853 matches
-
celalalte: daneză, norvegiană și suedeză. Beneficiind de un renume cum puține alte culturi au, cu o moralitate de netăgăduit, impunându-se, social vorbind, cu al său model nordic, Finlanda a plăcut întotdeauna românilor. Reciproca nu e întotdeauna valabilă, însă. Deși finlandezii au lăsat mai de timpuriu mărturii scrise despre noi, mai ales sub formă de jurnal de călătorie, la nivel cultural mai înalt, în România s-au publicat mai multe lucrări consistente despre Finlanda. Factorii care au dus la o cunoaștere
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așezare (...) ar trebui să fie un pustiu de ghiață, la margenea căruia abea câteva săptămâni din an ar crește puțină iarbă firavă, pipernicită și rară"72, poporul acesteia este foarte harnic, reușind să se gospodărească bine. Autorul face precizarea că finlandezii au ajuns "la o stare (...) mai înfloritoare ca a noastră"73. Aflată pe aceeași latitudine cu Nordul Rusiei, Siberiei, Alaskăi și Groenlandei, ceea ce apără acest teritoriu de zăpezi permanente este curentul cald dinspre Mexic. Cu o întindere mai mare decât
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
șase ore. "(...) două culori domină: negrul pădurilor și albul omătului. (...) dând peisajelor un ton cu totul caracteristic, dar nu lipsit de frumusețe"77. Capitolul al doilea este rezervat locuitorilor. Astfel că cea mai mare parte a populației este alcătuită din finlandezi (88%), restul fiind de etnie suedeză, dar și alte minorități, printre care cea rusă sau germană. Se menționează că nordul țării mai este locuit de câteva triburi de laponi, iar în capitală, în Helsinki 78, locuiesc și evrei. Despre finlandez
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandezi (88%), restul fiind de etnie suedeză, dar și alte minorități, printre care cea rusă sau germană. Se menționează că nordul țării mai este locuit de câteva triburi de laponi, iar în capitală, în Helsinki 78, locuiesc și evrei. Despre finlandez se spune că "e mai mult înalt, decât scund, cu părul bălan, cu ochii albaștri și cu trăsături grosolane"79. Din punct de vedere lingvistic, finlandeza seamănă cu maghiara, de unde și originea comună a celor două popoare. Totuși finlandezul se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Despre finlandez se spune că "e mai mult înalt, decât scund, cu părul bălan, cu ochii albaștri și cu trăsături grosolane"79. Din punct de vedere lingvistic, finlandeza seamănă cu maghiara, de unde și originea comună a celor două popoare. Totuși finlandezul se diferențiază la spirit de maghiar prin faptul că "este răbdător, stăruitor, dar și închis în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
stăruitor, dar și închis în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare despre saune sau "băile cu abur" care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare despre saune sau "băile cu abur" care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un loc cu femei. Nu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu femei. Nu se aude nici odată o vorbă jignitoare, vreun cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor, poporul finlandez fiind descris drept unul extrem de curat. Un alt aspect important din viața finlandezilor sunt exercițiile fizice care, mai ales pe timpul iernii, devin o trebuință. Comunicarea dintre oameni fiind îngreunată datorită zăpezilor abundente, aceștia își procură "tălpi late de mesteacăn, ușoare, care te fac să sbori (...)"82. Printre sporturile practicate iarna se numără schiul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în discuție Trecutul poporului finlandez. La originea acestuia au stat finnii, peste care au venit neamuri germanice și apoi suedezii. Acest popor din urmă și-a anexat Finlanda până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când trece sub stăpânire rusă. Creștinarea finlandezilor s-a făcut la începutul secolului al XII-lea, de către suedezi, lucru care facilitează întinderea dominației politice a acestora asupra Finlandei. I. Simionescu consideră benefică această influență a Suediei asupra finlandezilor, chiar dacă, anexată fiind, Finlanda a luat parte la toate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al