1,559 matches
-
25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Se știe că la un festival de la Istanbul, cântăreața Florica Bradu a interpretat o incantație despre ploaie și s-a pornit ploaia! O fi surâs norilor, artista cu gropițe în obraji, i-o fi fermecat cu vocea ei de susur de fântâniță din care norii iau apă de sete și lacrimi de bucurie, jale și iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea! „Florica Bradu”, spune maestrul Benone
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
din Turcia, unde va câțtiga locul I și Cupa de Cristal a festivalului, după care se va prezenta la Festivalul Internațional de la Agrigento din Sicilia, unde va fi aleasă Miss Europa Primavera, fapt meritat deplin, în măsura în care artista Florica Bradu nu farmecă doar cu talentul muzical, ci și cu frumusețea ei corporală. După absolvirea facultății va funcționa ca profesoară la școală, apoi la „Casa Pionierilor”, ocupându-se rodnic de culegere de folclor alături de copiii înscriși la cercul de muzică pe care îl
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Articolele Autorului Prințesă, ce cauți la mine în suflet? Mă răscolești, îmi iei ș i tihna din cuget! Nu mai cutez ochii spre tine să-ndrept, Știrbă mi-i lancea, amorțit brațul drept. Stăpână, pe noroade și imperii, Femeie - mă farmeci, despot - mă sperii! Ți-am fost cavaler, prin brațele-mi scuturi Purtat-am, în vise, roiuri de fluturi. Ce țanțos pășeam, când gingașa mână Noaptea tânjeam să ți-o sărut, stăpână! Mireasma de poale, în mers unduit, Mă roade ca
ŞI TOAMNA, PRINŢESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364518_a_365847]
-
vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
De care amândoi am fost frustrați. Mâinile cu tremurul încet Se caută-ntre ele Atingându-se discret Ale tale cu ale mele Da, îmi amintesc sărutul Cu ale tale buze dulci Acesta a fost începutul Ți-amintești? Atunci... Îmbrățișarea caldă, fermecată Cu neastâmpăr tineresc Cu fior avid de fată Vreau ca mereu să „TE IUBESC”. Referință Bibliografică: Odihnă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile
ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361365_a_362694]
-
care se pierde în spuma albă a mării ce îți surâde periculos și astfel ajungi să te temi de chemarea ei uneori difuză, alteori limpede. Râde cu dinții ei mici și zâmbește cu inima, ochii îi strălucesc precum o licoare fermecată pe care ești gata să o guști pentru a ajunge pe un tărâm magic alături de ea, chiar și dincolo de nemurire. Îi plac cocorii și trandafirii, iubește muzica clasică, așa a ajuns să-l cunoască pe Arthur care a pus imediat
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Unghia Mică. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o „piramidă egipteană înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin”, cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de „clăbucete”, ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
din timpul care fuge, Ai plecat, lăsîndu-mi doar nefericire! Fluture de noapte rotindu-se-n lumină Se crede-ntr-o floare...însä s-a' nșelat! Dezamăgirea-i mare și vrea ziua să vină Să zboare la floarea, ce l-a fermecat! Lumea asta mare e plină de durere! Noi navigăm prin lacrimi, precum un marinar Prin mare de tristețe, ne pierdem fără vrere! Suntem precum fluturi în jur de...felinar! © D. Theiss Referință Bibliografică: Speranțe amăgite / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN
SPERANŢE AMĂGITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363977_a_365306]
-
inechitate socială. În schimb, în ,,Dumbrava minunată'' se prezintă personajul-copil într-o împletire a realului cu fantasticul. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure și se visează în lumea basmelor. Ea își transferă necazurile ei din viața reală. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor, îi dezvoltă imaginația și gustul estetic. Astfel, imaginea copilăriei în literatura română a fost prezentată nu numai sub aspect poematic, ci și sub acela al dificultăților de creștere și adaptare la mediul școlar. În acest sens, Mircea
