360 matches
-
intervenție în privința finanțării sale nu poate fi asimilată decât "socialismului pur"2. În plus, burghezia se temea că o politică a locuințelor în favoarea mediilor populare ar fi favorizat constituirea unor masive concentrări de muncitori; or, conform diagnosticului dr.Villermé, un filantrop specialist în starea fizică și morală a muncitorilor, "cei rău intenționați exercită în mod constant o influență nefastă asupra celor buni"3. Aceste concentrări ar fi creat un mediu propice revoluțiilor. În ceea ce-i privește, muncitorii părea resemnați cu insalubritatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
3. Abia către sfârșitul secolului al XIX-lea este recunoscută necesitatea ca poporul să aibă locuințe. Industrializarea Franței a determinat exodul populațiilor înspre orașe; acest fapt a provocat o criză permanentă a locuințelor. Problema locuirii a fost mai întâi preocuparea filantropilor, apoi a marilor proprietari industriali, înainte ca statul să fie somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față responsabilităților sale în această privință. Îngroziți de amploarea prejudiciilor cauzate de epidemiile care făcuseră ravagii în secolul al XIX-lea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față responsabilităților sale în această privință. Îngroziți de amploarea prejudiciilor cauzate de epidemiile care făcuseră ravagii în secolul al XIX-lea, sensibili la riscurile de contaminare care nu cruțau nici o clasă, filantropii au combinat în acțiunile lor compasiunea, moralizarea și igienizarea. Inițiativele lor stau la originea legii din 1850, care însărcina comisia comunală pentru igienă, formată din aleși și din medici, să facă o anchetă sanitară cu privire la condițiile de locuit și la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a ceea ce ar fi putut însemna forța moralizatoare a locuinței. După cum arată Danièle Rancière, în multe cazuri s-a considerat că "mijloacele de a moraliza poporul nu sunt eficiente decât în cazul oamenilor morali. Orașele muncitorești către care se îndreaptă filantropii sunt cele în care li se impun locatarilor condiții de moralitate. Dar cum moralitatea locatarului consta atunci mai puțin "în obișnuința de a-și ocupa locuința ca un bun cap de familie", cât în plătirea regulată a chiriei, locuința socială
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de Frédéric Le Play, ci acela al tuturor filantropilor și reformatorilor sociali. Nici viața ieftină concluzionează Jules Simon în capitolul său despre locuința muncitorească -, nici coșul zilnic, nici legea agrară, nici dreptul la muncă nu sunt acelea care pot distruge sărăcia, ci întoarcerea la familie și la virtuțile vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deoarece acesta permitea să se răspundă marginalității printr-o deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator al femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât prin referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
însemna sfârșitul unui moment forte al vieții colective: spălatul rufelor la cișmeaua publică. "În această ofensivă a disciplinei muncă-familie, politica echipamentelor urbane a epocii a căpătat un contur clar. Și adesea, devenind rutină, ea a dat rezultate pozitive acolo unde filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă, putem vedea în mod explicit în preocupările urbane fundamentul regimului de dominare al societăților industriale. Intervenția publică asupra orașului a răspuns unor considerente de securitate, de igienă și de asanare morală
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a celor fără loc de muncă, aceștia nu puteau conta decât pe ei înșiși pentru a face față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În aceste condiții, filantropii nu puteau pricepe implicațiile pe care le avea o asemenea situație asupra formelor populare de sociabilitate, și mai ales nu pricepeau costisitoarele petreceri populare, care îi șocau profund. Gérard Noirel a subliniat în ce măsură risipa manifestată cu aceste ocazii era necesară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
loc de muncă: " Aceste sărbători sunt o modalitate de a testa disponibilitatea fiecărui individ față de grup. Ele arată devotamentul membrilor față de colectivitatea în care trăiesc, dar și o generozitate care se concretizează prin amploarea sumelor cheltuite în acea zi. Numeroși filantropi reproșează muncitorilor că-și risipesc într-o seară profitul pe șase luni și că fac economii, tocmai pentru aceste petreceri, "renunțând nu doar la lucrurile necesare, ci chiar și la acelea indispensabile". Ei nu înțelegeau că această veselie, dincolo de faptul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]