466 matches
-
luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote>”. Din scrierile filocalice mai reiese că ispitele pot fi și o doctorie îngăduită de Dumnezeu când suntem bolnavi de păcate. Când diavolul se înverșunează împotriva noastră, chiar și în durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va aproba
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
mireasma lui Hristos” (II Cor. II, 15-17). Dacă săvârșim fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, ne facem pricină de sminteală pentru semenii noștri (II Cor. VI, 3-10) și răspundem pentru păcatele lor, la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cei 3 amintiți mai sus, adăugându-se traduceri din operele Sf.Atanasie cel Mare, Paladie î Istoria Lausiacăă și mai ales cei 25 de Sf. Părinți ai Filocaliei. Lidia Stăniloae vorbește despre impactul extraordinar pe care l-au avut părinții filocalici asupra părintelui, ca mod de viață și gândire. Însuși marele eseist și critic literar Alexandru Paleologul afirma că :“traducerea Filocaliei este un lucru extraordinar si unic”. Tot în același asentiment se înscriu și cele peste 10.000 de note de
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
persoană numai în măsura în care înțelege să recuze angajarea sa în lume într-o dimensiune strict utilitară, epuizată în orizontul funcționalității biologice. „Verbul” a fi trebuie să prevaleze asupra „verbului” a avea, așa cum iubirea trebuie să înfrângă dorința (sau „pofta”, în limbaj filocalic). Astfel, în locul unei prezențe inerte se câștigă o subtilă disponibilitate, împotriva înstrăinării familiaritatea, în schimbul pesimismului existențial, optimismul eshatologic, în loc de refuz, dăruirea ș.a.m.d. Viața nu este o problemă (deci o ecuație), ci un mister (deci un apolog). În orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
revelații însă n-ar putea rezista fără transportul analogic al contemplației naturale, pentru care destinația finală este paradisul. Dualismul între „valea plângerii”, semănată cu regrete, și „lumea de dincolo”, unde s-ar recolta premiile de fidelitate, nu poate caracteriza viața filocalică. Deși atemporal, Binele nu este lipsit de mișcare, ci e un eveniment ecstatic, proiectat spre infinitul personal al dorinței divine. În cuvintele Sfântul Grigorie de Nyssa: „Este firesc ca frumusețea dumnezeiască să-și aibă o trăsătură care o face iubită
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
doctrina poate fi, în cazuri excepționale, scurtcircuitată. Au existat sufiți, spune Titus Burckhardt, care se mărgineau să predea șlefuirea oglinzii inimii și treceau sub tăcere adevărurile transcendente, asemenea unor maeștri budiști care se mărgineau să predice respingerea limitărilor psihologice. Literatura filocalică e centrată pe aceeași temă, iar Filotei Sinaitul folosește, pentru cunoașterea unitivă, metafora peceții luminoase, mai puternică decît cea a oglindirii. Să ne păzim cu toată atenția inima de gîndurile care ar putea întuneca oglinda sufletului, în care obișnuiește să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit, are un deosebit rol de prevenire a păcatului prin alungarea lui încă din faza de ispită, pentru că dacă nu înlăturăm gândul încă din faza de ispită, lupta și suferința va fi apoi mult mai grea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote>”. Din scrierile filocalice mai reiese că ispitele pot fi și o doctorie îngăduită de Dumnezeu când suntem bolnavi de păcate. Când diavolul se înverșunează împotriva noastră, chiar și în durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va aproba
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mireasma lui Hristos” (II Cor. II, 15-17). Dacă săvârșim fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, ne facem pricină de sminteală pentru semenii noștri (II Cor. VI, 3-10) și răspundem pentru păcatele lor, la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
începe cursuri despre Dostoievski și creștinismul rus, Dostoievski fiind cunoscut în cultura europeană ca un Dante modern, care arată Raiul și Iadul. Este important faptul că Nichifor Crainic a introdus în curs pe Dostoievski, pentru că acesta reușește să plaseze spiritul filocalic în opera literară. Sfaturi ale Sfântului Isaac Sirul le regăsim în cuvintele starețului Zosima din „Frații Karamazov”. Nichifor Crainic e un deschizător de drumuri în mistică. Fascinația la marii mistici este că ei trăiesc realitatea întrepătrunsă, viața de aici cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
atunci când contrabalansează Într-un mod proporționat relativul cu absolutul, secvențialul cu globalul, efemerul cu eternitatea. Educația pentru valorile religioase nu „răpește” nimic din libertatea ce ne este conferită ca indivizi și umanitate. Cine citește cu atenție textele biblice, patristice sau filocalice nu găsește nici un pasaj care să cheme la pasivitate sau supunere oarbă. Omului Îi este rezervată permanent o alegere responsabilă, În consens cu ceea ce este el, dar și cu ceea ce pretinde Divinitatea. Libertatea se consumă Între cerința avansată de „sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a avut contribuții decisive la consolidarea spiritualității filocalice între români. În urma unor eforturi de călugăr benedictin, el a tălmăcit, începând din 1946, Filocalia grecească a lui Nicodim Aghioritul de la Athos, tipărită la Veneția în 1782. S-a folosit de ediția a doua, scoasă la Atena în 1893, completând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
să imprime, până în 1991, douăsprezece volume: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. Dă astfel, într-o strădanie comparabilă cu aceea a lui Teofan Zăvorâtul, tălmăcitor în rusește al textelor filocalice, cea de-a doua versiune a Filocaliei în românește, după cea lucrată, preț de un veac și ceva mai înainte, la Mănăstirea Neamț și la Sfântul Munte. Comentariile care însoțesc aceste texte de edificare spirituală alcătuiesc, în interiorul marii colecții, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț. teolog., 418-423; Maciej Bielawski, Părintele Dumitru Stăniloae - o viziune filocalică despre lume, tr. Ioan Ică jr., Sibiu, 1998; Simion, Fragmente, I, 87-91; Rusu, Membrii Academiei, 500-501; Nicolae Moșoiu, Taina prezenței lui Dumnezeu în viața umană. Viziunea creatoare a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, Brașov, 2000; Lidia Ionescu Stăniloae, „Lumina faptei din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința în El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin - sănătos ori pe patul de suferință - un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu-ți va lipsi prilejul spre pocăință” (Despre legea duhovnicească ..., 57, p. 242). footnote>; 6. Ispășește o parte din pedepsele meritate; suferințele
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și la rugăciunea lui Iisus, referindu-se la folosul citirii operelor patristice, răspunde următoarele starețului Atanasie, care-l învinuia de oarecare lucruri: „Să nu zici, părinte Atanasie, că ajunge una sau două cărți pentru mântuirea sufletului. Doar nici albina nu
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit, are un deosebit rol de prevenire a păcatului prin alungarea lui încă din faza de ispită, pentru că dacă nu înlăturăm gândul încă din faza de ispită, lupta și suferința va fi apoi mult mai grea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote>”. Din scrierile filocalice mai reiese că ispitele pot fi și o doctorie îngăduită de Dumnezeu când suntem bolnavi de păcate. Când diavolul se înverșunează împotriva noastră, chiar și în durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]