6,757 matches
-
literatura de principalii agresori, the usual suspects, cum s-ar spune: filozofia, psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei că literatura trebuie să fie studiată, înțeleasă și produsă fără imixtiunea altor discipline. Ce-i drept, aceiași sînt puși la zid cîteva pagini mai încolo
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
impulsul acelui gest țâșnit cu care își arunca în aer bereta odată cu valul dulce vibrat al glasului: O... tinerețe, tinerețe plină de avânt! Tot din mansarda în care murea Mimi își aduna Colline haina bătrână prin buzunarele căreia trecuseră toți filozofii și poeții. Încerca să o vândă. Două minute de muzică gravă, unul din marile roluri ale lui Nicolae Secăreanu... pe lângă Boris sau, mai târziu Tirezias, orbul care 'vede'. A fost și un 'Bărbier de aur' cu glasul unic pe mapamond
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
la panică) ce pare a izvorî din teama față de un pericol iminent. Firește, cel mai mare pericol care ne amenință pe noi toți încă de la naștere rămîne fîlfîitul aripei negre a morții. Ceea ce explică de ce - mai ales de la Kirkegaard și filozofii existențialiști încoace - angoasa a căpătat o accentuată tentă metafizică, născută din reflecția asupra precarității existenței. Potrivit doctrinei existențialiste, ,,existența omului precede esența sa", lăsîndu-i libertatea și răspunderea alegerii, care răspundere devine sursa angoasei sale. Jean Paul Sartre, amalgamînd nuanțe ale
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
e mai mult un colecționar. De sălăți, de pietre nestemate. Și, ca orice colecționar, e fericit cînd ajunge să se înfrupte dintr-un mit și contemplă capul cerbului cu stea în frunte. Poate că Împăratul Verde e, de fapt, un filozof. Cînd stoic, cînd epicurean. Și din perspectiva lui putem rescrie basmul, care a încetat, demult, să fie basm. Oricum, recunoașterea finală a lui Harap Alb nu e o anagnorisis, căci ce-i pasă unei curți și lumi întregi dacă o
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu-ți dai seama că acele cuvinte au fost spuse cu el de față. Să trecem! Masa rotundă este substanțială și contestatul Rorty (și de filozofi, fiindcă îi preferă pe scriitori ca Milan Kundera și Dickens, dar și de criticii literari, pentru că refuză hermeneutica - ,,o metodă ce nu va servi la nimic bun" -) are prilejul de a veni, așa zicînd live, cu nuanțe, precizări, noutăți. Circuitul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
între logica, abstractă și rece în conducerea treburilor lumii. Cristalizată în ideea că scopul scuză mijloacele și morala opusă ei, cu prelungirile lor în atitudinea oamenilor politici din zilele noastre și a opiniei publice pe care aceștia o reprezintă. Oare filozofi plini de fervoare ca Bernard Henri Levy sau André Glucksman, care mergînd pe urmele lui Camus, au părăsit aerul rarefiat al cabinetelor de lucru pentru a se arunca în vîltoarea luptelor contemporane între cele două concepții, vor reuși să provoace
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
la realism și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială; ne-o mărturisește autorul însuși, în Introducere; după ce proclamă întrebarea "ce fel de ființe umane vrem să devenim", drept loc gometric al tezelor sale, filozoful o divide în două întrebări subiacente. Prima este "cu ce comunități ar trebui să ne identificăm?", iar cea de-a doua "ce ar trebui să fac cu singurătatea mea?", cu alte cuvinte în ce fel trebuie să acționeze individul pentru
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
eseurilor lui Rorty (și nu numai ca problematică, ci și ca structură), ne oferă cel intitulat Heidegger, Kundera și Dickens, unde după ce alcătuiește un portret al lui Heidegger în ipostaza sa de preot ascet, după o formulă a aceluiași Nietzsche, filozoful american și-l ia ca aliat pe Kundera în răfuiala sa cu ontoteologia (mai exact, comentează viziunea acestuia asupra romanului, privit ca vehiculul, prin excelență, al revoltei împotriva dominației culturale a preoților asceți). În fine, Dickens este ales ca exemplu
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
Dar și mai grav este că literatura și arta modernă (ori postmodernă) sînt reflexe ale unei creații decăzute, dacă o putem numi așa. Odată cu secularizarea artei (pentru care Steiner îi găsește responsabili tot pe oamenii de știință, mai precis pe filozofii naturaliști ai secolului XVII), creația estetică își pierde miza ontologică, ruptă fiind astfel de codul cosmogonic. Ne mai putem referi la creație vorbind totodată despre objet trouvé? Dezvrăjirea lumii, cum a numit-o un istoric francez, a afectat științele și
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
noi, sfidându-le, ne ținem jos și tare pe pozițiile canine, fraternizând în mod constant cu ele, dând peste nas Aroganței Umane Rasiste continentale ce ar trebui să ia de la noi exemplu, în ce privește Democrația Naturii atât de des invocată de filozofi. De ce n-am fi primiți ca niște Cobai?... Drept premiu sau record de răbdare fără nici o speranță...
