1,845 matches
-
Budapesta, iar pe de alta, de remarcabilul elan de modernizare al României lui Carol I. Aceasta a făcut ca, în timp ce dincoace de munți se căutau - prin Macedonski și cenaclul său - primele expresii ale simbolismului, dincolo să se nască un puternic filon tradiționalist, alimentat de literatura unor Șt.O. Iosif sau Octavian Goga. Mediul literar ardelean începea să sufere un defazaj atât de pronunțat, încât majoritatea scriitorilor mai însemnați ai provinciei, oricât de ancorați în „solul” tradițional s-ar fi simțit (iar
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
spițerilor. Din acest motiv, alchimistul e un practician și abia apoi un făcător de teorii. Un meșteșugar, nu un maestru. Un explorator, nu un clarvăzător, dar un explorator lipsit de iscusință, de vreme ce, vrînd să extragă esențe fără să le epuizeze filonul, nu face decît să sleiască filonul fără să atingă esențele. În fine, ce supără la alchimiști e prăpastia dintre ce-și propun și ce obțin. Ambiția lor e colosală, rezultatul e lamentabil: vor să smulgă harul divin din măruntaiele materiei
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
un practician și abia apoi un făcător de teorii. Un meșteșugar, nu un maestru. Un explorator, nu un clarvăzător, dar un explorator lipsit de iscusință, de vreme ce, vrînd să extragă esențe fără să le epuizeze filonul, nu face decît să sleiască filonul fără să atingă esențele. În fine, ce supără la alchimiști e prăpastia dintre ce-și propun și ce obțin. Ambiția lor e colosală, rezultatul e lamentabil: vor să smulgă harul divin din măruntaiele materiei, pentru ca apoi să-l folosească după
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
Personajele reale ale acestei cărți sunt preaplecat rugate să mă ierte că prin cele câteva expresii celebre pe care li le-am pus în gură, le-am făcut de nerecunoscut.” (p. 5) Oricum, Acasă pe Cîmpia Armaghedonului are un puternic filon de autenticitate. În cronica lui din Cultura, Alex Goldiș sublinia bine unitatea de fond a tuturor cărților Martei Petreu. Încrâncenarea din poezie nu se diluează în proză. O vână neagră le străbate pe amândouă. Cronica nefastă a familiei Vălean e
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
despre moldoveni și limba moldovenească", a afirmat Băsescu pe 12 august, la Izvoru Mureșului (Harghita). "Eu sper și cred că de la cetățenii Republicii Moldova trebuie să pornească corectarea. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populația Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritatea a populației nu dorește unirea cu România. Cereți unirea și o veți avea, dar cereți-o", a declarat președintele român.
CC din Moldova va examina înlocuirea limbii moldoveneşti cu română by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55549_a_56874]
-
scrie pentru sine. Apoi pentru milioanele de oameni ce vorbesc aceeași limbă cu el. „Răspândirea” peste hotare și Premiul Nobel mi se par niște fantasme provinciale și păguboase. M.I.: Socotiți că literatura lumii (poezia, în special) se îndreaptă către un filon redescoperitor al credinței? V. I.: „Credința” nu-mi apare drept temă prioritară în literatura occidentală. Și cum despărțiți (și bine faceți!) poezia de literatură, nici poezia actuală nu se deschide „credinței” pentru a ieși din impasul postmodernității. Cred că este
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
poate să fie citit în o mie de feluri. Într-o ecranizare, accentul a fost pus pe urîtul din personaje, pe vina acestui personaj fabulos, Bunica, pe cruzimea ei. Pe contextul politic, pe viața din Rusia sovietică. Există și acest filon în carte, cu nuanțe, firește. De ce m-a izbit cu mult mai mult dramatizarea lui Kordonsky? Pentru că a ales drumul a ceea ce poate să mai fie salvat în fiecare. Prin iubire și prin iertare. A ales să vorbească despre oameni
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
și cu o bogată paletă de posibilități interpretative. După ce ecouri ale gândirii coregrafice austriece de dans contemporan ajunseseră și ulterior la noi, în cadrul Zilelor Dansului Austriac, personalități precum Saskia Hölbling și Paul Wenninger ne-au conturat mai ferm profilul acestui filon major al dansului și performance-ului european.