XIX-lea, când trece sub stăpânire rusă. Creștinarea finlandezilor s-a făcut la începutul secolului al XII-lea, de către suedezi, lucru care facilitează întinderea dominației politice a acestora asupra Finlandei. I. Simionescu consideră benefică această influență a Suediei asupra finlandezilor, chiar dacă, anexată fiind, Finlanda a luat parte la toate conflictele armate ale suedezilor. Reforma religioasă determină o apropiere între cele două state, cu toate că Finlanda era în postura de stat cucerit. Lupta împotriva amenințării dinspre răsărit a adus Finlandei titlu de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
două state, cu toate că Finlanda era în postura de stat cucerit. Lupta împotriva amenințării dinspre răsărit a adus Finlandei titlu de Mare-Ducat. Războiul dintre Carol al XII-lea și Petru cel Mare a readus în discuție problema secolului al XVIII-lea finlandez. Pacea de la 1721 a adus pierderi teritoriale și totodată însemnate pierderi umane, la care se mai adaugă teroarea și cruzimea cu care i-au tratat soldații ruși pe locuitorii acestei țări. În 1809, Finlanda avea să treacă în totalitate sub
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
-și tragă "izvoarele inspirației numai din viața țăranului finlandez"89. Horia Oprișan susține că țăranul finlandez, chiar dacă nu a reușit să ridice orașe precum cele din Occident, a canalizat afirmarea spirituală a Finlandei. Acesta a fost singurul lucru pe care finlandezii l-au folosit în lupta împotriva suedezilor: țăranul finlandez care, prin portul său și prin modul de a fi și de a vorbi, a salvat integritatea națională a unui neam. Acesta este și motivul pentru care el este atât de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acceptat mai ușor "niște țărani gen Alecsandri sau Grigorescu, diafani, nenaturali"97. Articolul dedicat lui Aleksis Stenvall Kivi se încheie cu mențiunea că, în vreme ce numele lui August Ahlqvist este reținut doar de istoriile literare, Kivi este încă viu în conștiința finlandezilor 98. Sub același titlu Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, Horia Oprișan se oprește asupra celui de-al doilea. Scriitorul s-a născut în provincia Haine, în anul 1880. Numele Sillanpää înseamnă "cap de pod
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu aduce elemente de mare răsunet menite a reliefa efortul spiritual al țării întru câștigarea unui loc de frunte în concernul nordic"103. Acest lucru este motivat oarecum de războaiele în care a fost implicată Finlanda, opinia sa fiind că finlandezii nu se află "pe drumul luptei spirituale și al unei eflorescențe literaro-artistice"104. Primul gen literar analizat este cel dramatic, a cărui calitate o contestă, afirmând că este lipsit de un repertoriu autohton, originile sale fiind influențate de teatrul suedez
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
În vârstă de patruzeci de ani, scriitorul primește apelativul de "Hamsun al Finlandei"113, scriitorul norvegian având o mare influență asupra scriitorilor finlandezi, influență pe care au simțit-o Sillanpää și Maria Jotuni. Subiectele operelor epice oscilează în jurul vieții satului finlandez, fapt care contrastează cu ascensiunea industrială a Finlandei. Dezvoltarea economică se datorează în mare parte stăpânirii străine, iar apropierea de viața satului prin literatură vine ca un refugiu în valorile autohtone finlandeze. Chiar dacă s-a produs o răsturnare socială, aceasta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nivelul celui dintâi 125. Din seria dedicată Finlandei face parte și articolul în care Horia Oprișan abordează din perspectivă socio-literară Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, propunându-și să analizeze măsura în care cartea ocupă un loc important în viața finlandezilor din perioada interbelică. Urmând această direcție, autorul mărturisește că lucrul de care va fi impresionat "cel care vizitează mai temeinic țările nordice, în cazul de față Finlanda, este larga răspândire a cărții"126. Autorul a fost marcat în momentul în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
