3,310 matches
-
meșteșugăresc situat pe renumita cale fluvială „de la varegi la greci”. Pentru ei, în calitatea lor de negustori, instaurarea unei stabilități politice în regiune era de o importanță deosebită. În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal timpuriu - Rusia Kieveană. Unii cercetători, bazîndu-se pe cele expuse în letopisețul „Povestea anilor de demult” („Povesti vremennîh let”), susțin că acest stat a fost fondat de către konungii (cnejii) varegi și că politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
formate din rîuri (Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta, o ieșire la Marea Neagră era absolut indispensabilă pentru Țara Moldovei, deoarece în Evul Mediu căile comerciale maritime erau și cele mai sigure. În condițiile fărîmițării feudale, un comerț terestru era foarte costisitor (din cauza vămilor interne) și periculos (din cauza tîlharilor de drumul mare[vi]). Deja, Roman I se întitula ca „Domn al Țării Moldovei de la Munte - pînă la Marea cea mare”. Cetatea Albă, deși rămînea un punct
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mănăstirea Engelthal) până în prezent și este exemplificata de către Marianne prin poveștile pe care - asemenea unei Sheherezade moderne - i le istorisește eroului pe parcursul românului, drept pilde de sacrificiu și devotament. Sunt povești care ne poartă în Italia Evului Mediu, în Japonia feudala, în Islanda vikingilor, în Anglia epocii victoriene, cu specificitatea istorică și morală a fiecărui moment și care circumscrise revenirii la viață a naratorului și conviețurii alături de Marianne îi demonstrează acestuia puterea universală a iubirii și că „iubirea era condiția naturală
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
colecție de la o mare casă de modă. De altfel, această strategie pare să prindă contur tot mai evident de câteva săptămâni, prin ieșirile publice ale membrilor cabinetului Cioloș. Aflăm de la ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, faptul că sistemul sanitar este unul feudal, că de sus în jos toți de comportă ca pe moșiile lor, iar corupția este un cancer. Ne zice șeful Corpului de Control, Valentin Mircea, că zeci de mii - dacă nu chiar sute de mii - de directori, directorași, șefi și
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
peste noapte, numele Secureanu de pe piatră. Citiți toate detaliile pe tolo.ro. Cazul managerului de la Malaxa, conferențiar doctor Secureanu, care a topit banii spitalului pe cheltuieli personale și a fost susținut de Sorin Oprescu și Gabriela Vrânceanu Firea arată mafia feudală care afectează administrația, banii publici, învățământul universitar și spitalele. Investigația cu privire la cheltuielile lui Secureanu de la Malaxa se rostogolește pe rețelele sociale, consilierii generali povestesc despre cum însăși Gabriela Vrânceanu Firea a alocat fonduri acestui spital și celorlalte din subordinea primăriei
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros () [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
Atribuțiile sfatului oamenilor buni și bătrânii cuprindeau: dreptul de a reglementa folosința averii devălmașe; dreptulde a dispune, prin vânzare sau donație, de părți din patrimoniul obștii; dreptul de a se vinde pe sine însuși, cu sau fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare cu obștea locală aservită. Satele aparținând instituției domniei au fost
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în cazul satelor boierești. Satul Domnești de pe valea râului Doamnei
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). La români existau două forme ale răspunderii penale colective: 1.Răspunderea solidară a obștii. Obștea avea obligația să prindă și să sancționeze pe infractori. După întemeierea statului feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
-l rabdă pământul . Există un dublu simbolism judiciar: brazda e zeitatea pământului, iar capul e cea mai importantă parte a corpului. Sub influența religiei creștine, această probă s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
e cea mai importantă parte a corpului. Sub influența religiei creștine, această probă s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un local propriu, la biserica „Buna Vestire” și cuprindea obiecte de artă feudală, cărți vechi, rare, documente importante, veșminte preoțești, cruci de piatră, etc.; b) muzeul istoric al comunei, înființat la 6 septembrie 1939 în sediul Eforiei „Doamna Basarab”, avea expuse documente în facsimile, reproduceri după fotografii vechi și cuprindea și o expoziție
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
proces organizat de învățământ poate fi relevată nu departe de Rucăr, la Curtea de Argeș, pe zidurile bisericii Sf. Nicolae domnesc, unde, un zugrav anonim a pictat trei școlari împreună cu grămaticul care îi învăța carte. După cum am mai arătat, odată cu întemeierea statului feudal Țara Românească s-au dezvoltat și legăturile comerciale. Pe drumurile țării circulația mărfurilor devenise mai consistentă, una din căile comerciale cele mai cunoscute și accesibile fiind drumul care lega Târgoviștea de Câmpulung și Brașov și care trecea prin Rucăr. Acest
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
bine documentat, care, în cele 336 de pagini, „dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
istorică cu nicio altă asemănare „de trudă a poporului român asupra lui însuși” și în cursul căreia acest popor „de eroi și de mucenici” a izbutit să-și apere cu stăruință și obol suprem „sărăcia și nevoile și neamul!”... Statele feudale românești, dezvoltate separat multe sute de ani datorită vicisitudinilor istoriei trebuiau să găsească acel modus vivendi axis valahorum care să coaguleze toate forțele naționale „de la vlădică la opincă”!”. Și era normal să fie așa, din moment ce interesele coincideau cu aspirațiile întregului
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
experiență valoroasă care ar putea ajuta mulți să-și îndeplinească jobul sau chiar să trăiască mai bine. Acestea se petrec în Republica Autonomă Mehedinți sau în Republica Autonomă Vrancea sau în oricare altă Republică Autonomă din fosta Valahie sau Moldovă feudală. Nu vă gândiți la lucruri „sfinte”. Presupun, așa retoric, o lume „mai bună”. Orice asemănare cu ceea-ce vedeți în jur este pură întâmplare, nedorită. Și jocul nevinovat al copiilor? Oare tineretul acestor Republici Autonome Baronale este altul decât în restul
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
cu Ivan Alexandru, țarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ștefan Dușan, țarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au socotit români. În ciuda rudeniei sale cu mari feudali unguri prin Marghita, Basarab I a fost atacat de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Oricine a trecut prin școală își amintește de lecția pe care i-a dat-o acestuia Basarab la Posada, în 1330, când suveranul maghiar și-
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]