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
se poate transpune, într-o oarecare măsură, mișcarea lor pe un corp cu altă personalitate plastică. Spectacolele evocate, prin proiectarea unor fragmente, constituie o suită reprezentativă nu numai pentru coregrafa Vava Ștefănescu, ci și pentru unul dintre cele mai consistente filoane ale dansului contemporan din ultimul deceniu, de la noi: Julieta, de Andras Wiski, în regia lui Mihai Mănuțiu, a cărei singură interpretă (dansatoare și actriță) și totodată coregrafă a fost Vava Ștefănescu, apoi, în aceeași regie și aceeași coregrafie, Zoon Erotikon
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
Ne permitem oare o breaslă în România?", a scris pe blog AG Weinberger. "Dar din punctul nostru de vedere, ai celor care furnizăm talentul, situația nu este bună deloc. Mai ales ca ne-am ales genuri muzicale atît de străine filonului ancestral și cultural spațiului în care trăim... Am ales voluntar și nesilit de nimeni această formă de dezaprobare și exil... să ne disociem de mediul înconjurător - cu care nu suntem de acord și vrem să arătăm cât de speciali și
Situație penibilă în lumea artistică românească. "Moft sau necesitate?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33216_a_34541]
-
un cercetător venit din afara lui. Aceasta e aporia surprinzătoare a volumului: sufletul unei culturi nu poate fi sesizat decît de un nativ care i-a respirat de la început fluidul, pe cînd un cercetător venit din afară nu-i poate atinge filonul esențelor. Numai că familiaritatea nativului față de propria cultură îl împiedică să aibă simț critic, de unde și neputința de a-și ridica în conștiință o judecată obiectivă. Rezultatul e o chiasmă fără ieșire: dacă ești nativ ești opac prin exces de
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la izvoarele culturii clasice, greacă și latină, tot așa Creangă recurge la „izvoarele milenare ale folclorului”, de unde extrage „după necesitățile creației sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate punctele de vedere cu valorile folclorului, etice și estetice... Creangă este profund implantat (!) în etosul popular...”, îngemănare de natură să rezolve ecuația identității. Sigur că un Creangă pus
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
lui Blaga de către cei care l-au recuperat, parțial și ezitant, după interdicția dintre 1948 și 1961. Formula i se părea lui Noica jignitoare față de autenticitatea filosofiei lui Lucian Blaga, care nu este o eseistică metaforizantă, și, de asemenea, față de filonul dramatic al întregii sale opere. Noica spunea, dimpotrivă, că dramaticul este valoarea care subîntinde atât poezia, cât și filosofia blagiană. Și nu numai ca spirit de adâncime, ci și ca procedee de organizare textuală. Hronicul... dă substanță acestei perspective noiciene
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
Sonia Cuciureanu Anna Elisabeth de Brancovan, contesa de Noailles (1876-1933), se înscrie în filonul feminin al poeziei franceze, posterior simbolismului, dar marcat de sensibilitatea romantică. În 1901 îi apare primul volum de versuri Le coeur innombrable, urmat de L’ombre des jours (1902), Leș Eblouissements (1907), Leș Vivants et leș Morts (1913), toate dominate
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
șocant, respingător”, cum îi apare lui Daniel Cristea-Enache, ne vorbește în confesiunea sa despre „mizerabilism”, o tendință a noilor prozatori care „ar fi avut mare succes în străinătate” dacă ar fi fost promovată și teoretizată. Filmul nou românesc a fructificat filonul acesta tematic, obținând succesele știute. La fel ar fi putut să o facă literatura, tradusă și prezentată adecvat. Emil Brumaru, alt scriitor canonic, e obsedat în confesiunea sa, ca totdeauna de altfel, de Femeie și de trăirile într-un spațiu
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
până la absurd. Nicio explozie, nicio deraiere de la un destin previzibil. Infuziile psihologizante nu există, deși motive ar fi suficiente. Și povestea e promițătoare. Un prim fir narativ urmărește ideea sfârșitului literaturii sau, mai bine zis, inutilitatea ei, în vreme ce al doilea filon explorează, la suprafață, consecințele unui Alzheimer. Evghenie și Cazimir sunt doi scriitori amăgiți de literatură. Deja o vedetă, Cazimir acuză dezvrăjirea literaturii față cu suferința umană și ține discursuri lui Evghenie, devenit un fel de ucenic, despre iluziile artei. Până
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
ai Cvartetului AfroCuban s-au lăsat impregnați de melodiile unor Pancho Quinto, Lázaro Ross, Rubén González, Machito, Benny Moré, Ismael Rivera, Cachao, Chucho Valdés &Irakere (toți aceștia reprezentând valori pe care Dizzy Gillespie și-a întemeiat acțiunea de diseminare a filonului cubanez în chiar leagănul jazzului - SUA). Cvartetul inițiat de Sosa e completat de un alt complice de lungă durată: basistul mozambican Childo Tomas. Explozivul recital al acestor artiști ne-a făcut părtași la o expediție în tradițiile muzicale, dar și
