8,422 matches
-
dans, gestualitate, mișcare. Mă gîndesc în primul rînd la scena tangou-lui unde expresivitatea corporală a lui Răzvan Mazilu este bine secondată de evoluția partenerei sale, actrița și nu balerina, Elvira Deatcu. Cred că întîlnirea actorilor cu Răzvan Mazilu a fost fericită și incitantă și din punctul de vedere al complexității artei actorului. Plasticitatea spectacolului - atît din punctul de vedere al decorului, cît și al stilului de a gîndi tot eclairajul pe scenă - rămîne în zona maximului rafinament. Comunicarea lui Alexandru Dabija
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
o identitate asimilatoare, inclusivă, care absoarbe permanent roluri noi fără a le supune unei logici abstracte și rigide a întregului, ci modificînd sistematic însuși întregul. Citind eseurile din cartea lui Aciman exclami, fără să vrei: Ce oameni fericiți și împliniți! Fericiți tocmai pentru că sînt împliniți. Charles Simic e cel mai debordant dintre toți. Sosit în adolescență din Iugoslavia natală în Statele Unite, Simic nu pare a fi trecut vreo clipă prin acel stadiu inițial al dezorientării, al alienării și doliului simbolic după
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
confuzie intelectuală; I.G. nu are un orizont spiritual suficient de larg, nici țeluri artistice precise. Are în schimb multă ambiție și o dîrzenie de om întunecat. În epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri și ne-a fericit cu un roman în versuri, ilizibil; s-a apucat apoi să dea semnificații simbolice unor situații din viața muncitorilor, filosofînd penibil și scoțînd efecte artificoase din temele sale foarte la modă". Sau despre apucătura autoritaristă a lui Alexandru Piru: "Punctul
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
voie, ba chiar cu tropăitul unei bune dispoziții molipsitoare. Cartea își trece pe lista calităților sale evidente un umor robust și suculent, o limbă românească cum destul de rar îți mai e dat să citești și s-auzi, și o combinație fericită dintre o cultură arborescentă (cu trimiteri sărind ca iepurii într-o sumedenie de direcții neașteptate) și o biografie aparent inepuizabilă. Ceea ce răsună peste toate acestea este pofta de... viață pe care o aduce cu sine fiecare pagină. Începând chiar cu
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite din partea organismelor Uniunii Europene, e cu totul sumbru, unii exegeți ai fenomenului apreciind că în zece-douăzeci de ani vlahii greci dispar cu totul. Să sperăm, totuși, într-un viitor mai senin. E o nădejde spre care ne îndeamnă învățata carte
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
înțeleg logica adâncă a domnului Constantinescu. în ce mă privește, eu mă dau bătut! Cum adică? Sobru, tras la patru ace, cu lentilele ochelarilor bine lustruite, scoțând scântei precum dantura lui Benny Hill, domnul Constantinescu apare la televizor și ne fericește cu anunțul că renunță să candideze pentru un nou mandat. De ce? Pentru că i s-a făcut scârbă. Și pentru că vrea să-și consacre restul zilelor prezidențiale combaterii corupției etc. Frumos. Foarte frumos. Normal, țara fierbe, partidele intră în agitație, Iliescu
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
Mitrea, Bogdan Hossu). Era vorba de o videocasetă, realizată pe furiș și predată apoi Partidului (nu comunist, ci mare românist), de un fi-te-cine prezent cândva în sala "Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce tari sunt ei. Același tandem și-a propus apoi s-o "demaște" pe actrița Rona Hartner, într-o emisiune penibilă în
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
felul în care natura a conceput omul) și antropologia (felul în care omul se concepe pe sine). Chirurgia estetică ține de domeniul antropologiei. Individul are dreptul de a-și crea o înfățișare exterioară pe măsura identității sale interioare: dacă e fericit înlăuntru, această fericire trebuie adusă și în afară, zugrăvită pe chip. Felul în care jonglează Gilman cu diverse variațiuni pe marginea acestei legături e extrem de interesant, deși uneori și riscant. Dacă înțeleg bine argumentul lui, problema teoriilor eugenice și a
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în izolarea tuberculozei magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape în permanență de unul neologic contrastant
