1,924 matches
-
voastră INTERPRETARE ALTERNATIVĂ: Urizen nedecăzut: Apollo (în Vala); apoi, după cădere, Satan (cf. S.F. Damon) Urthona: Ur-th-on-a (cu [th] încorporat: Tharmas) (Los în ipostaza edenica) EBRAICA GREACĂ uri subst. lumină; on (part. prez. al vb. einai a fi) fiind, ființa, ființare ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Urthona GAELICA U-thorna nume geografic în poemele lui Ossian (Macpherson) ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Urthona: "earth owner" (cf. Damon) ENGLEZĂ earth subst. pămînt; owner subst. proprietar; earth owner proprietar de pămînt Vala: Natură GERMANĂ NORV. ARHAICA Wala subst. apelativ al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care Urizen păstrează o parte ce nu poate fi ștearsă. Milton, în Paradisul pierdut, Cartea I (p. 8), vorbeste în acest sens despre "fúria ce zace-n minereuri", sugerînd că elementele revendică libertatea infinită; de aceea ele doresc nu doar "ființarea pură", ci și mișcarea nemărginita. Redam în continuare un pasaj relevant din Heisenberg, Pași către granițe, p. 230: "Întemeietorii doctrinei atomiste, Leucip și Democrit, încercaseră să înlăture greutățile prin acceptarea ideii că atomul ar fi veșnic și indestructibil, el reprezentînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
indestructibila, de aceea și atomul este indestructibil. Vidul, spațiul vid dintre atomi, face posibile mișcarea și poziția, face posibile proprietățile atomilor, pe cînd Existența pură, pentru a spune astfel, nu poate avea prin definitie altă proprietate decît pe aceea a ființării pure." Similar, pentru Blake Dumnezeu era Infinit și Unul, dar poetul afirmă existența unei infinități de infinituri "secunde". 79 (ÎI, 179) Sala de Aur a lui Urizen: Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a V-a, p. 183: "Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ne-științifică", adică paradoxală; iar condiția morală a omului se preface într-o limită prea strâmtă, ce trebuie depășită, dar care, odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii pure" este o ontologie 28 ci, dimpotrivă, formularea condițiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului), determinat ca ontologie a umanului, îngăduie apropierea acestei filosofii de unele modele și proiecte ale filosofiei actuale. Ne interesează în contextul de față personalismul și energetismul. Potrivit personalismului energetic, omul cumpănește (cum voi încerca să dovedesc) condiționatul natural (toate ființările determinate) și Necondiționatul (idealul, Absolutul). În personalism, omul migrează pe axa condiționat-Necondiționat, tinzând, mai curând, către o identificare cu Absolutul divin. Iar "omul" energetismului este o ființare printre altele; el nu are nici un loc privilegiat, căci este identic condiționatului natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Potrivit personalismului energetic, omul cumpănește (cum voi încerca să dovedesc) condiționatul natural (toate ființările determinate) și Necondiționatul (idealul, Absolutul). În personalism, omul migrează pe axa condiționat-Necondiționat, tinzând, mai curând, către o identificare cu Absolutul divin. Iar "omul" energetismului este o ființare printre altele; el nu are nici un loc privilegiat, căci este identic condiționatului natural, sau aspiră necontenit către o identitate cu acesta. Condiționatul reprezintă ceea ce este determinat prin natură și experiență, fie fenomen, fie idee; sau "ansamblul fenomenelor sau ideilor care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
critică a rațiunii pure, așa cum a conceput-o Kant, exprimă exigența elucidării problemei celui care deschide chestiunea metafizicii. Prin urmare, ea este o teorie a omului acesta pune chestiunea metafizicii vizat ca "subiect" al interogației asupra ființei, mai bine-zis, ca ființare privilegiată în sensul că ei doar îi este originar-structurală relația cu ființa. Ontologia, interogându-se despre ființă (ființa în ea însăși și ființa ființării), nu este posibilă decât în urmarea unui discurs asupra celui care are acces direct la întrebarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului acesta pune chestiunea metafizicii vizat ca "subiect" al interogației asupra ființei, mai bine-zis, ca ființare privilegiată în sensul că ei doar îi este originar-structurală relația cu ființa. Ontologia, interogându-se despre ființă (ființa în ea însăși și ființa ființării), nu este posibilă decât în urmarea unui discurs asupra celui care are acces direct la întrebarea despre ființă asupra ființării umane (ca Dasein) -, discurs ce devine, astfel, ontologie fundamentală. Așadar, întrucât "descrierea lui Heidegger asupra Ființei pre-predicative a Dasein-ului semnifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că ei doar îi este originar-structurală relația cu ființa. Ontologia, interogându-se despre ființă (ființa în ea însăși și ființa ființării), nu este posibilă decât în urmarea unui discurs asupra celui care are acces direct la întrebarea despre ființă asupra ființării umane (ca Dasein) -, discurs ce devine, astfel, ontologie fundamentală. Așadar, întrucât "descrierea lui Heidegger asupra Ființei pre-predicative a Dasein-ului semnifică faptul că 'Ființa' este numai în înțelegerea Dasein-ului"36, ontologia (generală) este posibilă doar pe temeiul "analiticii existențiale" ("analiticii ontologice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra omului, antropologia filosofică gândită de Max Scheler și ontologia fundamentală a lui Martin Heidegger, au în vedere omul în determinarea sa esențială (a ființei sale), adică într-un orizont ontologic; dar nici unul dintre ele nu elimină rosturile ontice ale ființării umane. Ambele propuneri de reconstrucție a umanului, având conștiința de sine ca atribut al propriului demers, constată, pe de o parte, prezența "specifică" a omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre ceea-ce-este omul. Fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specifică" a omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre