2,029 matches
-
repetabile până la strigătul inimii, până la strigătul sufletului încorsetat de trăiri pe care nu le mai poate ține în frâul de argint al evoluției gândului, emoțiilor, tuturor acestor fragmente de fulger care răzbat seară de seară, răsărit de răsărit, poarta de fildeș a rezistenței echilibrului meu. Scriam acum ceva vreme că, dintre mocirlele privite de mine pe care nuferii ridică Slava Tatălui cu simplitatea frumuseții eleganței lor, s-a redesprins din parcul închis al amintirilor, mai întâi ca un cârlig răsucit în
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
poezia modernă, jefuită de imagine și de metafore, bazată pe limbaj licențios și pe atitudini de frondă. Parabola turnului construit anume pentru retragerea din lume și contemplarea ei de la distanță, atestă mitul poetului înstrăinat de lume, retras în turnul de fildeș pentru a-și desăvârși opera. Este jertfa pe care o cere Poezia. Este adevărat că poetul vede ceea ce oamenii obișnuiți nu văd, aude, ceea ce îndeobște, ceilalți nu aud, simte ceea ce noi nu simțim. Dar Mihai Baicu urcat în turnul visului
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
zis cu năduf. E o soluție! N.B. Sunt somat să scriu despre Johannis. Am spus. O sută de zile aștept adaptarea la greaua responsabilitate asumată. Mișcarea în peisajul Cotroceniului are limitele ei. Oricum, nu pare a fi în turnul de fildeș. *** Un tânăr arab îl interpelează pe taică-său: - Tată... - Da, fiule! - Pentru ce purtăm pe cap pălăria asta bizară? - Se numește burnuth, iar în deșert te apără de soare, răspunde tatăl. - Aha... dar, tată... - Da, fiule! - Dar ce-i cu
TABLETA DE WEEKEND (100+1): COANA JOIŢICA REDIVIVA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367950_a_369279]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > PAMFLET: TURNUL DE FILDEȘ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Se făcea că bâjbâiam bătând pasul pe loc, într-o dimensiune paralelă și suprarealistă, ale cărei începuturi
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
ce nu promitea să angajeze vreo răspundere, să încununeze cine știe ce efort ș a cărei apostilă fugară o aplic și eu rândurilor de față! Cu gândul îndreptat și deloc pios la cei care (încă) ne conduc!... Referință Bibliografică: Pamflet: Turnul de fildeș al unui mahăr sau pseudo-cetatea lui A. / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
în autobuz împreună cu mine și unul singur nu reușește să urce, eu nu pot sta liniștit în autobuzul ăla!"" Grigore Leșe nu stă "liniștit în autobuz". Nu poate. "Nu am voie să mă izolez, să mă închid în "turnul de fildeș"și să privesc lumea de acolo. N-ai cum să vezi lumea dacă faci asta. N-ai cum să vezi obiceiurile oamenilor, n-ai cum să le simți stările sufletești, cum trăiesc, cum își cresc copiii. Eu mă duc printre
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
atâtea care să merite lumina ochilor cititorilor, lucrurile, ideile năvălesc fără o ordine prestabiltă, acestora jucându-le feste marasmul mentalitîților retrograde, sfertocte, cultivate cu aplomb sfărăitor ani la rând de emisarii-atei ai partidului-stat de odinioară. Ubicuitatea era turnul lor de fildeș, se amăgeau clamând poruncitor iar tu, le răspundeai cu jenantă plecăciune! Din silă, frică sau oportunism de doi bani, ce mai contează!? Născut într-un mediu creștin ortodox, n-am fost niciodată un învederat practicant sau propăvăduitor al preceptelor lui
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
meu, peste durere, peste suferință. Aș deduce că avea o mare putere de dedublare, că viața lui personală era una, iar cea din arta lui, mai devărată decât realitatea, era alta... Viața îl influența. Nu trăia într-un „turn de fildeș”... Dar lumea imediată se reflectă cu totul altfel în picturile lui. In unele, desigur. Se poate, nu mi-am pus problema. Eu îl înțelegeam așa cum era și se exprima el. Și în viață și, cred, și în arta lui. Mi-
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
lumânarea, apoi raza de soare... Raza e blândă, duioasă... „Știu, tu nu ești Soarele!”, și lacrimi îi scaldă privirile, multe lacrimi, lacrimi de fericire. “Acel fluturaș de noapte” plânge... pentru el a răsărit un Soare nou, Soarele adevărului. CASTELUL DIN FILDEȘ Cu turnuri crenelate, ferstre argintate, castelul înălțat pe coline, mă duce cu gândul la tine... Citeam povești și poezii, și ne jucam cu alți copii, visam la feți-frumoși și zmei trăiam emoții pentru ei. Însă, când anii au trecut, visam
