2,240 matches
-
-i răspunse. Domnișoara Warren o ignoră. Janet Pardoe se trezi martora unuia din ritualurile obișnuite din cariera jurnalistică a lui Mabel Warren: dispariția imediată a beției. Întâi o mână aranjă părul, apoi o batistă muiată În pudră - compromisul ei cu feminitatea - ascunse roșeața din obraji și de pe pleoape. În tot acest interval Își focaliza privirile, folosindu-se de orice-i cădea sub ochi: ceștile, chelnerul, paharele și tot așa, până la oglinzile mai Îndepărtate și propria reflexie, ca un fel de tabelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
așezîndu-se pe marginea patului, lîngă pernă. Un timp, ochii lui caută spre fereastra lovită de viscol, apoi, involuntar, se mișcă încet într-o parte și-n alta, reținînd imaginea genunchiului rotund, frumos dezgolit, care întregește aerul de naturalețe și sporește feminitatea Mariei, situînd-o, pentru Mihai, în categoria acelor doamne care au știința frumosului pur, venit parcă de departe, din lumea antică. Ceva îi spune că poate găsi în ea o a doua Doamnă Ana; mai tînără cu vreo zece ani, privită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
senin. Pentru că am avut drum pe aici, la o colegă, mi-am zis să mă abat... Oare? Oare. Am vrut mult, ba foarte mult, tărăgănează fata vorbele, sugrumîndu-le cîte puțin prin deschizătura buzelor frumos modelate, cu o înaltă știință a feminității -, nu numai să te revăd, ci să-ți aduc și flori, iar, de-ai fi vrut să mă săruți, să-ți spun că nu se cade, să mă jur că nu mi s-a mai întîmplat... Te rog! șoptește Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pur și simplu. A fost doar gîndul de-a o provoca, de-a o aduce la acea incandescență emoțională, aprinzîndu-i ochii goi, făcînd-o să sară în sus de pe fotoliu ca apoi, după îmbrățișare, să redescopere în ea gesturile de profundă feminitate cu care să-și scoată, pe rînd, cu grație, picioarele din fusta lunecată spre genunchi iar vocea, modelată prin inflorescența simțămintelor redeșteptate, să-mi spună că patul în care urma s-o invit e egoist, pentru unul singur. Clipele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
livingul portocaliu și se jelui statuii cerbului, de parcă ar fi fost vreun idol nordic, un zeu al pădurii cu un copac în loc de sculă, capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității sale latente, puncte marcate de roșelile din vestiar și conexiunile emoționale ratate, Alan era cu el - alături de el - înțelegându-l, empatic la zbuciumul intelectului care, la fel ca micuța locomotivă din cărțile pentru copii, se străduia să dea o semnificație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acela de urină și o aromă mai profundă, ca de fermă, a digestiei și descompunerii. Și totuși, pe lângă ele, Alan mai detecta ceva străin, ciudat și greu de crezut. Ca un săculeț cu levănțică uitat printre așternuturile mării. Era sugestia feminității lui Bull, strecurată în mirosul său; Bull pe dinăuntru, mai degrabă decât pe dinafară. Când Alan îl pătrunse de fapt pe Bull, fața îi era îngropată între omoplații acoperiți de mușchi. Genunchiul lui Bull era flexat și ridicat confortabil în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a ținut în viață, cu duritatea, cu tăria lui de caracter și, mai presus de toate, cu simțul umorului“. Așa reușea Bull să-și apropie oamenii. Își privi în ochi noile organe genitale, le evaluă profunzimea, roșeața și văzu cum feminitatea îl îmbia. Numai că, după doar o oră, aflat în Piccadilly, bietul de el fusese cuprins și zguduit de o nouă epifanie. Vitrina de la Lillywhites dădea direct în cea de la Boots. În spatele geamului era o expoziție de colanți și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-i iese nici o sfârâială, n-ai nici un bărbat și nici o femeie, chiar mai tâmpiței, mai schematici. Poartă organe de colo-colo prin pagini, ca avortonii cu două capete și coadă, conservați în formol, expuși la Maternitate. - Întotdeauna am căutat să găsesc feminitatea profundă, partea întunecată, și am vrut să explorez sexualitatea, în toate formele ei... le explică unor admiratoare. - Lasă, c-ai găsit-o! Cum să n-o găsești? Eu era cât pe ce să citesc numai c-o mână... râde criticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