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
o serie de tablouri cu tematică interesantă, pe care a intitulat-o "Copii muzicali". Înfățișați cu dragoste și duioșie, micii interpreți cântă cu pasiune la diverse instrumente, adesea mai mari decât ei, amănunt care permite un zâmbet discret și cumsecade. Fermecată de marea în aproprierea căreia locuiește, Nitza Naar se inspiră de peisajul marin, dar și de cel din imediata apropiere, care sugerează o caldă intimitate. Iată tabloul pe care îl numește "Terasă cu vedere la mare", tablou optimist, luminos și
BOGĂŢIE CROMATICĂ ŞI IMAGINAŢIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362839_a_364168]
-
noi toți, care credeam în deșteptarea românilor. (va urma) ------------------------------- Fragment din romanul „Viața în cerc” Liliana TIREL Iași, 10 august 2013 --------------------------- TIREL Liliana, scriitor. S-a născut la Iași, unde a urmat cursurile primare și liceale. Preocupată de istoria neamului, fermecată de marile personalități istorice și culturale a absolvit cursurile Facultății de Istorie din București. A urmat cursurile de chitară clasică, 2 ani la Școala Populară de Artă, iar mai târziu a obținut Atestatul Internațional de animator cultural și antrenor sportiv
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
inegală când am ascuns cu jenă mereu orice greșeală ca nu cumva ceea ce nu-s să par. Să fie oare totu-n zadar și prea târziu? Nu pot să cred, căci parcă niciodată inima mea bătrână n-a fost mai fermecată de oazele-ntâlnite în pustiu. Ascult cântând feeric speranța-n al meu cer în chip de ciocârlie fericită și sufletul surâde când vede că-n ursită e primăvară-n loc de nea și ger. Sunt dintr-o dată altul. E-aevea, nu visez
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363001_a_364330]
-
palma pe pieptul bărbatului) Ghici?. PALOȘ: Ești vreo vrăjitoare cu chip de zână!? PRINȚESA: Nu-s nici vrăjitoare, dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire. Se lipește de trupul său și-l cuprinde drăgăstos în brațe. Fermecat de senzualitatea fecioarei cavalerul slăbește mânerul paloșului și fără să-și dea seama buzele lor se contopesc. PRINȚESA: Paloșul tău este zestrea strămoșului nostru... Le vei înțelege pe toate la rândul lor. Din acest moment pentru tine timpul nu mai
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
care te vor ajuta în orice împrejurare. - Ia, stai! Știi că ai dreptate? A fost suficient să mă gândesc la râușorul meu și el a stins sălbaticele flăcări din încinsul cuptor. Norocel insistă: - Adu-ți aminte că cizmele tale sunt fermecate, ca și cămașa pe care o porți. Te apără de orice lovituri. - Iar tu, drăguțule, ai mantaua care te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
pe Transalpina spre Obârșia Lotrului. Transalpina este drumul cu altitudinea cea mai mare din țară, de peste două mii de metri. Spectacolul oferit de priveliștea ce se desfășoară de la această înălțime pe deasupra crestelor, dar și hăurile care se deschid sub drum îți farmecă privirea. Peisaje deosebite ale golului alpin descoperi la această cotă în care parcă te simți mai aproape de cer. Călătorul se oprește adesea să facă fotografii, să filmeze spectacolul oferit de mama natură pe scena munților sau să savureze din plin
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
și îngândurare din polatele pescarilor deltei, clocotul cherhanalelor de la malurile Dunării și Mării Negre, duhurile desișurilor cu răchiți, stuf și răgălii, ale gârlelor, zăcătoarelor și bulboanelor Tulcei, dorurile fără stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu pe ea? Eu creez o emoție constructivă. Totul în viață e fermecat, iar artistul nu face decât să întoarcă farmecul de la ea, jupuit de
