1,432 matches
-
conducătoare fiind frecventă în memoriile adresate mitropolitului. Fanarioții reintroduc un model bizantin, se arată generoși față de Biserică și de mănăstiri actele de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de călugărițe sînt foarte numeroase și impun o fiscalitate grea. Aceste trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă intruziunea elementului străin, impun o viziune a războiului ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
domnește de zece ani în Moldova și Țara Românească. Reforma are drept scop impunerea centralizării (această politică este comparabilă cu cea realizată de Habsburgi, chiar dacă ea dispune de mijloace mult mai reduse). Autoritatea statului asupra societății se afirmă odată cu reforma fiscalității din timpul domniei lui Mavrocordat în Țara Românească (1719-1730) și a lui Grigore Ghica în Moldova (1726-1733). Măsurile decisive sînt conținute în ampla Constituție a lui Constantin Mavrocordat din 1741. Încă de la urcarea sa pe tron, principele își face cunoscută
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sistemul fiscal: instituirea unui impozit unic, capitația și taxa pe bunuri percepută de patru ori pe an sînt mai mult decît o rearanjare a complexităților anterioare. Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat oștenii înzestrîndu-i cu pămînturi. Ambiția fanarioților consistă în a reduce numărul boierilor scutiți de plata impozitelor. Marii boieri se sustrag fiscalității, micii boieri fără funcție (mazili) vor fi supuși la o taxă personală. Rangul depinde de vechimea familiei, dar este legat de asemenea de funcția îndeplinită în cadrul structurilor statului. Această dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fie un reformism revoluționar. Îndrăzneala și limitele acțiunii lui losif al II-lea urmau să favorizeze întîlnirea, teoretică, a poporului și a națiunii în cadrul programului românesc de la 1791. Oprimații se răsculaseră în 1784. Răscoala izbucnise în Munții Apuseni. Înăsprirea fiscalității îi tulburase profund pe țărani care trăiau o stare de surescitare încă de la sfîrșitut anului 1770. Reprezentanții lor se adresează direct Curții pentru a denunța furturile nobililor. Unul dintre purtătorii lor de cuvînt, Horea, merge la Viena în noiembrie 1783
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în timpul constituirii statelor feudale, românii au trăit în egalitate, că șerbia ar fi fost introdusă la noi prin coloni, dar contribuția pe care el a adus-o la înțelegerea esenței feudalismului, a raporturilor între clasele sociale, a obligațiilor țărănimii, a fiscalității și instituțiilor medievale, este de o incontestabilă valoare și uimitoare, dacă o raportăm la opera înaintașilor săi și la mijloacele și posibilitățile sale de documentare. Definirea feudalismului românesc, a boierimii, a claselor și categoriilor sociale, în general, dreptul țărănimii de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economice constând În faptul că finanțele publice servesc satisfacerii nevoilor generale ale societății, În timp ce finanțele private se limitează strict la gestiunea firmelor și altor organisme cu caracter privat. Legătura dintre finanțele publice și finanțele private se realizează, În special, prin intermediul fiscalității, care reprezintă sistemul de așezare, urmărire și percepere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor venituri În favoarea statului (surse de constituire a veniturilor publice), gradul de fiscalitate afectând, În general, În sens negativ, finanțele private. 2) Marketingul serviciilor financiar-monetare vizează
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
privat. Legătura dintre finanțele publice și finanțele private se realizează, În special, prin intermediul fiscalității, care reprezintă sistemul de așezare, urmărire și percepere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor venituri În favoarea statului (surse de constituire a veniturilor publice), gradul de fiscalitate afectând, În general, În sens negativ, finanțele private. 2) Marketingul serviciilor financiar-monetare vizează, În general, sfera finanțelor private, abordarea fiind, de regulă, una microeconomică, respectiv la nivel de Întreprindere (societate comercială) sau centrală economică, având ca obiect de activitate servicii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de un secol, viața rurală este tot mai prezentă, iar barbarii sunt și rămân numai niște elemente strălucitoare de suprafață.10 În a doua jumătate a secolului al V-lea, în Imperiu, se produce o "barbarizare fără barbari" (Iorga) o fiscalitate distrugătoare îi silește pe romani să se refugieze la barbari, iar numele de "romani" ajunge să fie urât de oameni. În acest secol, asistăm la aparența că Imperiul este condus de barbari fără a se ține seama "cât a dezbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Împărații Dioclețian (284-305) și Constantin (306-337), prin măsurile lor financiare, au restabilit moneda romană, ce-și va ridica valoarea până la sfârșitul secolului al IV-lea. Dominatul a transformat Imperiul într-o monarhie orientală, bazată pe o armată disciplinată, birocrație și fiscalitate riguroasă. Transformarea internă a Imperiului, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, se va resimți curând și la Dunăre. Statul roman păstrase în nordul Dunării de Jos câteva capete de pod, puncte de sprijin, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
