896 matches
-
determinări secundare cerebrale și vertebrale etc. Modificările aparatului cardiovascular ne dau informații cu privire la etiologia unor afecțiuni neurologice. Astfel, hipertensiunea arterială poate da: hemoragii cerebrale, infarcte cerebrale, accidente vasculare cerebrale tranzitorii și encefalopatia hipertensivă. Bolile inimii (stenoza mitrală, insuficiența mitrală și fibrilația atrială) sunt cauze pentru apariția infarctelor cerebrale prin embolie. Insuficiența cardiacă poate sa fie urmată de ischemie cerebrałă, cu urmări grave. Aparatul genito-urinar și digestiv sunt frecvent afectate de leziunile sistemului nervos central, în sindroamele de compresiune medulară, sindromul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
crește pentru HTA, obezitate și, implicit, DZ (5). În consecință, crește exponențial riscul de boli cardiovasculareși cerebrovasculare. De exemplu, rata AVC este superioară la femeia vârstnică în comparație cu bărbații din aceeași categorie de vârstă, din cauza prevalenței crescute a HTA și a fibrilației atriale (FA), iar beneficiile tratamentului anticoagulant la femei sunt superioare (8). Aplicarea măsurilor de prevenție la femei este însă limitată de multiple aspecte practice, dependente de pacientă, de medici, care în parte nu depășesc bariera percepției eronate asupra impactului bolilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei stenoze mitrale severe, pacientul poate beneficia de valvuloplastie mitrală cu balon sau corecție chirurgicală pe cord deschis înaintea unei operații necardiace de mare risc. Fibrilația atrială permanentă, persistentă necesită anticoagulare cu heparină fracționată administrată subcutanat. Pacienții cu valve mecanice implantate necesită profilaxie antiinfecțioasă împotriva bacteriemiei posibile. Necesită de asemenea o atenție specială privind anticoagularea. Astfel, pentru lucrări dentare și intervenții superficiale - biopsii - recomandarea este de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Perioperator, se recomandă heparină la pacienții la care riscul de sângerare cu anticoagularea orală este mare ca și riscul de trombembolism fără anticoagulare (proteză în poziție mitrală, proteză Bjork-Shiley, tromboză sau embolie recentă (sub 1 an). Factori de risc ca: - fibrilația atrială, - embolii anterioare, - stare de hipercoagulare, - proteze valvulare cardiace, - fracție de ejecție a VS sub 30%. Factorii de mai sus, prezenți în număr de 3 sau mai mulți, necesită terapie cu heparină. Pentru pacienți între aceste extreme, decizia medicală de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
după chirurgie necardiacă, a dezvoltat și validat un index de risc cardiac pentru pacienții peste 50 de ani supuși unei operații majore necardiace, elective. Au fost studiați 4135 pacienți, urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat în discuție : CRT ar putea preveni evoluția de la fibrilația atrială paroxistică la cea cronică [3, 4, 7]. MOARTEA SUBITĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat în discuție : CRT ar putea preveni evoluția de la fibrilația atrială paroxistică la cea cronică [3, 4, 7]. MOARTEA SUBITĂ Moartea subită a pacienților cu insuficiență cardiacă este corelată cu dimensiunile ventriculului stâng, iar CRT reduce dimensiunile end-diastolice ale acestuia, ca și masa ventriculară. În prezent, datele referitoare la reducerea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
III-IV în pofida terapiei farmacologice optime și indicație de Clasa I pentru defibrilator, FE<35%, dilatare de VS (diametrul end-diastolic VS>55 mm), complex QRS>120 ms - Clasa I (nivel de evidență B). 4. Resincronizare cardiacă la pacienți cu ICC și fibrilație atrială permanentă - Pacienți cu ICC NYHA III-IV în pofida terapiei farmacologice optime, FE<35%, dilatare VS(diametrul enddiastolic VS> 55 mm), fibrilație atrială permanentă și indicație de ablație de nod AV - Clasa II (nivel de evidență C). CRT își revendică astfel
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
mm), complex QRS>120 ms - Clasa I (nivel de evidență B). 4. Resincronizare cardiacă la pacienți cu ICC și fibrilație atrială permanentă - Pacienți cu ICC NYHA III-IV în pofida terapiei farmacologice optime, FE<35%, dilatare VS(diametrul enddiastolic VS> 55 mm), fibrilație atrială permanentă și indicație de ablație de nod AV - Clasa II (nivel de evidență C). CRT își revendică astfel un loc justificat în ameliorarea / terapia insuficienței cardiace avansate.