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu pe ea? Eu creez o emoție constructivă. Totul în viață e fermecat, iar artistul nu face decât să întoarcă farmecul de la ea, jupuit de scoarțe și învelit în cămășile de mătase ale artei sale, în cazul meu, ale poeziei și cântecului. Dobrogea are drumeagur, de-a lungul și de-a latul podite
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
dorul meu de tine, Plânsul m-a năpădit, cu greu mă pot abține. Număr secundele, minutele și albele nopți, Pe copilul din mine visez sa îl adopți. Mi-i dor să mă răsfeți din nou cu vorbe dulci, Pe tărâmuri fermecate cu vocea-ți să mă duci. Vocea ce mă trezește din somnul meu ce-n noapte, De dor se zvârcolește, auzindu-te-n șoapte. Oare când mi-este dat pe pieptu-ți iar s-adorm, Mâna să-mi ții pe suflet
OARE CÂND? de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363551_a_364880]
-
îi mângâia...Că armăsarii se lăsau iubiți și pupați în bot, chiar dacă se ducea la ei cu nuiaua...Iar dacă se apropia de ei Arapu’ săreau la el, îl mușcau și azvârleau din copite...Și Arapu’ zice că i-am fermecat cu nuiaua asta. -I-auzi! zâmbea mirat domnul Ștefănescu. Apoi a vorbit despre peripețiile lui din Țara Întunericului, când s-a speriat de monștri de acolo și când a stat de vorbă cum Domnul Iisus Hristos... -Ai stat de vorbă cu
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
locuri neprietenoase. Ajunseră în dreptul unor abrupți stâncoși unde își legară caii de niște pinteni de piatră, în apropierea apelor înspumate ale unei cascade ce domina înălțimile cu vuietul său. Principele se opri fascinat. - Așa ceva n-am văzut până acum! - exclamă fermecat de priveliște. - Măria Ta nu cunoaște frumusețile acestor meleaguri! De acum încolo nici un colțișor din acest rai nu-ți va fi străin. Vei domni și apăra acest pământ strămoșesc păstrat cu sângele și lacrimile înaintașilor noștri. - Aceste locuri chiar mă
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Asta e cheia. Până nu e respect reciproc, o să ne omorâm unii pe ceilalți,” a spus la Washington, Levente Fazakas, muzician român de etnie maghiară din Sfântu Gheorghe. ROMÂNII S-AU SIMȚIT ONORAȚI LA FESTIVAL ... Frumusețea programului artistic i-a fermecat pe români, care au spus că s-au simțit un pic ”ca acasă.” Printre ei și Ana Ward, o româncă venită aici de mulți ani și care lucrează pentru Voice of America. Pentru dânsa a fost o onoare să vadă
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "ÎN ZORI" "CE MAI CONTEAZĂ?" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului În zori Îmi sunt dragi și mă farmecă zorii, când simt viața-n lumină pulsând și gonind de pe bolta mea norii ce-au umbrit al meu suflet pe rând. A fost darnic și bun Cel din slavă amânând nedoritul final și-oferindu-mi puțină zăbavă — stropi de rouă-n al
ÎN ZORI CE MAI CONTEAZÃ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361025_a_362354]
-
noi. - Voi sunteți lipitorii de cărți? - Da, duceți-vă mai întâi să vă treacă prezent bibliotecara asta nouă, că e rea foc! S-a dus și, după un timp, apar amândoi, ea, cu totul alt om, zâmbitoare, prietenoasă, de parcă o fermecase cineva! De fapt proful de desen, care era mai mult prieten cu copiii decît prof, a avut o contribuție importantă. El mai era și drăguț, tânăr, necăsătorit, poate și asta a contat, comentau fetele în lipsa lor. După câteva zile, n-
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
cu munca lui neglijase să-i ofere suficient vinovată fiind oboseala și solicitările serviciului. Lecțiile de muzică se dovedeau eficiente, dar slăbeau prudența minimă a doamnei. Nu se mai putea stăpâni și i se părea că țiganul îi făcuse sigur farmece devenind dependentă de el. I-a mărturisit asta și prietenei ei. Mulți dintre vecinii care începuseră să bănuiască ceva, acum erau siguri, mai ales că adesea auzeau gemete și bănuiau că doamna învăța cu sârg nu numai muzică, ci și
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995). Dincolo de complicii mei, un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand să citească fabulosul volum de sonete „FIIND” - 365 + 1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]