6,828 matches
-
pietreAți dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați zguduit infernul din țâțâniAți tulburat și apele din steleși-ați otrăvit izvoare de fântâniVă închinați, o ce nesăbuințăLa venetici și trădători de țarăV-ați depărtat de glie și științăși-ați pângărit speranța milenarăOmagiați filozofii nebuneAmanetând schelete din morminteNesocotiți perceptele străbuneNepăsători la port și jurăminte -Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați tulburat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
așteptam la niște comentarii măcar răutăcioase. Lipsa lor mă văduvește de dreptul la replică și mă aruncă în anonimat, unde nu am altceva de făcut decât să trec la următorul născut, el fiind nimeni altul decât Kalil Gibran, poet, pictor, filozof, prozator, eseist. Despre omul de cultură americano-libanez se spune că este unul dintre cei mai lecturați poeți ai lumii, după Shakespeare, se înțelege. Urmează preferatul copilăriei mele, Ionel Teodoreanu. „La Medeleni” rămâne cartea ce m-a susținut în lupta împotriva
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1454899066.html [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
clovni; istoria îmi dezlega destinul calp din Zen-Avesta, din absurd veneau femei luminate-n clar de lună, ce se prefăceau în nuferi cu rochii albe de cristal, înflorindu-le picioare pline de virginitate, cu genunchii ca obrazul unei frunți de filozof, rătăcit printre boemi nu știam că-i o poveste toată acestă încrengătură cu de vise ne-mplinite, sidefat azur de-albastru dintr-o carte cu povești ce lunatecul din mine izgonit din Paradis le credea, răsturnând zarea peste umbrele din noi
ZĂRI RĂSTURNATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465797250.html [Corola-blog/BlogPost/378797_a_380126]
-
filtrarea filozofică între a fi și a nu fi: „între ziua de-atunci și ziua de-acum,132 e numai această cognitio mortis experimentalis”. Nouă în stilul lui Eugen Dorcescu, m-a marcat atenuarea evidentă a acelui homo religiosus, în favoarea filozofului punctual, glisat pe interpretarea momentelor epicizate. Această caldă confesiune „in personalia” este cu vector clar spre trecere, un discurs singur, un unic text dedicat, în ecuația mamă-fiu, pământ-om, aceleiași ființe: „...cea mai prezentă, în imensa-i absență, e mama
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată poeți sau filozofi.“ M-a amuzat! Am să vorbesc despre cerșetori, despre acei oameni care se umilesc pentru a obține puținul care li se poate da, oameni
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată poeți sau filozofi.“ M-a amuzat! Am să vorbesc despre cerșetori, despre acei oameni care se umilesc pentru a obține puținul care li se poate da, oameni cărora noi le oferim, așa zisa milostenie. Începând cu Noul Testament, cerșetorul a devenit personajul unei sărăcii
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
lui filozofică și politică, precum Republica (“Republicile”), sau“Republica interioară” unde ne-a oferit “un tip ideal de om”, a formulat cel mai bine întreaga cultura occidentală. Iar noi am falsificat, și știința, și filozofia, și politica. Pentru că, așa cum afirmă filozoful Constantin Noica în Cuvântul prevenitor la prima traducere integrală a Republicii lui Platon - vai, către sfârșitul veacului al XX-lea abia - “Platon nu-și propune în dialogurile din Rebublica să ofere un tip ideal de stat, ci un tip ideal
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
unul din fericiții care ai trăit evenimentul de a păși dintr-un mileniu în altul, din mileniul doi în mileniul trei. Ce a fost știm cu toții, ce va veni vom vedea, important pentru noi, în puterile noastre. Ilustrul nostru compatriot, filozoful Emil Cioran, spunea că „Rolul nostru este de a întoarce viața pe toate părțile inspirând o ispită veșnică de a exista”. Această ispită trebuie să ne fie o călăuză continuă, care să nu ne părăsească niciodată. Ea este integrată în
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule.html [Corola-blog/BlogPost/360886_a_362215]
-
între oameni. Unele dintre aceste reguli au fost cuprinse în legi, altele s-au păstrat în sufletele oamenilor, printr-o așa numită simțire și atitudine cuviincioasă, ea alcătuind cele mai minunate reguli. „Ce nu oprește legea, oprește buna-cuviință” consemna Seneca, filozoful roman, marele moralist din vremea împăratului Nero, care cu tonul său creștin al recomandărilor morale și-a asigurat o puternică influență și o îndelungată supraviețuire. În zilele noastre este foarte des întâlnită atitudinea insolentă care încalcă regulile morale. Ea este
