435 matches
-
ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor la o plantă a fost cu 1,5 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 25 t/ha, 30 t/ha și 20 t/ha care a favorizat obținerea de plante cu o greutate de 20 g/pl., 19,7 g/pl. respectic 19,5 g/pl.. Pe locul patru s-au situat variantele fertilizate cu 25 t/ha și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
locul patru s-au situat variantele fertilizate cu 25 t/ha și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut foarte semnificativ pozitiv comparativ cu martorul nefertilizat la toate variantele fertilizate cu gunoi de grajd indiferent de tipul acestuia și de doza aplicată. Dozele de 20 t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd de ovine sunt cele mai bune, producția fiind de 2997 kg/ha respectiv 3013 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a accentuat odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 5 t/ha la 30 t/ha. Cea mai mare scădere a procentului de ulei din boabe s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
procentului de ulei din boabe s-a produs în cazul fertilizării cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine, când valoarea a fost de 4,7% deci cu 1,3% mai puțin decât la martor (6 %), urmat de năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd, îngrășământul a reușit să determine obținerea unei cantități de proteină la năut cuprinsă între 565 kg/ha și 679 kg/ha (tabelul 79). Diferențe distinct semnificative față de martor (3,68% azot) s-au întâlnit în cazul variantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20-30 t/ha și cu gunoi de grajd de bovine în doză de 30 t/ha unde conținutul boabelor în azot a fost de 4,04% - 4,18%. Diferențe semnificative față de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținute (48 cm) depășind toate variantele experimentate. Rezultate remarcabile s-au obținut și în cazul fertilizării cu Stimucrop 10 10 10 (1%) la care talia plantelor de 47,1 cm a depășit martorul netratat cu 10,6 cm, iar năutul fertilizat cu Folifag 1 % și 2 % cu 4,6 cm respectiv 3,7 cm. Talia de 46,8 cm realizată de bacterizarea cu Nitragin 2 fl/ ha a depășit martorul cu 10,3 cm (tabelul 82). Numărul de ramificații principale întâlnite
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cel mai mare la variantele bacterizate (V9 și V10) acestea depășind cu 39% respectiv cu 42% martorul nefertilizat, care a avut un număr de 3,1 ramuri principale la o plantă. în cazul îngrășămintelor foliare s-au evidențiat variantele fertilizate cu Nutrivit (5%), Stimucrop 10-10-10 (1%) și Stimucrop 53-3 (1%) cu rezultate ce au depășit martorul cu peste 29% și varianta V2 (Folifag 1%) care a influențat ramificarea cu numai 6% (tabelul 83). Rolul îngrășămintelor foliare și al bacterizării cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valoroase s-au întâlnit acolo unde s-a aplicat Folifag 2%, când numărul de păstăi a fost în medie de 41,2 buc/pl., depășind varianta nefertilizată cu 45%. Rezultate valoroase cu privire la fructificare s-au întâlnit și în cazul năutului fertilizat cu Folifag 1% (39,6 buc/pl) și Stimucrop 5-3-3 1% (38,7 buc/pl.). Cele mai scăzute valori, cu excepția martorului, s-au obținut când s-a folosit îngrășămintele foliare Nutrivit 114 (5%) si PPCF 2-3-1 (0,5%) și bacterizarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe plantă deci cu 43 % mai multe semințe decât martorul nefertilizat (tabelul 86). Masa de semințe a fost cuprinsă între 5,6 g/pl în anul 2000 la varianta nefertilizată și 12,2 g/pl. în anul 1998 la varianta fertilizată cu Stimucrop 5-3-3 (1%). în medie pe cei trei ani în cazul bacterizării cu Nitragin 4 flacoane/ha cât și a fertilizării cu Stimucrop 5-3-3 (1%) rezultatele depășesc martorul cu 87 % respectiv 82 % , iar în cazul folosirii substanței Nutrileaf (0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințe (MMB) în perioada 19982000 a avut valori medii cuprinse între 277 g (V10) și 192 g (V1). Cele mai valoroase variante unde MMB a depășit 250 g au fost cele bacterizate cu Nitragin 2fl/ha - 4 fl/ha și fertilizate cu Nutrileaf 0,5 %. Trebuie remarcate și variantele V4 (Stimucrop 1010-10 1%) și V7 (Stimucrop 5-3-3 1%) la care diferențele au fost distinct semnificative față de varianta martor (nefertilizat). Mărirea dozei de îngrășământ foliar Folifag de la 1 % la 2 % a dus