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
cunoștința. În această situație o găsește fiul ei risipitor atunci când, forțat de împrejurări, își aduce aminte că are părinți și decide să se întoarcă. De ce? Pentru că un eveniment nefast îl readuce cu picioarele pe pământ, îl coboară din turnul de fildeș în care se închisese. Fiica sa, Ela, se află pe patul de moarte. Este momentul când Nina descoperă că socrii ei sunt infirmi, că reproșurile pe care i le adusese Emanuel că Ela s-ar fi născut cu handicap din cauza
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
Îți răspunde tot poeta: „Veștile monopolizează presa/ manipulează, trebuie să citești printre rânduri,/ să descifrezi viața celebrităților,/ să te ascunzi după deget,/ să-ți acordezi vioara mereu/să nu distonezi” (Cortinele brocate) Departe de imaginea poetului aflat în turnul de fildeș, o invenție răutăcioasă a unora care nu înțeleg poezia și nici condiția poetului adevărat, Bianca Marcovici dovedește în multe din versurile sale un caracter puternic ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
versurile sale un caracter puternic ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un fascicol ne luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi/”. (Conul de umbră) Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/ cimitirul elefanților e deja îngrădit/ mi-e frică de hoți,/ sunt mulți, Doamne!/ care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi/”. (Conul de umbră) Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/ cimitirul elefanților e deja îngrădit/ mi-e frică de hoți,/ sunt mulți, Doamne!/ care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem cum este el acum, în inima unui contemporan lucid cel care știe să privească partea nevăzută a lucrurilor și care are și
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
noi surâdem când evadăm din noi/”. (Conul de umbră) Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/ cimitirul elefanților e deja îngrădit/ mi-e frică de hoți,/ sunt mulți, Doamne!/ care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem cum este el acum, în inima unui contemporan lucid cel care știe să privească partea nevăzută a lucrurilor și care are și curajul de a ne spune
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
mâine? Sunt convins că nu, măcar pentru faptul că poetul este considerat dintotdeauna glasul cetății iar vocea lui, singura care va străbate veacurile, nu are dreptul să mintă nici măcar prin omisiune! Și observăm, vorbind despre versurile ei, că „turnul de fildeș” al autoarei este pământul fierbinte pe care calcă, lupta cotidiană pentru demnitatea oamenilor din întreaga lume, pentru a nu mai fugi cu copiii în brațe pe scările adăpostului antiaerian, pentru ca muntele Carmel să nu mai fie acoperit de norii exploziilor
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
pentru a nu mai fugi cu copiii în brațe pe scările adăpostului antiaerian, pentru ca muntele Carmel să nu mai fie acoperit de norii exploziilor, pentru ca nepoții noștri, ai tuturor, să nu se mai teamă, pentru ca... Adică ori „turnul ei de fildeș” este încă himeric la fel cam ca toate visele noastre, ale trăitorilor pe această planetă încă nefericită, ori ea își găsește sursa de inspirație în realitățile înconjurătoare, în ceea ce numim viață de zi cu zi. Sau poate ambele și atunci
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
fi dedicat doar lui, în ciuda sălii pline de oameni și se mișca cu o senzualitate și o măiestrie absolute, anume ca să-i ia lui mințile. Fața ei era în formă de inimă, cu oase delicate, gâtul și umerii albi ca fildeșul erau puși în valoare de mătasea fină a rochiei mulate cu un decolteu adânc, ce releva privirilor vrăjite, neliniștea sânilor tari, lăsați să danseze liberi sub mătasea fină. Curbele grațioase ale frumoasei balerine, erau învăluite cu voluptate în vârtejul ritmului
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