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
primare - de cauză genetică, alături de displazia aritmogenă de ventricul drept, non-compactarea de ventricul stâng, bolile miocardice cu depozite de glicogen, boli ale sistemului de conducere (boala Lenegre), miopatiile mitocondriale și boli ale canalelor ionice (sindromul Brugada, sindromul de QT lung, fibrilația ventriculară idiopatică) [1]. Pornind de la premiza că în practica clinică zilnică avem nevoie de o clasificare mai simplificată și mai ușor abordabilă, Societatea Europeană de Cardiologie publică în 2008 o altă împărțire a cardiomiopatiilor, realizată de un grup de medici
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
în principal disfuncției diastolice și deci creșterii presiunii la nivelul atriului stâng și a circulației pulmonare), palpitațiile, angina, presincopa și sincopa [9]. Acestea apar în general la efort sau sunt agravate de el. Sincopa se întâlnește în contextul apariției aritmiilor (fibrilație atrială, tahicardie ventriculară) sau ca urmare a debitului cardiac neadecvat. Aparent există o relație liniară între gradul hipertrofiei și severitatea simptomelor, însă există descrise în literatura de specialitate și cazuri în care, în contextul unei hipertrofii ușoare existau simptome invalidante
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
urmare a hipertrofiei apicale și a discrepanței de dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența cardiaca [9]. La 75% din bolnavi apare tahicardia ventriculară, motiv pentru care în protocolul de urmărire a pacienților cu CMH, un rol important îl are monitorizarea Holter EKG /24 de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
tinere) sau către apariția progresivă a insuficienței cardiace la care se poate asocia angina pectorală ( în contextul prezervării funcției sistolice a VS) sau către insuficiența cardiacă clasa a IV-a NYHA cu disfuncție sistolică severă de VS, ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al VS, a instalării fibrilației atriale și, nu
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al VS, a instalării fibrilației atriale și, nu în ultimul rând a ischemiei subendocardice. În aceste cazuri, pereții VS sunt în continuare hipertrofiați, iar cavitatea ventriculară este mică. În 3% din cazuri, CMH evoluează catre insuficiență cardiacă congestivă ca stadiu final al bolii, care se
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
se întâlnește niciodată la copii ci doar la adulți. Prin contrast, moartea subită caracterizează grupa de vârstă a adolescenților și tinerilor de până în 30 de ani și se produce cel mai frecvent printr-o tulburare malignă de ritm (tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară) apărută în contextul unui efort fizic excesiv. De aceea, sportivii de performanță la care s-a diagnosticat CMH au contraindicație de a continua activitatea competițională în următoarele situații : - dacă au avut un stop cardio-respirator resuscitat produs prin tahicardie ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
pentru detectarea altor potențiali pacienți [16]. Ținând cont de faptul că majoritatea celor diagnosticați sunt copii sau tineri, restricția de a face sport este frustrantă și destul de greu de respectat. Tratamentul medicamentos se adresează simptomelor de insuficiență cardiacă, angină sau fibrilație atrială. În cazul pacienților care prezintă dispnee de efort și oboseală, datorate în special disfuncției diastolice, obstrucției tractului de ejecție sau ischemiei subendocardice, se folosesc clase de medicamente care să reducă consumul de oxigen al inimii, forța de contracție și
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
diureticele. Singura șansă reală de supraviețuire a acestor bolnavi este reprezentată de transplantul cardiac, până la efectuarea lui aceștia putând beneficia de sisteme mecanice de susținere a cordului sau de implantarea de defibrilatoare - dacă este cazul. La pacienții cu atacuri de fibrilație paroxistică, tratamentul este reprezentat de defibrilarea electrică sau chimică (medicamentul cu eficacitatea cea mai dovedită fiind Amiodarona), iar la cei cu fibrilație cronică - tratamentul de fond cu beta-blocante sau Verapamil este suficient pentru controlul unei frecvenței ventriculare, alături bineînțeles de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
mecanice de susținere a cordului sau de implantarea de defibrilatoare - dacă este cazul. La pacienții cu atacuri de fibrilație paroxistică, tratamentul este reprezentat de defibrilarea electrică sau chimică (medicamentul cu eficacitatea cea mai dovedită fiind Amiodarona), iar la cei cu fibrilație cronică - tratamentul de fond cu beta-blocante sau Verapamil este suficient pentru controlul unei frecvenței ventriculare, alături bineînțeles de tratamentul anticoagulant [3]. Tot din categoria tratamentelor simptomatice face parte și implantarea stimulatoarelor bicamerale. Având inițial rezultate extrem de promițătoare - pe loturi mici
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
ablația cu alcool a arterei septale, a demonstrat superioritatea primei metode din punctul de vedere al reducerii gradientului intraventricular și insuficienței mitrale, precum și prin numărul semnificativ mai scăzut al complicațiilor și al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară a fibrilației sau tahicardiei ventriculare, pacienții diagnosticați cu CMH și care se încadrează în grupele cu risc crescut descrise anterior prezintă o indicație de clasă I pentru implantarea de defibrilatoare automate ca prevenție primară sau secundară (la cei care au prezentat deja
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
antiinflamatoarelor nesteroidiene cu acțiune antiagregantă plachetară, din pricina bolii artrozice. c) Riscul de cădere este un alt element invocat frecvent atunci când se ia în discuție terapia anticoagulantă la un pacient vârstnic (3). Incidența hemoragiei cerebrale este mai mare la vârstnici cu fibrilație atrială (FA) și risc crescut de cădere (2,8 versus 1,1 la 100 pacienți-ani) (2). Anticoagulantul oral nu crește incidența hemoragiei cerebrale, dar se asociază cu evenimente mai severe și mortalitate mai mare la 30 de zile (4). Conform
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
treime dintre pacienții vârstnici consultați în ambulator sunt subtratați, comparativ cu 50-66% înregistrați în SUA (11). Se remarcă o relație directă între riscul subtratării și vârsta avansată a pacienților. Subtratarea apare frecvent la pacienții cu IMA, insuficiență cardiacă cronică (IC), fibrilație atrială (FA), sindrom dislipidemic. Evaluarea geriatrică comprehensivă realizată la acești pacienți a ameliorat semnificativ subtratarea prin reevaluarea medicală și psiho-socială a pacienților (inclusiv calitatea vieții și așteptările acestora de la viață) și realizarea unei scheme terapeutice care să se adapteze mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
implantarea stimulatoarelor pentru tulburări de ritm și conducere, există încă din anii ʼ90 mai multe studii cu peste 2.000 de pacienți incluși (vârste medii peste 65 de ani): CTOPP (30), MOST (31), UKPACE (32); exceptând frecvența de apariție a fibrilației atriale, studiile nu dovedesc diferențe notabile între stimularea uni - și cea bicamerală. Analiza de subgrupuri a studiului AVID indică încă din 1997 că beneficiul implantării de stimulatoare cardiace cu funcție de defibrilare (ICD) persistă și la vârstnici (33). Mai recent, resincronizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]