708 matches
-
decât numai pe el?... O! [î]l voi urma-n Italia, -n țara ce-i place lui... și-l voi [iubi] cum iubeam pe poetul nebun al visurilor mele... care acum văd că-i seamănă lui și numai lui... Ce fericită sunt... O, de-ar veni mai curând Alecu... Știu că l-o fi oprit de-a pleca... El nu va pleca, știu sigur... căci și el pare a // mă iubi. O, da! El mă iubește... Nu spunea el cumcă suvenirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub semnul algebraic fie-sa e înțeleasă, și anume pasajul: D-na X, al cării nume sonor poartă bonetul frigian 344 {EminescuOpXIII 345} {EminescuOpXIII 346} Ce zice aci d. C. A. Rosetti? Numai una este în România femeia căreia, în fericita înviare a națiunii la 1848 (vorbă să fie) i s-a dat numele de "Libertate - sofia ". Care e numele sonor ce poartă un bonet frigian? Fraza chiar e un lapsus, căci un nume nu poate purta un bonet. Dar să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-l îndreptățesc a prezuma că sub semnul algebraic fie-sa e înțeleasă și anume pasajul D-na X., al cărei nume sonor poartă bonetul frigian. Ce zice aci d. C. A. Rosetti: Numai una este în România femeia căreia, în fericita înviare a națiunii la 1848, i s-a dat numele de "Libertate - sofia " Aceasta este absolut inexact. Sunt o sumă de femei în România pe cari le cheamă Eleutheria și o sumă de oameni pe cari [îi] cheamă Lefter. Și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deschide o carte maschează Întotdeauna gestul invers ce se produce În același timp și scapă astfel atenției: acela involuntar de a nu apuca și a Închide toate cărțile care, Într-o organizare diferită a lumii, ar fi putut lua locul fericitei alese. * Dacă Omul fără Însușiri amintește de termenii acelei vechi probleme În care cultura și infinitul se intersectează, el prezintă de asemenea și una dintre soluțiile posibile, cea pe care a adoptat-o bibliotecarul cu care are de-a face
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
asupra dublei naturi a ființei umane: „Pentru căci iaste omul făcut de Dumnezeu, îndoit, de suflet cuvântătoriu și de trup simțitoriu și are și bunătăți îndoite: sufletești și trupești”) găsește din nou o formulare potrivită: „Iar mai vârtos de toate, fericita și mai aleasa cuvântătoare zidire omul silește de aduce nu numai un feliu de roadă, ce foarte multe, câte trupești, iar mai multe sufletești, de vreme ce și el doao ori s-au zidit, adecă den suflet și den trup. Și toate
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
morale în fond, subsumându-se concepției sale pedagogice, sunt Meditații religioase (I-II, 1839-1840) și Urmare lui Iisus Hristos (1845), o traducere corectă din Thomas a Kempis, accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul Grigorie al Nyssei (Sibiu, 1868). Din germană transpune, fără a o tipări, Încurcătura de August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
gurii fără de dop.) În fine, accidentul nașterii biologice abia rivalizează cu contingența morții. Suntem deja în sumbra anticameră a „barbariei” (Michel Henry). Eseul filozofic elaborat în fieful cercurilor de postmoderniști și-a uitat complet vocația: aceea de a fi o fericită „epică de idei” (Gabriel Liiceanu). În loc să asiste calificat la complicațiile nașterii gândirii, noua eseistică filozofică te invită la impudica familiarizare cu fanteziile eschivei. Ființa este redusă la prezență, prezența la intuiție, intuiția la semnificație, semnificația la vizibilitate. De aici vine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
își dă Cuvântultc "Scriptura își dă Cuvântul" Căci veșnic flămânzește Cuvântul după mântuirea noastră, Cel ce umple toate de lumina veșnică prin nelipsitele trimiteri ale bunătății și face, pe cei ce-și lărgesc porii lor mintali spre primirea razei celei fericite, copți și buni de mâncare lui Dumnezeu și Tatăl. Sf. Maxim Mărturisitorul (580-662) În cazul marii poezii, instituția modernă a criticii confirmă, nu o dată, profunda singurătate a conștiinței auctoriale (D.T. Suciu). Comentariile secunde despre intenția textului rămân parazite și atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ridicole, de la Maybe to Dream, To Dream șMaybeț la The Bigger Sleep sau chiar absurdul Sleep Bigger.) Martin Amis nu ezită să rostească, în legătură cu unele dintre propozițiile lui Parker, cuvântul „catastrofă”. Exemplele selectate nu sunt, într-adevăr, din cale-afară de fericite (I looked at the lock and tried a key that looked like it would match from the key ring I’d taken from the Mex sau She was in... a bell-sleeved silk top with a plunging neckline and wide floppy
