5,981 matches
-
și istoric literar. Este fiul Aureliei (născută Mârfu) și al lui Aurelian Diaconescu, preot și învățător. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de doctor în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în anul 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
s-a născut la 6 octombrie anul 1937 în orașul Balș, jud. Olt, ca fiu al Mariei și al lui Ion Diaconu, preot al Bisericii Sfânta Parascheva din orașul Balș (fostul județ Romanați) și apoi cântăreț bisericesc. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, din anul 1956 până în anul 1959, când este arestat și condamnat pentru atitudine subversivă împotriva orânduirii socialiste. Eliberat, își reia studiile și termină facultatea în anul 1969. Între timp s-a căsătorit cu doamna Constanța Diaconu
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
în localitatea Priboeni, comuna Vulturești, județul Argeș, și este romancier, critic, estetician, teolog ortodox și istoric literar. Este fiul Aureliei (născută Mârfu) și al lui Aurelian Diaconescu, preot și învățător. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de doctor în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în anul 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și istoric literar. Este fiul Aureliei (născută Mârfu) și al lui Aurelian Diaconescu, preot și învățător. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de doctor în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în anul 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
cum a mărturisit și Gheorghe Median, dacă ne gândim că între aceștia s-au aflat trei academicieni, Mihai Cimpoi, Eugen Doga și Nicolae Dabija, toți trei veniți special la Botoșani pentru Lucia Olaru Nenati, împreună cu Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Științe Moldova. Emoționând publicul cu mărturisirea că “pentru noi, capitala României sunt Botoșanii”, academicianul, cunoscutul scriitor, redactor-șef al săptămânalului “Literatura și Arta” de la Chișinău, Nicolae Dabija, a precizat că a aflat la Paris de această lansare
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
la Vinera - Cugir, Județul Alba, nume de referință pentru lingvistica românească în ultimele două decenii, este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română-Universitatea din Bucurști (1970) și al Facultății de Istorie-Filozofie-Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1978), doctor în filologie al Universității din Bucuresti (2005), magna cum laude. Este un lingvist cunoscut pentru studiile și cercetările sale referitoare la vocabularul limbii române actuale, fiind autorul a numeroase lucrări științifice în domeniul cultivării limbii. Volumul „Structura variată, natura expresivă și valoarea
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
ȘI SUNTEM VEȘNIC CONDAMNAȚI SĂ O TOT REPETĂM! Vedeți halul în care am ajuns și întrebați-vă de ce timpuri ne amintește această situație?! Nu este singurul comentariu. Am mai reținut-o și pe aceea a doamnei: Gheorghita Durlan • Facultatea de filologie Am citit cu mare interes articolul dumneavoastră, stimate domnule Paul Gheorghiu ! Încercând deseori să ieșim de sub bocancul Timpului, ne zvârcolim în întrebări și în presupusuri.... De-a lungul parcursului omenirii, puțin din ce se spune acum de mine, de tine
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
mai visători la Luceafăr, pășind pe urmele marelui noroc de a avea la Cernăuți două statui ale Poetului, plasate în locuri ce i-au marcat adolescența. La poarta Casei lui Aron Pumnul primii întâlniți au fost tinerii de la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității „Yuri Fedkovyci” - studenții dnei dr. doc. Lora Bostan, distinsă în ajun cu premiul „Mihai Eminescu”, decernat de Liceul particular nr. 1 din Suceava. M-am pornit de acasă mai devreme, cu gândul că voi avea timp
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
pe domnii Nicolae Băciuț și Lazăr Lădariu i-au emoționat, atunci când au cântat două cântece pe versurile celor doi poeți! La fel de emoționat, de marcat, a fost domnul Lădariu și de prezența domnilor Nicolae Becze și Cornel Sâmpălean, colegii domniei sale de la Filologia din „Haidelbergul Ardealului”, cum frumos numește domnul Lădariu Clujul... Iar din cetatea Sighișoarei a poposit în „cetatea” noastră de lumină, un menestrel modern, folkistul Traian Comșa, care a cântat un cântec pe versurile poetei sighișorene Anda Voican. La finalul manifestării