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
cărți ca T de la Trezor trebuie să fi citit în prealabil mii de cărți și să fi și tradus, eventual, în limba română Faust de Goethe. Incidente metafizice Ficțiunile pe care le-au creat de-a lungul timpului scriitorii și filozofii, muzicienii și pictorii constituie pentru Ștefan Aug. Doinaș o lume, la fel de reală ca a noastră. Ea nu este intangibilă, asemenea spațiului de dincolo de oglindă. O putem vizita, expunându-ne însă unor riscuri, pentru că nu-i cunoaștem legile. Sau se poate
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
că "naivitatea este o purtare prin care nu bagi de seamă că vei fi judecat de alții". Vorbea Kant. Discutînd ulterior cu anticarul, Chiril îl auzise întîia oară pe acesta susținînd că femeile deștepte sunt slujnicele cele mai obediente ale filozofilor, - "ancilla filosophiae" - și enumeraseră celebrele "les bas bleus" din literatura franceză. De fapt, amiciția lui Brummer cu tînărul Chiril începuse din ziua în care, plimbîndu-se împreună pe un bulevard central al capitalei, întîlniseră alaiul mortuar cu sicriul unui muncitor mort
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
și ajunge în stomac, dar reușește să spună ceva important despre lucruri care nu au nimic de-a face cu gura sau stomacul. Construind punți analitice subtile între un concept generic de abundență, de exemplu, și (in)digestie, istoricul și filozoful Revel atrăgea în același timp atenția asupra poeticității imanente a discursului culinar, ca să-l numesc așa. Sigur, există o poezie a vegetalului, dar nu la ea se referă Revel, ci mai curînd la faptul că există o pasiune autentică a
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
dacă acceptăm acest principiu, atunci nu ne mai deranjează că Occidentul nu este un monolit, ba chiar ne bucurăm că nu este. "Imitația" devine exercițiu, are o anumită creativitate a sa, nu mai este grosolănie ieftină. În "Ortodoxie și Occident", filozoful grec Christos Yannaras scria: "În secolul al XIX-lea, când spațiul ortodox se eliberează de sub turci, prima grijă a noastră, a popoarelor eliberate, a fost să ne facem un stat european. România, Serbia, Bulgaria, Grecia, toate aceste popoare au început
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
religia - opiumul poporului", el a fost condamnat la solitudine intelectuală absolută. Astăzi, tot mai mulți sînt aceia care îi dau dreptate - un Alain Fienkelkraut, un André Glucksmann, și mulți alți oameni de cultură mai puțin cunoscuți. Unul dintre aceștia este filozoful latino-american Olavo de Carvalho, autor a 11 volume eseistice și filozofice, ultimul fiind Imbecilul colectiv în care denunță așa-zisa înțelepciune convențională și ceea ce se înțelege astăzi prin "politically correct". Cartea recomandă o unică revoluție pe care intelectualii ar avea
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
încă în viață, să desăvîrșească intrarea în viitorul paradis terestru... În vechime, bărbații căzuți în lupte erau înălțați pe scuturi, însoțiți de alaiul fecioarelor ce-i jeleau în hexametri... Nici moartea nu mai era ca odinioară; moartea despre care un filozof marxist ar fi zis că era singura proprietate neaparținînd de fapt nimănui... Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese, extrem de aplicate - se aude în odaia lui A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
obișnuit" în termeni wittgensteinieni, iar efortul principal al cărții este tocmai de a lămuri felul în care filozofia lui Wittgenstein poate contribui la o înțelegere și apoi reconceptualizare a poeziei. E limpede că acest studiu se adresează unui cititor ne-filozof, căci Perloff se consideră obligată să expună și să expliciteze filozofia lui Wittgenstein într-o manieră care se va dovedi fără îndoială superfluă pentru cei ce au citit Tractatus-ul sau Investigațiile filozofice. Probabil că acesta este și punctul cel mai
