700 matches
-
Trei case mai are de mers acu, după ce-a dat colțu la bulevard, și-a zărit gardu de fier forjat, cu felinarile negre de-o parte și de alta a porții. Sunt treizeci de ani de când nu mai aprinde felina rile și nu se mai îngrijește nimeni de ele. Mai era două, la ușa din față, p-alea le-a scos chiriașii. Le-a băgat lor chiriași când era Ioaniu la zdup, d-ajunsese Ivona și madam Ioaniu și Tudor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Pentru că i ați eliberat ? Ași. Pentru că abia se obișnuiseră fără taxe și impozite. Înăuntru trăiau mult mai protejați. Domnule doctor, eu am venit în problema Pitbullului. Știți... Știu. L-am rezolvat și pe ăsta. Prin eutanasiere ? Ferească sfântul protector al felinelor! I-am făcut certificat de motan siamez și l-am vândut ca pisică gestantă. Pentru a vă putea ajuta să plătiți consultația vom opri blana crocodilului ca plată a domnului pentru castrare iar dumneavoastră veți mai primi un bonus de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
leul lor fiind vechi, are valoare și e și convertibil ! Și ce ? Pisica nu e convertibilă ? În ce ? În mâță, cotoșmană cu blană, PiSi !! Sunt enorm de indignată și rog ca inculpatu’ să-și retragă mâna de pe coada duminicală a felinei iar domnu’ judecător... S-o retrag și eu? Dumneata nu, că am auzit că v-au mărit salariile și, poate, adiacent, hă !, hă !, și... restul ! Suspend ședința. Și sentința ? În ce problemă ? În trasul mâței de coadă ! Pune-i sare
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
al Iudei. Aruncă-i un os și apoi Îndepărtează-te ca și cum ai vrea să cunoști arta perspectivei de aproape. Picioarele tale te vor purta În direcția inversă a numerelor de circ, acolo unde Însuși dresorul exersează mersul de felină pe ape. Undeva, niciodată prea departe de locul unde te afli, cîțiva mecanici destoinici, Îi vor smulge poemului tău, cu cleștii tarotului, Îi vor smulge ― ziceam ― mărturii periculoase pentru soarta sindicatelor din Vechiul Testament. Chiar dacă nu știai, poți afla acum de ce
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Iar întâmplările, știe tot omul, au rosturile lor. S-a întâmplat, zic, că tocmai atunci Adina se ducea la servici. La un moment dat, urechile ei au fost puternic agresate. Un crâșcat de roți de mașină frânate brusc și o felină țâșnind ca din pușcă printre roțile acelei mașini și dispărând într-o curte din vecini. S-a apropiat de gard și s-a uitat cu atenție în curtea în care se refugiase pisica, care nu era alta decât Manuche. întâmplarea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
am îndrăgostit de tine Leoaică tânără, iubire. Vroiam să-ți prind blana s-o îmbrățișez. Să te sărut pe bot, liberă să iubesc, Dar ai ranjit la mine cu colții de prădătoare Cum puteam ști eu, o copilă, Că tu, felina, Plecai la vânătoare? Iar tu, leoaica duplicitară... Ai vrut să mă muști de jugulară! Prin colți m-ai înveninat, Fără urme m-ai zgâriat Cu 5 linii verticale...în piept. Dar nu-ți pasă că mă doare Fiecare rupere de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93423]
-
în stare să se descurce în orice situație. Grosvenor văzu că Morton face câțiva pași, depărtându-se de ceilalți. Costumul de metalit transparent îi scotea în relief trupul vânjos. Din locul unde se afla acum, șeful expediției urmărea mișcările monstruoasei feline care se apropia de ei de-a curmezișul câmpiei negre, stâncoase. Comentariile celorlalți șefi de secții răsunau în aparatul acustic al lui Grosvenor: - Nu mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe copilașul ăsta noaptea, pe o alee întunecoasă! - Nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a permis călătoriile galactice. Având în vedere toate acestea, susțin că, fără o experiență prealabilă, nici o specie nu poate pune la punct zborul interstelar. Grosvenor nu mai asculta comentariile celorlalți, îndreptându-și privirea spre locul unde văzuse până mai adineaori felina aceea uriașă, constata că nu mai era acolo și se mustră că fusese atât de neatent. Survola apoi în mare viteză întreaga zonă, dar ori încotro privea, întâlnea numai obstacole - prea multe clădiri, prea multe mine, un adevărat haos. Coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că nu lipsește nimic din el. Smith, biologul, rosti pe un ton lugubru: - Ucigașul l-a atacat pe Jarvey poate cu intenția de a-l devora, dar a constatat că are o carne necomestibilă. Pare să fie la fel de mofturos ca felina aceea, care nu s-a atins de nimic din ce i-am dat noi. Rămase o clipă pe gânduri, apoi continuă, cu un glas tărăgănat: Dar ia spuneți, ce-i cu felina aceea? E destul de puternică și de mare ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