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
La noi, unde, și azi, mai trăiesc în mediul rural aproape 40% din locuitori s-au mai păstrat zone singuratice și izolate (ca în Apuseni, de pildă) în care civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze fericite pentru etnografi. Dar, în rest, satul românesc de astăzi e cu totul altul decît cel din vechime (chiar cel din interbelic, cînd era studiat monografic de echipele studențești, vestite, coordonate de prof. Dim. Gusti) și vechile obiceiuri mai pot fi
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
condensatele de West sălbatic care au ajuns străzile țării, la murdăria morală insinuată pretutindeni, ajung la concluzia că ei ar trebui să plătească din propria leafă dezastrul generalizat, și nu să fie cățărați pe piedestalele de neatins ale eternei impunități. Fericiți că li se dă pe la nas cu narcoticul paradelor militare, că generali burdihănoși, pe care abia-i mai cuprinde centironul, se îndoaie din șale în fața lor, domnul Constantinescu și echipa (cu o notă specială pentru Dorin Marian) au devenit garantul
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Statele Unite, într-un decor fabulos cu zgîrie-nori și super staruri (Susan Sontag) și se încheie cu reflecțiile lui Cornel Ungureanu, născut în același an ca și Heim, dar într-un sat bănățean. E o construcție cum nu se putea mai fericită în simbolismul ei, și fără îndoială conștientă: între feericul de fantasmă din primele pagini și luciditatea austeră și ușor sfătoasă din tonul lui Cornel Ungureanu se întrupează, de fapt, eroul cărții, așa cum e el: fantastic, dar totuși real. Faptul că
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
dar acela cine știe ce citește", ceea ce îmi aduce aminte de definiția propusă de Gherea după care analfabet nu este numai cine nu știe să scrie și să citească, ci și cel ce nu înțelege ceea ce citește." Și: "Cilibi Moise mai mult fericește pe un om învățat decît pe un om bogat fiindcă banii sunt rotunzi". Și despre nedreptatea tratamentului aplicat învățaților: "Învățatul este cunoscut numai atunci cînd își părăsește orașul unde s-a născut sau după moarte". Sau aceste două pilde subsumate
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
a orgoliilor și susceptibilităților scriitoricești: Nu remarc, deocamdată, nimic fundamental schimbat în literatura postdecembristă. Ea e făcută, în general, de oameni vechi, de oameni formați de oameni vechi, de grafomani și de micii impostori nerăbdători să schimbe ierarhiile. Voi fi fericit cînd voi putea striga: Adventavit asinus, pulcher, fortissimus!" Alte titluri din primul număr al Ziarului de duminică: Bookarest 2000 pregătește secolul XXI, Literatura care salvează viața, Raoul Bossy-Jurnal, Clonarea umană, Vocația fericirii (cronică literară de Dan C. Mihăilescu la volumul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
au achitat afișele electorale care îl reprezentau în campania la prezidențialele din '96. Fostul președinte al României crede și azi că dezvăluirile care au loc în urma înființării comisiei rogatoriale româno-franceze, la cererea magistraților francezi, sunt o diversiune. Subsemnatul ar fi fericit dacă în acest caz s-ar mai putea vorbi de o diversiune politică. Din păcate, nu se mai poate și instituția președinției e serios atinsă în prestigiul ei de neștiința declarată a d-lui Iliescu, în beneficiul căruia s-au
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
De treizeci de ani, Alexandru George se delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările și negațiile sale sunt direct proporționale cu... satisfacțiile și pozitivul existenței. Este în centrul atenției, se plânge că e ignorat, necitit, necitat, necomentat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu, în conferința Cum am devenit moldovean), căpătase pasiunea vînătorii, petrecîndu-și sfîrșiturile de săptămînă, spre iritarea lui Ibrăileanu, în prelungite partide vînătorești cu Sadoveanu, Demostene Botez, M. Sevastos și alți comilitoni, care învățaseră
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