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
pe care clădește minuțios și convingător o filozofie a tensiunii și paradoxului. Analizînd mai întîi Tractatus-ul, în primele capitole ale studiului, și apoi Investigațiile filozofice și Caietele lui Wittgenstein, Perloff emite următoarea ipoteză: conceptul de "joc de limbaj", la care filozoful ajunge pornind de la premisa că semnificația unui cuvînt nu e consecința unei corespondențe limbaj-realitate, ci a felului în care utilizăm limbajul, ne obligă să reflectăm la natura enigmatică, ciudată a limbajului obișnuit. Aceleași cuvinte care într-un context sună firesc
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
o anumită doză de maliție, de răutate, că exprimă o anumită doză de dispreț pentru ceilalți-obiectul ironiei. Firește, mulți au scris despre ironie, între ei Kierkegaard și Jankelevitch, iar Trilling nici nu se apropie de subtilitatea și complexitatea argumentelor acestor filozofi. Dar eseul e important pentru că definește profilul lui Trilling ca exeget literar: optînd pentru ironia implicată, care e mai puțin malițioasă pentru că se răsfrînge și asupra subiectului, ca auto-ironie, criticul își stabilește de fapt repere axiologice, calculează un fel de
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
instrument de investigare că oricare altul. El este însă un teoretician strălucit, cum puțini avem azi. Era de altfel imposibil că un critic de poezie atât de valoros (criticul de poezie numărul 1 de la noi) să nu fie și un filozof al poeziei. Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, vol. I-II, Iași, Ed. revistei Convorbiri literare, col. "Critică", 2000. 660 +610 pag.
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
și preoții. De aceea și Sfinții Părinți au fost aleși mai ales dintre episcopi, mai rar dintre preoți (Sfântul Ioan Damaschin) și numai în mod excepțional dintre diaconi (Sfântul Efrem Sirul). Dintre laici nu sunt Sfinți Părinți. Iustin Martirul și Filozoful, de exemplu, un însemnat scriitor bisericesc, poartă titlul de Sfânt, ca martir, nu ca Părinte bisericesc 12. 9 Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième édition, Paris, librairie Victor Lecoffre, J. Gabalaa, Éditeur, Rue Bonaparte 90, 1927, pp. 2-3; F.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cea Mare a Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică să-și desăvîrșească forța de monarh prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei. La rîndul său, autorul lui Jacques fatalistul se angaja să-i ridice osanale țarinei, dar și
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
au voyage de Bougainville - funcționează ca spații simbolice de mediere a unui adevăr niciodată unic determinat. Bradbury nu e primul contemporan care descoperă în Diderot un precursor al postmodernismului de secol 20, dar are întîietate în materie de transformare a filozofului în personaj de roman. E adevărat, cartea nu s-a bucurat de succesul altor romane semnate de Bradbury. Pe bună dreptate, căci dialogurile sînt dense și uneori prețioase: Ecaterina și filozoful își aleg ca subiecte de conversație, în închipuirea romancierului
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
20, dar are întîietate în materie de transformare a filozofului în personaj de roman. E adevărat, cartea nu s-a bucurat de succesul altor romane semnate de Bradbury. Pe bună dreptate, căci dialogurile sînt dense și uneori prețioase: Ecaterina și filozoful își aleg ca subiecte de conversație, în închipuirea romancierului, toleranța, divorțul, luxul, fabricile și muncitorii, moravurile conducătorilor. Dar în efortul său de a inventa alte subiecte de discuție decît cele reale, documentate de istorie (sau de a încerca să le
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]