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
doar 29 în an la Secția Limba română și 25 la Limba franceză). Pe de altă parte, fiindcă ajunsesem la „facultatea de citit romaneˮ - cum spunea, eronat, desigur, un personaj al Danielei Crăsnaru (poetă iubită de generația mea), imaginânduși că Filologia oferă șansa de a citi după voia inimii -, adică fuseserăm admiși la o instituție de învățământ superior unde studiul însemna contactul nemijlocit cu cartea - cea beletristică și științifică. Fetele, pe vremea aceea, dădeau admitere separat de băieți, care concurau pentru
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
beletristică și științifică. Fetele, pe vremea aceea, dădeau admitere separat de băieți, care concurau pentru locurile din anul următor, unde urmau să se întoarcă după satisfacerea serviciului militar obligatoriu. În Filo - așa spuneam toți, și studenții, și profesorii, Filo, nu Filologie -, în anii despre care vorbesc (19861990), majoritatea eram fete (la Română, aveam un singur coleg, la Franceză erau cincișase băieți) și încă de la începutul anului I, pășind pe culoarele facultății, am avut plăcuta surpriză de a descoperi în profesorii noștri
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
avut privilegiul de a avea profesori deosebiți, de la care am învățat foarte mult. În primul rând, să iubim Cartea. Altfel decât până atunci. Sunt conștientă că voi fi nedreaptă nominalizând câțiva dintre profesorii pe care iam avut în Facultatea de Filologie, fiindcă pe mulți care ar merita amintiți aici, fără voi mea, îi voi uita... Or, miar fi imposibil săi enumăr pe toți. De altfel, lista nominală se găsește în arhiva facultății, iar această carte este în primul rând una de
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
altfel, lista nominală se găsește în arhiva facultății, iar această carte este în primul rând una de suflet și abia în subsidiar are valoare documentară. Iată de ce îi voi pomeni, fără a realiza neapărat o ierarhie, pe acei profesori din Filologia clujeană la care și azi mă gândesc cu drag și care, întrun fel sau altul, miau marcat destinul: Vistian Goia, Constantin Milaș (îndrumătorul lucrării mele de diplomă), Octavian Șchiau, D.D. Drașoveanu, Grigore Zanc (cadru didactic al Universității „BabeșBolyaiˮ, nu al
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
inedit și încă nedescifrat în mod convingător. Este numit după orășelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei. Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultății de Filologie, secția Română-Istorie, din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 1963. Lucrarea de licență și-a luat-o în arheologie. E membră UNESCO din 1983. Mulți ani a condus șantiere arheologice în Oltenia, Muntenia și Moldova. A cercetat scrierile vechi
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
mamelor întristate, / stă cu noi la masă, / deschide petalele trandafirului seara, la rugăciune./ Maria e un nume de icoană. / Maria e un nume ce cântă!” (Ernest Bernea, Poiana Mărului,1952) Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică, limba și literatura franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de poezie mistică: Insula Albă, Osana Luminii
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
ținut prelegeri la Facultatea de Limbi Străine a Universității „Spiru Haret” și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității „Hyperion” din București. A ținut, de asemenea, cursuri la Facultatea de Sociologie a Universitații din București precum și la Facultatea de Filologie și Istorie, dar și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Pitești. În prezent alături de alte personalități din țară ca profesor universitar a făcut parte din numeroase comisii, care au acordat titlul de doctor în filologie sau teologie unor
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
la Facultatea de Filologie și Istorie, dar și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Pitești. În prezent alături de alte personalități din țară ca profesor universitar a făcut parte din numeroase comisii, care au acordat titlul de doctor în filologie sau teologie unor eminenți doctoranzi. Între 1972-1975 a fost Gastdozent (conferențiar oaspete) la Institutul de Romanistică la Universitatea Humboldt-Berlin, a prezentat comunicări la reuniuni științifice internaționale desfașurate la Paris, Roma, Berlin, Leipzig, Halle, Bonn, Sofia, Chișinău, Pitești, București. Posedă titlul