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
știu cel mai bine, eu le știu pe toate, nu am nevoie de nimic în plus. Această atitudine duce la discordie și nu avem nevoie de așa ceva. Cred că avem nevoie de o societate sănătoasă și corectă în ansamblu ei. Filozoful englez Thomas Hobbes(1588-1679) care a scris și despre filozofia politică, vorbea de trei cauze principale de ceartă întâlnite în natura omului: concurența, neîncrederea și gloria. „Prima face pe om să dea năvală pentru câștig, a doua pentru siguranță, a
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
tot dinadinsul să fie „originali”? E de înțeles că trebuie să existe o analiză, o judecată și în judecată să se țină seama de rădăcini, de obiceiurile împământenite care au urmat îndelungatei experiențe trăite, la bază având și gândirea marilor filozofi ai lumii și învățăturii pe care ne-a dat-o Cel ce a venit să ne arate drumul vieții ce trebuie urmat pentru binele nostru. De ce vrem să urâțim viața frumoasă dăruită de Divinitate, în loc să-i păstrăm frumusețea și să
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
de foc și le poți gusta farmecul experimental”. Oamenilor care „au dat din coate” și au ajuns undeva în față le lipsește, iată, Buna-cuviință, însemnând ceea ce se cuvine unui om, o purtare bună în vorbire și în fapte, despre care filozoful francez René Descartes (1596-1610) spunea că este „puterea de a judeca bine și de a distinge ce-i adevărat de ce este fals” sau ilustrul poet german J.W. Goethe (1782-1832) care o considera a fi „geniul umanității”. La ce ne
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
comporta obține „reușita” în viață, că în acest fel devine simpatic, sociabil și comunicativ cu cei din jur, când de fapt este acceptat doar în cercul lui de oameni aleși tot de el pe aceleași criterii, oameni de aceeași „măsură”? Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) vorbea despre justiția imanentă ca fiind un simț al corectitudinii și al proporțiilor pe care îl are fiecare individ, iar judecata nedreaptă, spunea tot el, este întâmplătoare, „un accident” atunci când omul nu se supune imperativului moral
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
intelectului”. Dreptatea deci există în simțurile noastre și ea „poate fi adusă la lumină și aplicată în actele noastre”. Iar când justiția imanentă este dublată de o justiție empirică (bazată pe experiență), legea aplicată „trezește conștiința omului”, considera tot Kant. Filozoful italian Giovanni Gentile (1875-1944) era încrezător în faptul că orice individ poartă în el societatea imanentă spiritului său, ca atare nu putem trăi, oricât am vrea, într-o absolută izolare, indiferenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ci primim în
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
acționat. Se înțelege că, în cazul unei dizarmonii în conviețuirea existentă, răzvrătirea existentă împotriva formei de disciplină socială nu poate admite lipsa de discernământ, lipsa de supunere, iată, în fața disciplinei intime a spiritului fiecăruia, cea a bunei cuviințe, fiindcă, spune filozoful „Adevărata societate trăiește în noi înșine”. Cu alte cuvinte alegerea este a noastră! Se poate alege binele în locul răului cel mai mic, cum ne-am obișnuit să facem? Referință Bibliografică: INSOLENȚA vs. BUNACUVIINȚĂ / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
ridica pe vârful picioarelor să văd ce se întâmplă, la un momentdat îi aud pe cei din jurul meu, că a sosit Peasfințitul Casian Crăciun (pe atunci părintele Casian Gălățeanu, arhiereu-vicar la Episcopia Dunării de Jos), însoțit de Rafail Noica, fiul filozofului Constantin Noica, și de către alți părinți slujitori din Brăila. Era pentru prima dată când eu, vedeam la asemeanea eveniment în Brăila, prezente fiind și astfel de personalitți arhierești . Bucuria și mulțumirea sufletească deveniră pentru mine, pentru moment, cu o semnificație
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/_soapta_acuarelei_constanta_abalasei_donosa_1332069403.html [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
operă, lumină și hrană spirituală, suflet și conștiință. Iată, Arhimandritul Dionisie Udișteanu, Lucian Blaga, Mihu Dragomir, Nichita Stănescu, dar și Schitul de la Păltiniș pe care domnul profesor, l-a vizitat de nenumărate ori, fiind din câte știu, mare prieten cu filozoful Constantin Noica. Mănăstirile Slatina, Sucevița, Secu, Cocoșu, și Putna a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Acest mare Voievod, nu se poate identifica nicicum cu alți conducători, învingând pe mai toți cotropitorii Moldovei. Pornea la luptă dreaptă, cu buna credință în