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mucigai. Ebreea, Miryam, Ruth, Esthera, Sulamita, Tamar, Noemi sunt câteva dintre personajele ciclului sugestiv intitulat Biblice. Schimbarea de ton este evidentă: „Neagră sunt și pulpa mea de smoală, / șoldul, cald caval și umerii lăute;/ m-aș da ție toată goală, / fericită în simțirea coapselor durute.” În volumul Întoarcerea poetului la uneltele sale (1934), B. fie mimează dezinteresul față de inefabilul poeziei simboliste, fie chiar alunecă în prozaism: „Mă bântuie trepidația cotidiană”, „Adun material de la colaboratori / Pentru «România literară», / Mai scriu un cursiv
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
în "melc". În curtea interioară nu era nimeni. Se vedeau, în schimb, la etaje, la toate etajele, în spatele perdelelor demodate, umbre care se mișcau alene încoace și încolo. Patrulele lui Aneriu. În școală, prima patrulă pe care o văzusem părea fericită să mă vadă. Probabil eram prima față mai străină pe care o vedeau după o lungă noapte fără prea mult somn. Aneriu? Unde-i Aneriu Dutrumof? Trebuie să-i vorbesc! În cancelarie, zise unul din ei fără prea multe întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
el amabil, abia așteptând să îl rog să facă ceva ce eu nu puteam, să-mi demonstrez limitele celor de care aveam nevoie. Și ai putea să-i ajuți și pe ceilalți, dacă va fi nevoie? Bineînțeles, spuse cu superioritate. Fericită, Mara? Da. Sper că nu vom încasa gloanțele Gardienilor fără să le răspundem, nu? întrebă Sergiu. Bineînțeles că nu. Cineva trebuie să-i instruiască cât de cât pe ai noștri. Fiecare trebuie să știe cum să țintească și cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
am pleca, dacă vrem să ajungem la timp. Ai totul pregătit? ― Aproape. Trebuie doar să mai scriu un bilet pentru Sophie și Lisa. Geraldine își dă ochii peste cap. ― Trebuie, Geraldine. Doar în caz că apare vreo urgență. ― Pun pariu că ești fericită să le întorci spatele. ― Nu mă deranjează. Nu prea mă deranjează, ele sunt și așa destul de amuzante, într-un sens trist. ― Îhâm, în sensul unor surori urâte. ― Exact, râd eu. ― Deci, cum te simți? întreabă Geraldine, în timp ce tragem valizele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Bill, și am senzația că ar putea rămâne acolo până la urmă. Oricum, a jurat să vină înapoi, chiar și doar în vacanță, pentru că vreau ca ea să-i vadă pe Ben și pe Geraldine, și să vadă cât sunt de fericită în locul de care aparțin. Partea amuzantă e că mi-am dat seama că Lauren și cu mine nu suntem chiar așa de diferite, până la urmă. Și eu sunt o supraviețuitoare. Experiențele prin care am trecut în ultimele luni ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
a zis. — Minți. — Ba nu. Așa mi-a zis. — Minți, spuse Oxigenata cu mândrie. — Ba nu, e adevăru’-adevărat. Mă jur pe ce vrei tu. — Steve n-avea cum să zică așa ceva. El nu vorbea În felu’ ăsta, spuse Oxigenata fericită. — Ba-i adevărat, spuse Alice cu vocea ei plăcută. Și nici nu mă interesează dacă mă crezi sau nu. Acum nu mai plângea, se liniștise. — Steve n-avea cum să zică așa ceva, declară Oxigenata. — Ba a zis, spuse Alice zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o să devin sfântă. Asta voiam să fiu și asta credeam că trebuie să fac ca să ajung una. Mă așteptam să fiu sfântă. Eram sigură c-o să fiu. Pentru o clipă am și crezut că-s o sfântă. Eram așa de fericită și totul părea atât de simplu și de lejer! Când mă trezeam dimineața mă așteptam să fiu sfântă, dar nu eram. N-am ajuns niciodată sfântă. Și mi-aș dori atât de mult. E tot ce vreau. Tot ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mi-au zis și ei. Și cu durerile cum mai stai? — Acum nu mă mai doare nimic. Într-un timp nu mai puteam de stomac. Credeam că măcar de la durerea aia și tot mor. Sora Cecilia se uita la ei fericită. — Zice că n-ai scos un sunet. — Erau prea mulți oameni În pavilion, spuse mexicanul pe un ton dezaprobator. Și tu, cam la ce nivel Îți sunt durerile? — Destul de mari. Sigur, nu atât cât te-a durut pe tine. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