am putea spune că e ceva natural această frenezie a imprimeriei într-o țară în care hârtia e mai ieftină decât apa și unde scriitorul și cetitorul nu cer prea mult unul de la altul"127, explicând, în rândurile următoare, că finlandezii rezistă greu celor două tentații: alcoolul și hârtia. Dacă în primul caz statul a luat unele măsuri, în cel de-al doilea, l-a lăsat să se răspândească după bunul plac. Finlanda, fiind acoperită de pădure, își permite luxul să
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
statutului bilingv al țării. Otava, alături de o altă editură, Warner Söderström, editează doar în limba finlandeză. După literatura suedeză, următoarea limbă tradusă este engleza, apoi germana, urmându-le pe un loc destul de îndepărtat franceza, spaniola, italiana etc. Frenezia cu care finlandezii citesc îl determină pe Horia Oprișan să afirme că "în Finlanda și țăranii citesc cărți de literatură. Am rămas surprins de ceea ce am văzut în casele țăranilor"131. La aceste lucruri se mai adaugă faptul că apar peste cinci sute
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Oprișan să afirme că "în Finlanda și țăranii citesc cărți de literatură. Am rămas surprins de ceea ce am văzut în casele țăranilor"131. La aceste lucruri se mai adaugă faptul că apar peste cinci sute de ziare în toată țara. Finlandezii sunt mai degrabă interesați de literatura autohtonă decât de cea străină, ei neavând un interes aparte pentru un autor sau un grup de autori, iar "dacă s-a tradus mai mult din engleză și germană e pentrucă aceste literaturi posedă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu se manifestă doar față de limba franceză, ci față de majoritatea limbilor latine, fiind considerate "streine ca structură, atmosferă, problemă și mod de tratare"133, între nordul Europei și lumea latină apărând o falie culturală. În încheierea articolului, se precizează că finlandezii, inclusiv cei care vorbesc acceptabil două limbi, citesc foarte puțin în original, acceptând să citească opera tradusă în limba finlandeză. Probabil la mijloc se află "dorința cultivării cât mai rapide"134 care nu are neaparat efectele dorite pentru că toate cărțile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
muzică este adusă de Weino Raitio și Aarre Mericanto. Din generația secolului XX fac parte Uuno Klami și Luhlo Ranta, începându-și studiile "sub egida modernismului celui mai ascuțit"151. Referitor la Klami se face mențiunea că este printre puținii finlandezi care și-au făcut studiile în Franța și în a cărui muzică se simt aceste influențe. Tablouri din Kalevala reprezintă opera care l-a făcut celebru. Alte nume care completează lista compozitorilor finlandezi sunt: Fougstedt, T. Kuusisto, K. Tuukanen, Pylkänen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge chemarea nervoasă a ritmului transpus în dans"153. În urma unei discuții cu directorul muzical al Radioului și dirijorul Toivo Haapanen, autorul articolului menționează faptul că, înainte de Primul Război Mondial, Helsinki a cunoscut personalități de seamă ale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a mai realizat și tablouri rurale, peisaje. Horia Oprișan mai spune că "dela mediocrul Eckmann, nici unul dintre pictorii finezi n'a mai încercat să se apropie de Kalevala, pentru a o lua drept sursă de inspirație"159. Epopeea națională a finlandezilor a reprezentat parcă o încercare mult prea grea pentru artiștii finlandezi, responsabilitatea redării acesteia apăsând pe umerii lor. Akseli Gallen-Kallela a fost unul dintre puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cel mai exploatat este acela al relației dintre părinți și copii. Ceea ce remarcă Elias Lönnrot în urma culegerii acestor rune este sentimentul de tristețe și insingurare care iese mereu la iveală. El consideră că acest lucru se datorează și faptului că finlandezii au fost un popor destul de izolat, oamenii fiind obligați de condițiile de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales să prelucreze runele a fost aceea că acestea erau spuse în dialecte diverse, ceea ce îngreuna înțelegerea lor de către cititor. O altă explicație a fost aceea că unele cântece erau incomplete și Lönnrot și-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]