partea dreaptă și alta în partea stângă. Întrăm și vizităm primul etaj. Primele săli care se deschid ochilor noștri sunt cele ale Artei grecești și romane; din arta greacă vedem sculpturi în marmură, piatră, lut, bronz, aur, argint, sticlă, lemn, fildeș, vase din ceramică neagră cu figuri roșii și ceramică roșie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta romană - sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticlă, tapiserii, manuscrise, fildeșuri, din perioada căderii Imperiului roman și până la Renaștere. Prima figură
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
sculpturi în marmură, piatră, lut, bronz, aur, argint, sticlă, lemn, fildeș, vase din ceramică neagră cu figuri roșii și ceramică roșie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta romană - sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticlă, tapiserii, manuscrise, fildeșuri, din perioada căderii Imperiului roman și până la Renaștere. Prima figură care se dezvăluie privirilor noastre este Statuia de marmură a Războinicului rănit (Marble statue of a wounded warrior). Se presupune că este a primului grec care a pășit pe pământul
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
nu avea), Ca observând direct, curiozitatea să și-o satisfacă. Primul se-apropie de elefant și, nimerindu-se să fie Lângă masivul său pântec, îl pipăi și exclamă: - Văd că elefantul este exact ca un perete! Al doilea, atingându-i fildeșul, strigă: - Măi, dar ce-avem noi aici Atât de rotund, neted și acuțit? Pentru mine e limpede că Minunea asta de elefant este leit o lance! Al treilea se apropie de animal și, atingându-i din întâmplare Trompa ce se
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
candoare, dispus să alunge o singurătate în favoarea alteia mai profunde. Strigatul lui este o declarație de dragoste scrisă la lumină cuțitului unei nepăsătoare realități” (Traian Ț. Coșovei). Despre carte au vorbit Adrian Melicovici, care a lecturat în încheiere poemul „Sunt fildeș, colț!”, apoi Ion Iancu Vale, directorul Revistei Climate Literare și Vali Nițu, directorul Revistei Impact Cultural. Volumul de poezii „Tehnici de (ne)rezistență” este „un volum pe care, daca nu îl citești, nu știi ce pierzi, iar dacă nu îl
LANSAREA ANTOLOGIILOR REVISTEI SINGUR LA TÂRGOVIŞTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349602_a_350931]
-
vandali. Fetei i se făcea frică, din ce în ce mai frică de faptul că ar putea fi nevoită să-i suporte pentru tot restul zilelor. Singura piesă pe care o mai avea drept amintire legată de viața obișnuită era o statuetă stranie, de fildeș, ce reprezenta o bizară zeitate cu o figură prelungă, albă ca ceara, și cu doi ochi de un roșu-aprins, ce te făceau să te înfiori. Într-o seară, a privit statueta și i s-a adresat, ca în fața unui ultim
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
Și nu mai știu nici părul să-ți încurce, Sau de mijloc, cu grijă, să te strângă Și pleoapele, peste privirea dulce, Să-ți mângâie, când ochii-ți stau să plângă. Și nu mai știu să răstignească-n palme, De fildeș, umeri cu luciri profunde Și prea rămân pasive și prea calme Când șoldurile unduiesc rotunde. Și nu mai știu să-ți prindă mâna mică, Rămân mereu timide și sfioase Și nu mai știu nici ,,te iubesc’’ să zică; Cum poți
CELE MAI FRUMOASE MÂINI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350334_a_351663]
-
omenesc”, cu tot misterul care s-a țesut în jurul francmasoneriei. Medalia din argint a lui Samuel von Brukenthal Alături de colanele masonice și de diverse obiecte de ritual (mistrie din alamă aurită, bogat ornamentată, cu mâner din lemn de abanos și fildeș, echer, compas, stilet și spadă din alamă aurită, sau alte piese de factură simbolică) va fi expusă medalia din argint (43,32 gr.) a lui Samuel von Brukenthal, o piesă deosebită realizată probabil într-un atelier din burgul german Halle
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
ca o părticică din creația ta să prindă formă de ființă umană, îi mulțumesc Creatorului Universului pentru că ai ales ca acea ființă să fiu eu. Doar tu ai fi putut să mă sculptezi în cuvânt precum Pygmalion care a ales fildeșul pentru a-și crea idealul feminin. Dar, Ermit, mă tem că dacă ți-aș oferi, palpabil, iubirea mea, ordinea lucrurilor ar putea fi, odată în plus și poate iremediabil, distrusă. Eva nu a vrut decât să îi arate lui Adam
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]