casă, prin fiece cameră, spre a mângâia și îndulci somnul tuturor, mari și mici. Somnul și visele lor. Sorina visează acum că prietena ei cea făr’ de grai, Cireșica, a prins ca prin minune, viață. Stau, amândouă, de vorbă: „Ce fericită am fost când, din toate păpușile care erau în vitrină, m-ai ales tocmai pe mine. De cum te-am văzut în magazin, am și gândit: ce bine-ar fi dacă m ar lua această fetiță cu păr negru și ochișorii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
care mă jelise cel mai tare, adică acela care mă jelise bocind cel mai sonor, le dăduse celor de la pompe funebre o poză cu mine făcută cu trei ani În urmă În timpul unei călătorii În Bhutan. Arătam În putere și fericită În poza respectivă, dar aveam un păr groaznic - nespălat de trei zile. Părul Îngrășat Îmi atârna În șuvițe lungi, În vârful capului era lipit de scalp, iar În jurul frunții aveam un fel de șanț acolo unde-mi stătuse lipită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că a doua zi va fi repus în libertate. Ei bine, a doua zi dimineață a fost găsit în celulă spânzurat. Asemănător se întâmplă lucrurile cu păsările care trăiesc prea mult timp în colivie. Dacă le dai drumul, vor zbura fericite în pădure, bete de libertate. După câteva zile se vor întoarce. Uitând să mai trăiască în libertate, vor reintra în colivie pentru câteva grăunțe date în fiecare zi. Filip părea într-adevăr că pierde teren și se arăta vizibil marcat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o chestiune generală. Reflecția ta semăna cu un reproș. - Am spus că este oribil să vorbești iubitei despre moarte. - Sunt convins că ai avea astfel de gânduri și fără sugerările mele.Mi-am spus de atâtea ori că nu ești fericită din pricina firii tale. - Trebuia să încerci tu să mă faci fericită! Desigur că mă consolez prea repede spunîndu-mi că Ioana ar fi fost nefericită chiar dacă nu m-ar fi cunoscut, că e fatalitatea ei să fie astfel. Eu aș trebui
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
oribil este să joci tot timpul cărți!" Dar nu spune nimic, din jenă pentru menajul Axente, față de care se simte obligată sau din pricina bolii lui Viky, care face penibilă orice ceartă, iar când mai târziu plecăm, Ioana este așa de fericită găsindu-se cu mine pe drumul pustiu, încît nu se mai gândește să-mi facă reproșuri sau epuizează reproșurile în câteva cuvinte neînsemnate. Dimineața parcă nu s-ar scurge tot viața mea, așa diferă de ce se petrece seara. Neliniștea e
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
obicei nu are curajul să refuze vreo plimbare, vreo escapadă în mare din pricina unei melodii. Acum a trebuit ca doamna Axente să ridice diafragma patefonului înainte de terminarea bucății. (Și doamna Axente, care întredeschise ușa ca să anunțe după primele note: "Ce fericită este! Parcă s-a vindecat dintr-o dată!") Cum Viky e bolnavă, are toate drepturile, și mă simt umilit de insuccesele mele. Ioana are uneori, dintr-o dată, remușcări că nu ajută cu nimic pe Viky, și atunci se ostenește pentru vreo
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
că a doua zi va fi repus în libertate. Ei bine, a doua zi dimineață a fost găsit în celulă spânzurat. Asemănător se întâmplă lucrurile cu păsările care trăiesc prea mult timp în colivie. Dacă le dai drumul, vor zbura fericite în pădure, bete de libertate. După câteva zile se vor întoarce. Uitând să mai trăiască în libertate, vor reintra în colivie pentru câteva grăunțe date în fiecare zi. Filip părea într-adevăr că pierde teren și se arăta vizibil marcat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
aveți numai un an de zile de când sunteți aici și vorbiți destul de bine românește...Cum vi se pare limba română...?” Deoarece Paulică continua să-i sărute mâinile, Atena cu o ușoară sensibilitate și le retrase, opiniind entuziasmată. „Sunt nespus de fericită: Închipuiți-vă, am reușit s’o asimilez atât de repede. De fapt am realizat purul adevăr.Limba română se află la un Înalt nivel stilizată În timp ce gramatica, efectiv mă delectează...!” Gică Popescu, interveni. „Limbajul românnesc nu a fost din todeauna
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]