și mulțumit de viață. Nu este vorba de ipocrizie, nu este vorba nici de acel O.K. pe care americanii îl spun mecanic, pentru a nu-i plictisi pe cei din jur cu necazurile lor. N. Steinhardt afirmă că este fericit cu speranța că va deveni fericit. El anunță anticipat realizarea unei dorințe arzătoare, pentru a forța realitatea să i-o îndeplinească. Schiță de autoportret Semnatarul scrisorilor nu numai că avansează versiunea fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
fotbal tot Ripensia... Bineînțeles, Hana cu bărbatul ei chel, burticică și ochelari groși, un tip eminent, ne așteptau, mînă în mînă, ca soții fără copii, iubindu-se și către bătrînețe. Nu pot să afirm că la Santa Barbara am fost fericit. Cum nu poți să fii sigur că ai fost, că ești ori că vei fi cîndva în rai. Fericirea, în rai, de altfel, nu are sens. Din moment ce, în rai, nu poți fi decît fericit. Dar, ca să fiu sincer, uitîndu-mă mai
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
ca să se poată întreține pe sine și familia sa, ci trei sau patru, ducîndu-le în spinare ca o Fefeleagă. Cît despre scriitorul liber profesionist, se pare că existența acestuia nu este posibilă în România de azi. Cu toate acestea, cazuri fericite de scriitori bine plătiți și prosperi există; și e bine că există cel puțin pentru faptul că ele funcționează ca Eldorado pentru scriitorul trăitor în penurie. Scriitorii au murit (de/și) în mizerie dintotdeauna, astfel încît sfîrșitul secolului XX nu
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
am fost externat. Ca un făcut, de întâmplarea cu plicul uitasem de tot. În concediu medical fiind, toată ziua priveam la televizor sau citeam, având încă restricționat accesul în aer liber datorită temperaturilor scăzute mult sub zero și vântului. Eram fericit că scăpasem de boală și într-o dimineață am primit un telefon de la... nea Tudor care era vizibil supărat că nu deschisesem plicul ce mi-l adusese. Brusc mi-am amintit întreaga întâmplare și m-am repezit după plicul abandonat
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
general, analize lucide asupra sensului unor acțiuni politice. Verbul poetic poate susține, adesea chiar cu mare eficacitate, gesturile oamenilor de acțiune; dar, analiza logică și rece se îngemănează prea arareori cu spiritele deschise spre universuri imaginare. Eminescu este o excepție fericită în acest sens. El a fost preocupat pînă la obsesie atît de metafizic, cît și de destinul istoric. Evident, soarta României a fost în centrul preocupărilor sale. Dar, evoluția țării este privită de el în complexul forțelor care au gravitat
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
teritoriul cel mai urgisit, dar evit să-mi dau cu părerea acolo unde nu cred că mă pricep. Vreau, în schimb, să-mi mărturisesc gravele deziluzii trăite în domeniul prozei. În atmosfera greu respirabilă a Epocii de Aur am fost fericit să descopăr prozatori ale căror (puține) cărți le-am citit cu sufletul la gură, entuziasmat. Or, aproape nici unul dintre aceștia nu se află azi în rafturile librăriilor. La început am avut răbdare, apoi am devenit confuz, chiar stupefiat, pentru ca pînă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
contemporană după fericire pare să aibă, la o privire atentă, tocmai efectul contrar. Pe de altă parte, fericirea nu poate fi normată, căci ea scapă oricărei intenții sau intervenții. Orice filosofie sau îndemn la fericire cultivă o contradicție fatală: suntem fericiți doar atâta vreme cât nu știm. Fericirea a murit din chiar momentul în care începem să ne punem întrebări. De fapt, așa cum o evaluează Bruckner, fericirii nu ar trebui să-i lipsească niciodată ghilimelele. În societatea modernă ea devine o exigență morală
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
viața burghezului. Ca în multe alte privințe, nici aici nu-l putem contrazice. În cazul unui spirit critic ca al lui Bruckner, e mult mai ușor să ne lăsăm convinși. Pascal Bruckner, Euforia perpetuă. Eseu despre datoria de a fi fericit, trad. Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, 2000, 198 pag. Tot ce n-ați fi vrut să știți despre sex, dar ați făcut greșeala să întrebați Destul de ciudată maniera în care operele anticilor au fost "purificate", ad usum Delphini, în
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]