K.F. că îl izbăvise cu cîteva cuvinte, doar cu cîteva cuvinte, de înnoirea unor suferințe pe care tocmai le uitase. După ce făcuse acea tentativă chemînd-o la post "pentru a discuta pe îndelete", fusese desigur într-un moment de cumplită slăbiciune, feminitatea guvernantei îl sîcîia nu doar cînd dormea, dar și cînd înota prin zăpadă ori țopăia prin lutul cleios, ocolind butucii de vie care țineau coasta rîpoasă să nu se prăvale peste așezare, și atunci i se părea că o vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
S-au așezat în iarbă, privind cum soarele urcă tot mai sus pe cer, amenințând să-i topească, curând, fără milă. Din una în alta, Renar începu să povestească despre colegele lui de clasă. La noi fetele sunt pline de feminitate. N-ai să le vezi, vreodată, bătând mingea cu băieții. Zâmbesc discret și cu finețe. Râsul lor nu-ți sparge timpanele. Ies la plimbare numai însoțite iar când vor să traverseze strada îți întind delicat mâna, bătând din pleoape, roșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
psihologică, fie și cu despicarea firului în patru, cum spunea "marea europeană" din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere, notații de adîncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia și societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminității în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu face decît să confirme această paradigmă solidă a epicii noastre, structurată în prozele nuvele, povestiri, romane, schițe "femeilor teribile" din anii '70 ai literaturii noastre; Doina Popa continuă, în pofida tuturor Pelinel, Pamela de România, Sexy Brăileanca etc., să caute feminitatea, într-o poveste de dragoste care explodează adîncul cuplului, problematica sa complicată tocmai din raportul pe care, încă G. Ibrăileanu, în "Privind viața" și "Adela", îl vedea în termenii amor și iubire. Deși face aluzii la epocă ne aflăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Popa explorează ceea ce e dincolo de "circumferințele creierelor", pulverizează amănuntele, cu voluptate, aproape, pentru a le (re)organiza apoi, în tot felul de variante ale cuplului soții Nik și Nina Alexe, Trofin, Carmina și Ovidiu, Fana și Dimitrie -, totdeauna în perspectiva feminității care se năruie: acesta e profilul personajului Doinei Popa: "Nu-mi găsesc locul nici acasă, nici aici, nici la Sidonia, nici la părinți, umblu ca o frunză în vînt, purtată de colo-colo de forțe și interese cărora nu mă împotrivesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sânii și așa minusculi, cu bazinul și el prea lat, muncea pe undeva prin bucătărie, prin baie, mereu avea câte ceva de făcut, draga de ea. O femeie organizată, meticuloasă, o excelentă gospodină și aceste calități reușesc să compenseze lipsa de feminitate. Totul este bun pentru Marcu atâta timp cât ea nu deschide gura, are o voce ascuțită, spartă, cu fetele nu-i cazul să vorbească de două ori, nimeni nu poate pretinde că n-a auzit, chiar dacă s-ar afla în cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
odată își dădu seama că fusese privită ca o femeie, ori ea aproape că se sălbăticise, uitase cu desăvârșire de sine, se abandonase pe plan erotic aproape că nu mai avea fantezii. Simțise că în casa familiei Alexe cochetăria și feminitatea nu-și au rostul, decât în fraze, înșiruiri amabile, ei nu prețuiau decât bogăția circumvoluțiilor din creier, vestimentația sau rujul de buze îi lăsau cu totul nepăsători, dacă aveau ei chef să facă complimente unei persoane puteau ei s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rostul, nu reușise să-i mai prindă în plasa deasă a voinței sale, a dorinței sale de a atrage, de a-și pune în joc toate mijloacele, inteligența sa, experiența de viață, educația, bunătatea, toate țesute pe acel dram de feminitate de care era conștientă. Se îmbrăca mereu cu o simplitate căutată, severă, nu-și arăta niciodată prea mult picioarele, nici gâtul, îi plăceau nasturii mici ce se încheiau până sus, la ultima butonieră, cine era interesat de dedesubturile ei n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a tras ceea ce critica de artă avea să numească Imperiul Rusalin Pop. Am nevoie acum de cealaltă jumătate a vitraliului, rămasă multă vreme acoperită. De ce? Pentru că nu vreau s-o trezesc pe adolescenta care-am fost. Orbită de propria-i feminitate ca de-un bliț, într-o vară cînd traversa lacul, deși abia învățase să înoate. Nu, Iordana, fii mai directă. Nu suporți partea stîngă a vitraliului, așa cum nu suporți (te trădează rictusul panicat al gurii, nu-l poți