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/_soapta_acuarelei_constanta_abalasei_donosa_1332069403.html [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
Acasă > Manuscris > Amintiri > GEORGE GOLDHAMMER - BANCĂ AMINTIRILOR (5) - - SIBIU Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Rabindranath Thakur (transcrierea mai veche bengaleza a numelui Rabindranath Tagore) a fost poet, filozof, componist, muzician și adept al mișcării Brahmo-Samai, care printre altele a forțat interzicerea arderii văduvelor în India. 1913 a primit Premiul Nobel în literatura, devenind primul laureat Nobel din Asia. Cum o fi ajuns această frumoasă poezie a lui la
O POEZIE A LUI RABINDRANATH THAKUR LA INTRAREA BISERICII DIN SĂDINCA by http://confluente.ro/george_goldhammer_1417632832.html [Corola-blog/BlogPost/362284_a_363613]
-
în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul lung al prozei, fie și dacă autorul își postează pe rând secvențele romanului sau ale nuvelei, perceptibile ca unități de sine stătătoare. “Timpul e bani”, remarcă “filozoful” pragmatic al prezentului. Un poem-două pe zi, treacă-meargă. Dar o proză... e cronofagă. Poate de aceea s-au înmulțit poeții! Ba nu! Știm (de la Alecsandri încoace) că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul lung al prozei, fie și dacă autorul își postează pe rând secvențele romanului sau ale nuvelei, perceptibile ca unități de sine stătătoare. “Timpul e bani”, remarcă “filozoful” pragmatic al prezentului. Un poem-două pe zi, treacă-meargă. Dar o proză... e cronofagă. Poate de aceea s-au înmulțit poeții! Ba nu! Știm (de la Alecsandri încoace) că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Foarte spectaculoasă însă. Și metaforă din titlu îmi place la nebunie. Ceea ce m-a frapat la acest original artist, citindu-i biografia, a fost faptul că până la patru ani, nu a scos nici un cuvânt, la fel ca marele poet și filozof Lucian Blaga („Lucian Blaga e mut că o lebădă”). Apoi, tumultul interior s-a dezlănțuit. Este un fenomen, o legendă, un miracol. Și astăzi, este receptat de tineri și de vârstnici, cu același interes și pasiune. „Compozitorul, dirijorul, muzicianul, Sergiu
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversari_unesco_celibidache_cezar_cezarina_adamescu_1341127423.html [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
și om de cultură”. Și tot în același interviu, întrucât din 1980 devenise client permanent al Securității, cu o finețe ironică mărturisește: Am avut onoarea de a mi se întocmi 4Do-sare la Securitate cu peste 880 de pagini. Matematician, fizician, filozof, poet, prozator, dramaturg, autor de manifeste și programe, Florentin Smarandache își împarte timpul, aproape, în mod egal pentru scrisul cărților de literatură și cărților de știință (matematică, fizică, filozofie). Din cele aproape 200 de cărți, peste 85 sunt de literatură
FLORENTIN SMARANDACHE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1471083868.html [Corola-blog/BlogPost/373809_a_375138]
-
atitudine aleasă. Despre Domnia Sa se vorbește astfel: „Condeiul ei inteligent oscilează între eseu și vers, între articol de analiză și poem de dimensiune...”(Nicolae Dabija, Sinceritatea rostirii, prefața din volumul „Durere Tricoloră”); „Omul de creație Galina Martea, dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filo¬zofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară și cea științifică în care mereu dăi¬nuiește Omul Filozof și căruia îi
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filo¬zofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară și cea științifică în care mereu dăi¬nuiește Omul Filozof și căruia îi reușește de minune să strunească fraza ...”( Lidia Grosu, prefața din volumul „Sistemul de învățământ - promotor al identității naționale”); „...De aici și surpriza de a fi descoperit o poezie care îndeplinește toate condițiile de a se înscrie în
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
folclorului nostru, dar și ale celui extrem-oriental (revelatoarea lecție a lui Brâncuși). Astfel el păstrează, pe linia unui dozaj intuitiv, elementul straniu, uneori chiar fantastic, în aceeași măsură, al realității, mișcându-se astăzi cu predilecție în ceea ce marele psihiatru și filozof Jung numește “subconștientul colectiv” cu bogatele și revelatoarele sale “arhetipuri”, atât de caracteristice. Și, ceea ce este însă mai prețios, uneori sensibilitatea să aproape feminină ajunge la muzicalități tot mai discrete, de o armonie tot mai savanta, în care densitatea plastică
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]