daco-roman, încă înainte de părăsirea provinciei. Satele aflate sub stăpânirea goților plăteau o dijmă în produse (natură), însă duceau o viață mai liberă decât cele rămase sub stăpânirea Imperiului, care trebuiau să suporte povara fiscală și întreținerea armatei romane. În absența fiscalității romane, viața rurală sub barbari (goți) era mult mai ușoară. Consecința acestei stări de fapt a fost o neîncetată emigrare a populației din Imperiu la barbari. Împăratul Constantin (306-337) a dat un edict, prin care cei ce aveau să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
600, în nordul Dunării, romanicii trăiau alături de slavi și cooperau pe plan militar împotriva Imperiului. Este, o subliniem, unicul izvor scris ce atestă explicit existența romanicilor la nord de Dunăre.20 Exodul locuitorilor din Imperiu, în nordul Dunării, din cauza unei fiscalități apăsătoare a continuat și în secolul al VI-lea și începutul celui de-al VII-lea. Slavii și avarii cereau de la supușii lor temporari, fugari romani din Imperiu, numai dijma în natură (produse). Mihai Sirianul notează: "...avarii, slavii și longobarzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Brătianu susține că populația autohtonă (daco-romană) nu avea nici un interes să treacă Dunărea ca să se așeze pe malul drept, în ținuturi la fel de pustiite și, în plus, s-a ajuns la o înțelegere tacită între locuitorii provinciei romane (Dacia), ruinați de fiscalitate, și cuceritorii barbari. În același sens se exprimă și C.C. Giurescu.18 În sfârșit, N. Iorga invocă exemplul concludent al Britaniei unde, după plecarea legiunilor romane, civilizația a dispărut, dar neamul a rămas-la fel s-a întâmplat și în Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cete turanice, care fac același lucru ca și hunii, ei nu aduc nici o atingere acelei autonomii până la Justinian și după el. Pe când în Balcani barbarii cad unii peste alții, ostrogoții sălășluiesc aici (la Novae) mai bine de un secol, iar fiscalitatea romană slăbește locuitorii săi supuși și grecismul rezistă, în nordul Dunării, pe malul stâng, în altfel de condiții, de libertate, s-a ajuns la închegarea unui grai romanic, ale cărui caractere, înainte de influența slavă, se pot stabili, ceea ce denotă o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împărat, aflat la Anchialos, pe litoralul Mării Negre, despre trecerea cumanilor peste Dunăre. Dar, în general, stăpânirea bizantină ce s-a prelungit două secole la sud de Dunăre, a sfârșit prin a nemulțumi pe cei de jos, agricultori și păstori, din cauza fiscalității și a nedreptăților din Imperiu. Pe lângă privilegiile economice și politice, românii sud-dunăreni aveau și unele obligații militare, precum apărarea frontierei nordice a Imperiului. În regiunile dintre Dunăre și Haemus, trăiau alături de români și bulgari, și grupuri răzlețe de pecenegi și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prepozitură liberă", hotărâre aprobată de către papa Celestin III, în 1191. Constituirea "prepoziturii" (protopopiei) săsești a dus la apariția unui cadru bisericesc catolic independent de episcopia catolică ungară de Alba Iulia, ceea ce însemna emanciparea clerului și populației prepoziturii de jurisdicția și fiscalitatea episcopiei ungare. În primii ani, prepozitura a fost o "prepositura Cibiniensis", pentru a sublinia rolul Sibiului și a provinciei sale ca centru unificator al autonomiei sașilor din Transilvania. Cu timpul, episcopia catolică de Alba Iulia a intrat în conflict cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atitudine s-a schimbat odată cu colapsul regimurilor comuniste (Hall, 2000: 446; Bălteanu et al., 2011: 256). Au persistat, în unele cazuri, câteva constrângeri pentru implementarea unor politici eficiente de protecție a mediului: slaba aplicare a legislației de mediu; incertitudine cu privire la fiscalitate; informații incorecte despre daunele aduse mediului Și costurile aferente. Țările Și comunitățile Europei Centrale Și de Est conțin numeroase Și diverse culturi, care prezintă o paletă largă de oportunități pentru generațiile noi de turiști cu venituri mari (Nistoreanu, Ghereș, 2010
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de „culoarea politică” a deviat constant de la principiile unei politici corecte, în sine și față de așteptările cetățeanului, punând în pericol atribuțiile fundamentale ale statului, conferite lui de către cetățean. Principalele cauze se manifestă în lipsa asumării în conducere a unui concept de fiscalitate racordat la tipul de economie de piață bazată pe inițiativa privată, competitivitate și garantarea activităților economice. Surogatele de concepte aplicate, chiar presupus armonizate, continuă să fie perceput ca o translatare puțin modificată, inerțială chiar, a unui sistem de impozitare stufos