ceea-ce-este omul. Fiecare încearcă să dea măsură acestor două fapte, fie prin raportarea la tradiția antropologică (științifică, în bună măsură) și la celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în lume, existența unui orizont deschis al ființării în care au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapte, fie prin raportarea la tradiția antropologică (științifică, în bună măsură) și la celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în lume, existența unui orizont deschis al ființării în care au "stabilitate" faptele omului, raporturile dintre diferite ființări etc. sunt dezvăluite în tradiția filosofică.37 Încă în filosofia începuturilor, Parmenide așeza sub măsura rostirii gândirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în lume, existența unui orizont deschis al ființării în care au "stabilitate" faptele omului, raporturile dintre diferite ființări etc. sunt dezvăluite în tradiția filosofică.37 Încă în filosofia începuturilor, Parmenide așeza sub măsura rostirii gândirea și ființa (gândirea tot una cu ființa), înte-meindu-le prin identitate, adică printr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat ca "uitare a ființei" și retrasarea raporturilor dintre ființă și ființare (cazul ontologiei fundamentale). Prezența omului în lume, existența unui orizont deschis al ființării în care au "stabilitate" faptele omului, raporturile dintre diferite ființări etc. sunt dezvăluite în tradiția filosofică.37 Încă în filosofia începuturilor, Parmenide așeza sub măsura rostirii gândirea și ființa (gândirea tot una cu ființa), înte-meindu-le prin identitate, adică printr-o relație cu semnificație ontologică, însă purtătoare, totodată, a unor sensuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
face nici în legătură cu alte momente ale filosofiei vechi despre cercetarea omului ca întreprindere autonomă, nesubordonată unor intenții de construcție filosofică pe alte teme decât cea a omului. Este vorba în aceste contexte mai degrabă despre interesul de cunoaștere a unei ființări care este diferită de celelalte "lucruri", pentru că ea pare a nu avea un loc al său în această ordine, a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
degrabă despre interesul de cunoaștere a unei ființări care este diferită de celelalte "lucruri", pentru că ea pare a nu avea un loc al său în această ordine, a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor: desemnarea atributului specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
loc al său în această ordine, a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor: desemnarea atributului specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul în care trăiește, sunt mai apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat în perioada modernă a istoriei filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor: desemnarea atributului specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul în care trăiește, sunt mai apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat în perioada modernă a istoriei filosofiei, odată cu momentul "Kant", nu se rămâne
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să facă totdeauna parte dintr-un proiect filosofic mult mai larg, care cuprinde, alături de probleme diverse, și problema omului. Primul act al antropologiei filosofice, al cărei model va fi prezentat mai departe, constă în concentrarea ființării umane într-un atribut care-i aparține (îi aparține, aristotelician vorbind, fie ca diferență, fie ca propriu, adică fie ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă genul animal, fie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fiecăreia din aceste activități umane (limbajul, mitul, religia, arta, știința, istoria n. C.) și care ne-ar permite în același timp să le înțelegem ca un tot organic"44, tot care nu se raportează ca o specie la întregul ființării sau la un fragment al acesteia, ci ar avea poziția unui microcosm față de macrocosmos (o "lume mică" față de o "lume mare"). Participarea insului la umanitate (aceasta din urmă, înțeleasă ca universalitate umană) constituie temeiul unui nou "concept" filosofic al omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate să apară ca un lucru printre lucruri, ci ca un mod-de-a-fi aflat în fața ființei înseși. "Ontologia fundamentală" reprezintă "interpretarea" heideggeriană în modelul ontologiei umanului și, totodată, forma originară a acesteia. Termenul ontologie desemnează "interogarea teoretică explicită privitoare la ființa ființării"45; această interogare vizează, în fapt, ființa unei ființări, anume a aceleia care are un raport privilegiat cu ființa însăși: Dasein-ul. Omul apare ca o unitate "existențială", ca o ființare care își dezvăluie rosturile de a fi în lume numai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca un mod-de-a-fi aflat în fața ființei înseși. "Ontologia fundamentală" reprezintă "interpretarea" heideggeriană în modelul ontologiei umanului și, totodată, forma originară a acesteia. Termenul ontologie desemnează "interogarea teoretică explicită privitoare la ființa ființării"45; această interogare vizează, în fapt, ființa unei ființări, anume a aceleia care are un raport privilegiat cu ființa însăși: Dasein-ul. Omul apare ca o unitate "existențială", ca o ființare care își dezvăluie rosturile de a fi în lume numai pe temeiul raportului privilegiat cu ființa; iar aceasta, desigur
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia. Termenul ontologie desemnează "interogarea teoretică explicită privitoare la ființa ființării"45; această interogare vizează, în fapt, ființa unei ființări, anume a aceleia care are un raport privilegiat cu ființa însăși: Dasein-ul. Omul apare ca o unitate "existențială", ca o ființare care își dezvăluie rosturile de a fi în lume numai pe temeiul raportului privilegiat cu ființa; iar aceasta, desigur, nu este un lucru: "nicăieri printre lucruri nu găsim Ființa"46. Raportarea la ființă reprezintă, cumva, un act de reflexivitate, de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]