carne necomestibilă. Pare să fie la fel de mofturos ca felina aceea, care nu s-a atins de nimic din ce i-am dat noi. Rămase o clipă pe gânduri, apoi continuă, cu un glas tărăgănat: Dar ia spuneți, ce-i cu felina aceea? E destul de puternică și de mare ca să fi fost în stare de o astfel de ispravă... Morton, care ascultase pesemne discuția aceasta, îl întrerupse: - E un gând care ne-a trecut probabil prin minte multora dintre noi. La urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu trebuie să riscăm. Ucideți bestia, înainte de-a ne ucide ea pe noi! - Korita, ești pe-aici? întrebă Morton. - Da, chiar aici, lângă cadavru, domnule director! - Korita, dumneata ai cercetat împrejurimile împreună cu Cranessy și cu Van Home. Crezi că felina e o descendentă a seminției care stăpânea această planetă? Grosvenor îl văzu pe arheolog în mijlocul colegilor săi de secție, înapoia lui Smith. Japonezul, un bărbat înalt, spuse încet, pe un ton respectuos: - Domnule director Morton, ne aflăm în fața unui mister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu spirit analitic. Vă repet că această civilizație trebuie să fi încetat brusc, în epoca ei cea mai înfloritoare. O asemenea catastrofă ar putea avea ca urmări, pe plan sociologic, falimentul moral, o indiferență totală față de moarte. Dacă ființa asta - felina asta - e descendenta unei astfel de seminții, înseamnă că-i un monstru perfid, care ar fi în stare să omoare cu sânge rece. - Destul! exclamă Kent. Directore, îmi ofer serviciile ca gâde! - Mă opun, îl întrerupse Smith. Ascultă, Morton, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
din sângele și din carnea lui substanțe chimice. Dar vă cam grăbiți. Noi, biologii, avem nevoie de trupul viu, nu de hoitul pisicii. Și am impresia că și cei din secția de fizică ar dori să arunce o privire asupra felinei, cât mai e în viață. De aceea, mă tem că locul vostru e ultimul de pe listă. Obișnuiți-vă cu ideea asta, vă rog. Vă veți primi prada de azi într-un an, dar nu mai devreme! - Eu nu am abordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pentru că reprezintă un pericol necunoscut. Nu putem risca să-l lăsăm să facă noi victime. Morton puse capăt discuției, spunând pe un ton meditativ: - Korita, cred că-ți voi accepta teza ca o ipoteză de lucru. - S-ar putea ca felina să reprezinte epoca de mijloc a celei de-a zecea civilizații a acestei lumi, spuse Korita. Firește că fiecare dintre ele s-a ridicat pe ruinele celei anterioare. - În acest caz, felina habar n-are că ne-a făcut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
strâmt. Grosvenor deschise ușa și păși pe teritoriul secției sale, pe care nu-l împărțea cu nimeni. Așezându-se la biroul lui, se apucă să întocmească o dare de seamă pentru director. Începu prin a analiza posibila structură fizică a felinei descoperite pe această planetă rece și pustie, subliniind că un asemenea exemplar viguros nu trebuie să fie considerat doar ca "o comoară pentru biologi". Nu trebuia să se piardă din vedere faptul că felina avea desigur instincte și nevoi, întemeiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a analiza posibila structură fizică a felinei descoperite pe această planetă rece și pustie, subliniind că un asemenea exemplar viguros nu trebuie să fie considerat doar ca "o comoară pentru biologi". Nu trebuia să se piardă din vedere faptul că felina avea desigur instincte și nevoi, întemeiate pe un metabolism diferit de cel omenesc. Posedăm acum destule dovezi pentru a putea stabili ceea ce noi, nexialiștii, numim o linie directoare", dictă el în microfonul magnetofonului. După câteva ore, își termină raportul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
secretar al acestuia îi dădu o adeverință de primire. Încredințat că făcuse tot ce-i stătea în putință, Grosvenor merse la cantină, pentru a-și lua masa de prânz, măcar la ora asta târzie. Îl întrebă pe ospătar unde era felina. Ospătarul nu știa precis, dar socotea că aceasta se află undeva, în sala cea mare a bibliotecii. Grosvenor intră în bibliotecă și rămase acolo, cu ochii țintă la Corl, care stătea tolănit pe covorul gros. După vreo oră, una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