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
Cristina Alexandrescu Discursul președintelui Traian Băsescu de luni a fost analizat și de CT Popescu, într-o intervenție telefonică la RTV. Acesta a declarat că Traian Băsescu nu reprezintă altceva decât un socotitor de voturi, care încearcă să speculeze un filon rămas gol în prezent în discursurile naționaliste. "E vorba de reacții diferite la caniculă ale domnului președinte. Și anul trecut pe vremea asta era foarte cald, și acuma e, dar dânsul reacționează diferit", a declarat CTP la RTV. În ceea ce privește pe
CTP: Băsescu mai vrea niște voturi de la românașii urâtori de bozgori by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/35916_a_37241]
-
luni, la Harghita, despre unirea României cu Republica Moldova. Președintele a subliniat că România își dorește unirea, dar nu și Republica Moldova. Băsescu susține o modificare a Constituției Moldovei, dar și o cerere din partea Republicii. "Oameni buni, există în populația Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritatea a populației nu dorește unirea cu România. Cereți unirea și o veți avea, dar cereți-o", a declarat Traian Băsescu. El a adăugat că "România vrea unirea, dar nu o vrea Republica Moldova. Nu aveți
Băsescu, pentru moldoveni: Cereți unirea și o veți avea. România vrea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35923_a_37248]
-
care și-a propus să o cerceteze este aceea a Sacrificiului, un subiect fertil atât în ipostaza sa antică ( Mitul lui Orfeu, Prometeu, Icar, Pygmalion) cât și în cea hristică unde, de două milenii hrănește în mod substanțial nu doar filonul spiritual, dar și pe cel cultural. Sensul sacrificiului este schimbat în morala creștină care îl proiectează spre creația binelui absolut, prin cultivarea harului, a datului pozitiv al fiecăruia. Nu știu în ce măsură Mihai Țopescu și-a construit ciclul cunoscând ceea ce Dionisie
Mihai Țopescu – Sacrificiul by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/3629_a_4954]
-
și ușe altor daruri, altor începuturi.” Mai curând înclin să cred că nu, pentru că altfel ar fi ales citatul drept motto lămuritor al acestei serii. Ciclul Sacrificiul, care conține atât spații ale performance-ului cât și obiecte, nu își asumă un filon epic în mod explicit. Deși nu povestește nimic, există însă, cu siguranță ceva, o tensiune, a cărei combustie exaltă o umanitate conținătoare de adevăruri, simboluri și sensuri mai pregnante decât o întreagă colecție de justificări teoretice. Preocupat sau, mai curând
Mihai Țopescu – Sacrificiul by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/3629_a_4954]
-
atașante despre foști profesori, foști studenți sau călătorii în Arabia Saudită și aiurea), el e compensat de destule zone de respiro personal. În linii mari, trei sunt categoriile în care se împart memoriile Nadiei Anghelescu. Există desigur, cum spuneam, un puternic filon academic, impresionant și exotic mai cu seamă pentru filologi; în paralel cu acesta, se desfășoară o frumoasă serie de povești familiale (incluzând aici și apropiații, căci autoarea dovedește o extraordinară vocație a prieteniei) și, în sfârșit, un al treilea segment
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
o narațiune trepidantă cu viraje spectaculoase, riscante, dar bine controlate în ultimul moment. Un american la Chișinău e un roman aparent tradițional, fără complicații formale și fasoane experimentaliste. Tradițional nu atît în sensul realismului tradițional, fie el și reluat pe filon biografic, ci în sensul picarescului împins pînă la rocambolesc, după cum notează Liviu Antonesei în prefața-i epistolară. O carte, în felul ei, de aventuri, cu o viteză narativă și scurtături proprii romanului popular. Minus alter-ego-ul Anton, interioritatea personajelor e sacrificată
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
la noi dintr-o zestre de origine anistorică. Această zestre poate fi alterată de comentariile contemporane, dar nu poate fi distrusă în esența ei. Simbolurile pot fi degradate sub influențe ideologice și pot fi chiar mutilate de aberații exegetice, dar filonul le supraviețuiește spre a se transmite în lanțul generațiilor. O astfel de gîndire simbolică precedă limbajul și chiar prefigurează formele discursului. Nu vorbim cum vrem, ci cum ne dictează tiparele mitice pe care le purtăm în noi. Omul nu vorbește
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
care le purtăm în noi. Omul nu vorbește logic, ci se exprimă mitic, cum nu vorbește nici lexical, ci se exprimă în structuri alegorice de care nu este decît rareori conștient. Logica și lexicul sînt doar podoabele de suprafață ale filonului mitic. Ele vin și trec, filonul rămîne. În plus, simbolurile nu sînt creații arbitrare, căci sînt independente de felul cum curge istoria. Nici un artist nu le poate înrîuri, ștafeta lor fiind trecută de la o epocă la alta împotriva voinței artistice
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]