie largă de tulburări psihice, iar gândurile automate sunt factori de vulnerabilitate locală pentru reinstalarea tabloului clinic. Unii factori predispozanți pot face parte
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dintre factorii declanșatori sau determinanți și o stare de vulnerabilitate generală, și nu determină ei înșiși reacții semnificative sub aspect clinic. Factorii de menținere au rolul de a susține simptomatologia apărută. Acest rol poate fi jucat de factorii declanșatori, determinanți, favorizanți sau predispozanți care au produs tabloul clinic, dar și de alți factori - încadrabili în aceleași categorii - care au apărut după generarea tabloului clinic. Unii factori de menținere au caracter general și nespecific (de exemplu, autointerpretarea negativă a tabloului clinic, reacțiile
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
factorii etiologici descriși aici interacționează pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu înseamnă că de fiecare dată când apare un tablou clinic trebuie să fie prezenți factori din fiecare categorie menționată (de exemplu, în anumite situații, factorii favorizanți pot să nu fie prezenți, iar în psihopatologie este adesea dificil de identificat factorii determinanți). Tratamentele care vizează modificarea acestor factori și, prin aceasta, remiterea tabloului clinic, se numesc tratamente etiologice, ele țintind cauza manifestărilor bolilor. (3) Reacții de răspuns
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
oferte provizorii de muncă? * De ce delincvenții nu-și abandonează comportamentul anomic după suportarea unor pedepse sociale? Asistentul social trebuie să identifice cauzele și să formuleze cele mai argumentate răspunsuri la asemenea întrebări, alcătuind liste ipotetice pentru cazuri concrete privind condițiile favorizante ale unor comportamente sau fapte anomice. De exemplu: Copilul care fuge de acasă este bătut, probabil, sau terorizat de alți membrii ai familiei, este lăsat în voia sorții, nimeni nu-l întreabă nimic și în general este neglijat etc. Copiii
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reprezentat de faptul că,de regulă, valorile se situează pe un înalt nivel de de generalitate, în timp ce comportamentele sunt specifice, în funcție de o situație sau alta. Distanța dintre valorile profesate și valorile reale ale asistentului social constituie, de asemenea, un factor favorizant. Există, în domeniul asistenței sociale, un acord principial cu privire la valorile cele mai generale, așa cum sunt cooperarea și succesul, dar acestea nu sunt suficient de specifice pentru a impune și modelele necesare de comportament. Cu cât o valoare este mai specifică
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]