exagerase: șeful secției de chimie avea cearcăne negre sub ochi și obrajii supți. - L-am poftit și pe el, spuse Kent, dar a refuzat să vină. E de părere, însă, că o astfel de experiență nu poate strica nimănui, dacă felina se va supune de bunăvoie. - Ce-ai pus în castronul acela? Îl întreba Smith. - Am identificat substanța care lipsește, răspunse Kent. E potasiul. În trupul lui Jarvey n-au mai rămas decât două treimi sau trei pătrimi din cantitatea normală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pună gheara. Dar chiar la începutul acelei perioade, nu izbutise să captureze mai mult de o vietate pe săptămână. Tocmai de aceea, nici nu simțise nevoia să se stăpânească. Intră, așadar, în dormitorul acela și-l străbătu cu pași de felină, iar voluptatea de a ucide nu-l părăsi decât în clipa când nu mai rămase în încăpere nici un om viu. Corl își dădu atunci seama că zăbovise prea mult și se sperie de greșeala făcută. Plănuise să-i omoare într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Leeth își făcură apariția, venind din biroul căpitanului, care era situat chiar lângă puntea de comandă. Căpitanul se așeză, iar Morton începu, fără nici o introducere: - După cum știți, dintre toate sistemele din sala motoarelor, generatorul electric este cel mai important pentru felină. Cuprinsă de panică, s-a străduit din răsputeri să-l pună în funcțiune, în timp ce noi forțam ușile. Dorește careva să formuleze vreo observație? Pennons ceru cuvântul: - Aș dori să mi se explice cum de-a fost în stare monstrul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
alta să o aplici în practică. La Institut, noi am dezvoltat tocmai aplicațiile practice. În secția mea posed câteva aparate de educație dintre cele mai remarcabile. Nu vi le pot descrie acum, dar vă pot spune cum ar rezolva problema felinei un om format la școala nexialistăa. În primul rând, propunerile făcute până-n prezent au abordat problemă cam superficial. Ele sunt satisfăcătoare doar la suprafață, dar nu merg destul de adânc. Suntem de pe acum în posesia unui număr suficient de mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pierzându-se parcă, treptat, în neant. Nimeni nu avea să-și mai amintească exact cum se petrecuseră lucrurile. Pericolul era acum de domeniul trecutului. Grosvenor auzi deodată vocea lui Kent: - Fără sentimentalisme! Avem de îndeplinit o misiune: să exterminăm toate felinele din lumea asta blestemată! - Ar fi foarte simplu, murmură Korita. E vorba de niște ființe primitive. Dacă ne-ar vedea că descindem, s-ar apropia, cu gândul să ne păcălească. Întorcându-se cu fața spre Grosvenor, Korita spuse, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dovedit adevărată. Dumneata ce părere ai, Grosvenor? - Eu merg chiar un pic mai departe, răspunse nexialistul. Ca istoric, vei recunoaște, desigur, că nici o tentativă de exterminare totală nu a fost vreodată încununată de succes. Nu uita că atacul dezlănțuit de felină împotriva noastră avea la baza nevoia ei disperată de hrană. E limpede că resursele acestei planete nu-i mai pot hrăni specia. Acum, semenii felinei n-au habar de existența noastră și tocmai de aceea nu reprezintă pentru noi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
exterminare totală nu a fost vreodată încununată de succes. Nu uita că atacul dezlănțuit de felină împotriva noastră avea la baza nevoia ei disperată de hrană. E limpede că resursele acestei planete nu-i mai pot hrăni specia. Acum, semenii felinei n-au habar de existența noastră și tocmai de aceea nu reprezintă pentru noi un pericol. De ce să nu-i lăsăm să moară de foame? 7 CONFERINȚĂ URMATĂ DE DISCUȚII Nexialismul este o știință care-și propune să coordoneze cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu răceală. E o ființă evoluată, iar cunoștințele sale în materie de fizică le depășesc probabil pe ale noastre. De unde știi că n-are puterea de a emite niște radiații capabile să distrugă totul în cale? Ai uitat că și felina aceea era în stare să pulverizeze metalele? - Așadar, după părerea dumitale, nu ne rămâne altceva decât să capitulăm? exclamă Gourlay, disprețuitor. - Nu! replică biologul, furios. Ceea ce vreau eu este să ne păstrăm judecata. Să nu ne repezim orbește spre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]