12,882 matches
-
zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul starea ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul starea ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară, filozofia moare, întocmai
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul starea ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară, filozofia moare, întocmai ca o plantă uscată. Iar în funcție de solul pe care crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară, filozofia moare, întocmai ca o plantă uscată. Iar în funcție de solul pe care crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară, filozofia moare, întocmai ca o plantă uscată. Iar în funcție de solul pe care crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei ale cărei cunoștințe vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei ale cărei cunoștințe vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a cărei ideologie vrea să o întrețină. Explicația e simplă: filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a cărei ideologie vrea să o întrețină. Explicația e simplă: filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o memorie infailibilă căreia să nu-i scape nimic e o simplă vedenie
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm astăzi din trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm astăzi din trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care să se oglindească în toate sistemele filozofice. Fiecare
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm astăzi din trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care să se oglindească în toate sistemele filozofice. Fiecare filozof a cîntat pe limba lui, și tot pe ea a și pierit. Din acea limbă, astăzi nu mai putem înțelege decît
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
care altădată au degenerat în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios au schimbat evoluția unei școli și i-au imprimat o
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
rîndul lui a fost făcut pe marginea unei cărți a lui Aristotel -, cum tot așa un amănunt livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi va fi încercat de senzația stînjenitoare că asistă la o înmormîntare. O stingere necurmată și implacabilă i-a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi va fi încercat de senzația stînjenitoare că asistă la o înmormîntare. O stingere necurmată și implacabilă i-a fost destinul: prestigiul i s-a destrămat, patima teoretică i-a scăzut, nostalgicii s-au împuținat, iar
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
intrat în conul de umbră al indiferenței generale. Nuanțele ei supraviețuiesc în aulele facultăților și în sălile de seminar, forme moderne de conservare muzeală a unor teme pe care selecția socială le-a eliminat din viața publică. În replică, adepții filozofiei își privesc semenii ca pe niște decerebrați cărora le-a fost amputat organul ideii, biete insecte pipernicite suferind de o prostie viageră și incurabilă. Insectele astea sînt proaste pe viață și sînt proaste fără leac, și doar un ghinion democratic
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
din partea voinței noastre. Gîndim pentru că am apucat să gîndim, și asta grație unor facultăți native în posesia cărora ne-am pomenit din senin. Iar lucrul acesta ne este îndeajuns pentru a ocoli logica. Nu este îndeajuns, cel puțin nu în filozofie. O gîndire ale cărei reguli nu le poți aplica în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi, întrecînd filozofia politică sau fenomenologia, școala analitică reprezintă forma dominantă de gîndire contemporană. În fața avîntului ei, formele tradiționale de gîndire europeană - metafizica, dialectica sau structuralismul - au dat ortul popii. Din ele nu au mai rămas decît rămășițele unor curente pe care ne-
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
exponate dintr-un muzeu, este încercat de nostalgia miloasă pentru niște vestigii moarte. Școlit în Statele Unite la Universitatea Tulane din New Orleans, unde de altfel și-a susținut doctoratul în 1998 cu o teză de logică, profesor la Catedra de Filozofie Teoretică și Logică al Facultății de Filozofie din București, în cadrul căreia și-a susținut un al doilea doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
nostalgia miloasă pentru niște vestigii moarte. Școlit în Statele Unite la Universitatea Tulane din New Orleans, unde de altfel și-a susținut doctoratul în 1998 cu o teză de logică, profesor la Catedra de Filozofie Teoretică și Logică al Facultății de Filozofie din București, în cadrul căreia și-a susținut un al doilea doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
de altfel și-a susținut doctoratul în 1998 cu o teză de logică, profesor la Catedra de Filozofie Teoretică și Logică al Facultății de Filozofie din București, în cadrul căreia și-a susținut un al doilea doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte în cazul acestui filozof este că, excelînd în filozofia limbajului, filozofia minții și logica filozofică, Mircea
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
al doilea doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte în cazul acestui filozof este că, excelînd în filozofia limbajului, filozofia minții și logica filozofică, Mircea Dumitru nu rămîne ferecat între zidurile lor. Cu toate că specialitatea sa are un grad de dificultate care îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte în cazul acestui filozof este că, excelînd în filozofia limbajului, filozofia minții și logica filozofică, Mircea Dumitru nu rămîne ferecat între zidurile lor. Cu toate că specialitatea sa are un grad de dificultate care îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se cu oficierea acestui ritual analitic, să privească cu condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies din perimetrul strict
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se cu oficierea acestui ritual analitic, să privească cu condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies din perimetrul strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea definițiilor circulare
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
strict al acestei specialități. Mă gîndesc la studiul pe marginea definițiilor circulare pe care Platon le formulează în dialogul Protagoras (studiu intitulat " Auto-predicație și unitatea virtuților în dialogul Protagoras de Platon") și la cel legat de o temă constantă a filozofiei politice: drepturile naturale ale omului (studiul "Există drepturi individuale ca drepturi naturale?"). Cît despre întregul edificiu logic din Explorări logico-filozofice, este nevoie de verdictul unui om a cărui pregătire să fie pe măsura conținutului acestui volum. Iată de ce cuvîntul profesorului
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]