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
rând, conotația unor raporturi etice dintre cetățean și stat - impozite plătite/așteptări în cantitatea și calitatea bunurilor și servicii publice și apoi cea de eficiență, ele trebuind în fapt să funcționeze concomitent. Lipsa acestei etici elimină acceptabilitatea unui nivel de fiscalitate și voluntariatul de a plătii acel nivel de fiscalitate la scadențele necesare, politica fiscală ajungând să fie nesustenabilă și mult mai costisitoare din punct de vedere al colectării. Frauda fiscală și economia subterană, ajunse la niveluri insuportabile, sunt o reflectare
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
impozite plătite/așteptări în cantitatea și calitatea bunurilor și servicii publice și apoi cea de eficiență, ele trebuind în fapt să funcționeze concomitent. Lipsa acestei etici elimină acceptabilitatea unui nivel de fiscalitate și voluntariatul de a plătii acel nivel de fiscalitate la scadențele necesare, politica fiscală ajungând să fie nesustenabilă și mult mai costisitoare din punct de vedere al colectării. Frauda fiscală și economia subterană, ajunse la niveluri insuportabile, sunt o reflectare a acestei cauze primare ce erodează încrederea cetățeanului în
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
excesivă a cursului de schimb, atunci poate lua decizia de a micșora rata minimă obligatorie a rezervelor bancare. Sau, dacă guvernul constată o creștere a ponderii economiei subterane, atunci poate lua decizia reducerii presiunii fiscale (sau a restructurării convenabile a fiscalității generale). Cu alte cuvinte, o politică explicită presupune luarea unei decizii formale (și, desigur, implementarea ei) în direcția dorită. Politică guvernamentală implicită este acea politică care obține variația variabilei țintă fără o acțiune formală a instituției/organizației responsabile de acea
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
naționale de arii protejate și rezervații naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică și economică a Deltei Dunării; * întărirea parteneriatului cu organizațiile neguvernamentale în procesul de reglementare din domeniu. O politică fiscală stimulativă prin: * reducerea, de ansamblu, a fiscalității, în principal a fiscalității asupra muncii; * scoaterea sistemului de facilități fiscale din sfera clientelismului politic și armonizarea acestuia cu Codul de Conduită pentru impozitarea afacerilor al UE; * adoptarea unui Cod de Etică în domeniul fiscalității; * creșterea capacității administrative a instituțiilor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și rezervații naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică și economică a Deltei Dunării; * întărirea parteneriatului cu organizațiile neguvernamentale în procesul de reglementare din domeniu. O politică fiscală stimulativă prin: * reducerea, de ansamblu, a fiscalității, în principal a fiscalității asupra muncii; * scoaterea sistemului de facilități fiscale din sfera clientelismului politic și armonizarea acestuia cu Codul de Conduită pentru impozitarea afacerilor al UE; * adoptarea unui Cod de Etică în domeniul fiscalității; * creșterea capacității administrative a instituțiilor de colectare a taxelor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prin: * reducerea, de ansamblu, a fiscalității, în principal a fiscalității asupra muncii; * scoaterea sistemului de facilități fiscale din sfera clientelismului politic și armonizarea acestuia cu Codul de Conduită pentru impozitarea afacerilor al UE; * adoptarea unui Cod de Etică în domeniul fiscalității; * creșterea capacității administrative a instituțiilor de colectare a taxelor și impozitelor; * simplificarea sistemului fiscal; * devansarea creșterii ratei fiscalității de către creșterea bazei de impozitare; * utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale în scopul ameliorării comportamentului economic al contribuabililor; * eliminarea practicilor de excedare a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sfera clientelismului politic și armonizarea acestuia cu Codul de Conduită pentru impozitarea afacerilor al UE; * adoptarea unui Cod de Etică în domeniul fiscalității; * creșterea capacității administrative a instituțiilor de colectare a taxelor și impozitelor; * simplificarea sistemului fiscal; * devansarea creșterii ratei fiscalității de către creșterea bazei de impozitare; * utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale în scopul ameliorării comportamentului economic al contribuabililor; * eliminarea practicilor de excedare a cadrului legal prin acte normative de rang inferior, care promovează discriminări fiscale și chiar abordări retroactive; * reducerea sarcinii
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]