controla) să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și foarte apăsată, două versuri din Nichita Stănescu, despre poetul ochi: "el are un ochi în loc de gură (...)". Urmau cîteva acuarele din prima personală, Fata și șarpele, devenită în album Ana și Șarpele. Prima, La nymphette, cea aleasă de Iordan din cauza feminității bănuite în trupul de copilă. Pleoapele și le ține întredeschise, ca niște semințe decojite, părînd a auzi frunzele sălciilor în vibrație; nu vede șarpele zvîcnind din pîlcul de iriși. Ideea că mi-a presat pîntecele puber, că mi-a stors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că ea era perfect împăcată sau neîngrijorată de acea excrescență, dublură a eului ei, fără s-o intereseze cum era la alții, sau ar fi trebuit să știe cum stăteau lucrurile. Sau poate că acesta este tocmai un atribut specific feminității, ce mi-e străin. Femeile nu se întreabă, ele sunt. Dacă s-ar îndoi prea mult, creația ar mai avea șanse sau rost? Totuși, ea era altfel construită, și ea știa, fără să-i pese, fără s-o îngrijoreze. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
durerea acestui loc în care nu se întâmplă nimic de sute de ani, aștept să vii și să-mi spui după prima noapte petrecută împreună dacă sunt la fel de gingașă ca acum 31 de ani, de apetisantă și sexy, însumând toată feminitatea brăilencelor la un loc, tot misterul feminin devastat de fericire, ruina unei tinereți-cetate, a frumosului și simplității, poezie-vie, bibeloul de porțelan al lui Minulescu, poetul nostru preferat din liceu, Mioara este o zădărnicie a lumii, o fatalitate vie care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asemenea laudă, involuntar-jignitoare, presupunând un dispreț de macho față de femei, este irelevantă în plan literar. Este ca și cum cineva l-ar lăuda pe Alexandru Mușina că, în textele sale, nu face greșeli de gramatică. Culmea este că, la sfârșitul prefeței, obsesia feminității (mai exact, a femeității) revine, prefațatorul afirmând că poezia celor trei grații atrage și emoționează pentru că este „o poezie cu feromoni“. Cu alte cuvinte, au reușit autoarele să ignore ovarele, sângele menstrual etc., dar de feromonii lor, fie și poetici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o țâță mare / Ce mă împroșca prea tare și cu nemiluita / În special cu apropo uri brânzite“. „țâțe împroșcând cu apropo-uri brânzite“ - iată o imagine care insultă înalta idee de țâță. Autorul ar trebui pedepsit pentru ofensă adusă însemnelor feminității. Pedepsit de exemplu cu interdicția de a se mai apropia la o distanță mai mică de un metru de purtătoarele acestor însemne. De altfel, Valentin Jantea se înfurie des și vituperează, împiedicându-se în cuvinte, împotriva celor din jur: „A
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
În schimb, ceilalți bărbați, cei ai experienței obișnuite de viață, bărbații regulii generale, să zicem, Întorc capul după femeile arătoase, le sorb din ochi, le contemplă Îndelung, le fac cu ochiul, le dezbracă din priviri. Asupra lor impactul inițial al feminității e vizual și, de multe ori, pur vizual ră mîne el pînă la capăt. Sintagma coup de foudre e de o mare forță plastică nu numai pentru că asimilează Îndrăgostirea la prima vedere instantaneității fulgerului, ci și deoa rece indică o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
comitentă a realului și a imaginarului În proximitatea iradiantă a aceleiași femei. Dacă vederea mi-ar fi dispărut la treizeci de ani, această hibridare perceptivă nu s-ar mai fi produs. S-ar fi ivit atunci o interiorizare vizuală a feminității la un alt nivel de subiectivitate. Pretind Însă că pot să devin și agentul unei percepții obiec tive. Mă simt În stare, adică, să mi dau seama cu destulă precizie dacă o femeie nou apărută În preajma mea e sau nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la adresa universului care, În cazul cu pricina, Începe cu tine, te omoară cu jeluirile, cu revolta lor mocnită Împotriva imperfecțiunilor de tot felul. Puține, prea puține izbutesc să facă din carențele Înfățișării lor pretext de tandrețe. Reușesc cele a căror feminitate profundă dă pe dinafară sau cele al căror intelect produce spectacol pînă la harul artistic. Nourul translucid al talentului lor aco peră restul. În anturajul meu, se arată Însă auroral și altfel de prezențe. Resimt de Îndată emisiile Înviorătoare ale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]