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
școlii clujene (Grațian Cormoș, Georgiana Epureanu, Zoica Ghițan). Toți șapte sunt doctoranzi: șase sub îndrumarea mea, unul singur (Marius Miheț) sub îndrumarea unui profesor din alt centru universitar (V. Fanache, de la Cluj). Dacă precizez că eu însumi sunt absolvent al Filologiei clujene, diferențele dintre cele două "aripi" (patru orădeni și trei clujeni, prin studiile de licență) pot spune că nu sunt importante." Impresionant (prin modestie) este faptul că Ion Simuț figurează și el în sumar cu un studiu - Petru Dumitriu între
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
aritmetica, numărătoarea și timpul; talentul mecanic; perspicacitatea; simțul moral; simțul religios; ambiția și vanitatea; fidelitatea; respectul de sine; viclenia; simțul proprietății ș.a.m.d. Locul cu numărul 15 pe hărțile întocmite de Gall e rezervat facultății limbii și talentului pentru filologie, iar numărul 14 este sediul talentului pentru cuvinte și al memoriei verbale (voi reveni, spre sfîrșit, la această interesantă împărțire a talentului pentru limbă în două locuri separate, dar vecine). Gall a călătorit mult prin Europa, popularizîndu-și ideile și citind
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
nu-l îndrăgești. Intelectual eminent, cinstit, entuziast, devotat până la sacrificiu cauzei țării lui, a fost, ca mulți alți intelectuali ardeleni, un personaj luminos în viața publică. S-a născut la 26 martie 1936 la Agârbiciu, în județul Cluj. Doctor în Filologie, a parcurs toate treptele carierei universitare, până la obținerea titlului de Profesor. A predat limba română la universitățile din Torino și Milano, apoi la Universitatea "Eötvös Lórand" din Budapesta. A fost prorector al Universității din Baia Mare și secretar al Comisiei Naționale
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
revistei noastre. Ca să fim puțin mai informați. Și ca să ne bucurăm. Textul din acest număr îi aparține lui Vlad Massaci, unul dintre cei mai importanți regizori ai momentului, un tip de patruzeci de ani, pe jumătate sas, absolvent și de filologie înainte de a studia regia la U.N.A.T.C., cel care l-a introdus în circuitul nostru teatral pe Neil LaBute prin două spectacole-bijuterie puse în scenă la Teatrul Act. Vă invit să vedeți Polonia prin ochii regizorului Vlad Massaci! Marina Constantinescu
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
din R.P.R. Studiul, senzațional (după părerea mea) prin îndrăzneala sintezei totale, se intitulează Prezentare succintă a istoriei literaturii române și acoperă aproximativ 40 de pagini din revistă: paginile 89-126. Autorul este conferențiarul universitar Emil Boldan (n. 1909), de la Facultatea de Filologie din București, fost decan în 1953-1954, rector al Institutului de Limbi Străine în 1954-1955, secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice în anii 1960-1968, deci un personaj de o oarecare importanță în domeniul învățământului din acel moment, creditat
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
perpetuarea unor abrevieri și fixarea unor specializări semantice), cît și de militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului din perioada stagiului militar - desfășurat chiar la Bacău, oraș evocat
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
copii, alții navighează nu numai spre teritorii insolite dar și spre alte spiritualități și culturi. Dintre geniile cu vocație rătăcitoare îmi vin în minte un Mozart sau un Nietzsche care, după ce a început prin a fi un pașnic profesor de filologie clasică la Universitatea din Bâle, și-a scris cea mai mare parte a operei în pensiuni de familie sordide în cursul peregrinărilor sale prin Italia, Franța și Elveția, cu paranteze luminoase la Lucerna, în apropierea lui Wagner; în secolul nostru
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
specifice, dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat efectiv să devină un deschizător de drumuri și un creator de școală în sferele literaturii." încă din 1860, în Foița de istorie și
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]