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu Nitragin, au influențat pozitiv particularitățile morfologice ale plantei, elementele de productivitate și producția de semințe la unitate de suprafață. în condițiile anului 1998 se observă că cele mai bune rezultate privind producția de semințe, la năut, le realizează plantele fertilizate cu Stimucrop 5-3-3 (1%) cu o producție de 3.300 kg/ha. Prin aplicarea acestui fertilizant sporul de producție a fost de 1.603 kg/ha (194%) față de martor, 37 kg/ha (3%) față de a doua variantă clasată (4 flacoane
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
300 kg/ha. Prin aplicarea acestui fertilizant sporul de producție a fost de 1.603 kg/ha (194%) față de martor, 37 kg/ha (3%) față de a doua variantă clasată (4 flacoane/ha Nitragin) și de 563 kg/ha față de năutul fertilizat cu Folifag 2%. Folosirea îngrășământului Stimucrop 10-10-10 (1%) a diferențiat obținerea unei producții de 2.797 kg/ha, ce a depășit cu 1.100 kg/ha varianta nefertilizată și cu 60 kg/ha năutul fertilizat cu Folifag 2%. Utilizarea îngrășământului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
563 kg/ha față de năutul fertilizat cu Folifag 2%. Folosirea îngrășământului Stimucrop 10-10-10 (1%) a diferențiat obținerea unei producții de 2.797 kg/ha, ce a depășit cu 1.100 kg/ha varianta nefertilizată și cu 60 kg/ha năutul fertilizat cu Folifag 2%. Utilizarea îngrășământului Folifag în concentrație de 1% a avut un randament bun față de martor (149%), dar în comparație cu celelalte îngrășăminte foliare a dus la obținerea celei mai mici producții (2537 kg/ha). Dublarea dozei de îngrășământ foliar Folifag
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținerea celei mai mici producții (2537 kg/ha). Dublarea dozei de îngrășământ foliar Folifag de la 1% la 2% a favorizat creșterea producției cu 1.040 kg/ha față de martorul nefertilizat și cu 200 kg/ha în raport cu producția obținută la năutul fertilizat cu Folifag 1%. Folosirea îngrășământului Folifag 2% a favorizat o creștere a producției cu 64% mai mult decât martorul, fapt care arată că rămâne și la năut unul din îngrășămintele foliare de bază în România. Sporurile de peste 950 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nutrileaf 0,5% și Nutrivit 5%), cu un plus pentru produsul Nutrileaf 0,5% care a realizat o producție de 3.180 kg/ha, ce a depășit cu 1.483 kg/ha varianta nefertilizată și cu 643 kg/ha varianta fertilizată cu Folifag 1%. Bacterizarea semințelor de năut cu Nitragin 2 flacoane, respectiv 4 flacoane la sămânța necesară însămânțării unui hectar cu năut a adus rezultate remarcabile cu privire la producție, mai ales în cazul dozei mari (4 fl/ha); numai prin bacterizarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în doze de 1% respectiv 2% a scos în evidență valoarea acestuia mai ales în cazul folosirii concentrației de 2% când a realizat o producție de 2.733 kg/ha, care a depășit cu 66% martorul nefertilizat, cu 18% varianta fertilizată cu Folifag 1%, dar care a fost mai mică cu 584 kg/ha decât varianta bacterizată cu 4 flacoane/ha Nitragin. îngrășământul Stimucrop 5-3-3 (1%) a influențat atingerea, ca și în anul 1998, unei producții foarte ridicate. Prin aplicarea acestui
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îngrășământul Stimucrop 5-3-3 (1%) a influențat atingerea, ca și în anul 1998, unei producții foarte ridicate. Prin aplicarea acestui îngrășământ producția a fost de 3.100 kg/ha și a depășit varianta nefertilizată cu 88% (1.450kg/ha), pe cea fertilizată cu Folifag 2% cu 22% (367 kg/ha), iar pe cea fertilizată cu Folifag 1% cu 40 % (650 kg/ha). Aplicarea îngrășământului foliar Stimucrop 10-1010 (1%) a realizat un spor de producție față de martor ce a depășit 1.017 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
unei producții foarte ridicate. Prin aplicarea acestui îngrășământ producția a fost de 3.100 kg/ha și a depășit varianta nefertilizată cu 88% (1.450kg/ha), pe cea fertilizată cu Folifag 2% cu 22% (367 kg/ha), iar pe cea fertilizată cu Folifag 1% cu 40 % (650 kg/ha). Aplicarea îngrășământului foliar Stimucrop 10-1010 (1%) a realizat un spor de producție față de martor ce a depășit 1.017 kg/ha. Acest îngrășământ a realizat producții mai mari față de îngrășămintele P.P.C.F.2-3-1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fertilizări cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% (2366 kg/ha) și Stimucrop 5-3-3 1% (2210 kg/ha). Valori bune sau obținut și prin folosirea îngrășământului Folifag unde producția de boabe a fost de 2184 kg/ha, când s-a fertilizat cu o concentrație de 2% și de 2002 kg/ha când concentrația folosită pentru tratament a fost de 1%. Sporuri de 624 kg/ha și de 702 kg/ha față de varianta nefertilizată le-a realizat îngrășămintele foliare P.P.C.F. 2-3-1 0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]