685 matches
-
sunt menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
oricând pentru a fi utilizate. Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
folosirii acestora împotriva unei entități care posedă arme nucleare. În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda proiectilului) fie prin
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda proiectilului) fie prin comprimarea (cu explozivi chimici) unei sfere de material fisionabil până se atinge masa supra-critică (metoda imploziei). Arma nucleară cu fuziune (arma termonucleară, bomba cu Hidrogen) folosește energia rezultată din fisiune pentru a comprima și încălzi deuteriul și tritiul până aceștia fuzionează. Există și arme nucleare cu destinații speciale precum arma cu neutroni sau arma cu contaminare radioactivă. Arma cu neutroni este o armă termonucleară construită special pentru a produce un
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
cu contaminare radioactivă. Arma cu neutroni este o armă termonucleară construită special pentru a produce un flux mare de neutroni ce produce multe decese dar nu produce contaminare radioactivă și nu afectează construcțiile. Arma cu contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un material (cobalt, aur) care produce o contaminare radioactivă extrem de puternică. Din punct de vedere al strategiei militare armele nucleare se împart în : arme strategice (care vizează țări sau populații mari) sau tactice (utilizate numai pe câmpul de
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
iulie 1945 în deșertul New Mexico. Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, și anume în anul 1945 în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki. Primul eveniment a avut loc în dimineața zilei de 6 august 1945, când Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip pistol, cu uraniu, cu codul „Little Boy” (Băiețelul), asupra orașului Hiroșhima. Al doilea
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
conține însă izotopi radioactivi cu timpi de înjumătățire de până la 2,9 ani și de aceea trebuie depozitat într-o locație protejată timp de cel puțin 20 de ani pentru a se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă o radioactivitate specifică de 8,1 ci per gram. Regulile de securitate a muncii prevăd că o cantitate mai mare de 1 ci este periculoasă. După 8 ani, radioactivitatea scade la 4,1 ci, după 11 ani ajunge
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
a fost angajat timp de 14 de ani ca fizician nuclear pentru companii precum General Electric, General Motors, Westinghouse, TRW Systems, Aerojet General Nucleonics și McDonnell Douglas, unde a lucrat la programe avansate, clasificate de rachete nucleare de aeronave, de fisiune și fuziune și la centrale nucleare compacte pentru aplicații spațiale. Începând cu anii 1980, el a lucrat în calitate de consultant în industria detectării de radon. Friedman este afiliat profesional la Societatea nucleară americană, Societatea Americană de Fizică, Institutul American de Aeronautică
Stanton T. Friedman () [Corola-website/Science/326781_a_328110]
-
plumb, arseniu. O instalație convențională de preparare extrage 90-95% din uraniul prezent în minereu. Produsul obținut la uzina de preparare este un concentrat tehnic de uraniu numit și yellow cake după culoarea sa galbenă. Pentru a putea obține reacția de fisiune în lanț, din combustibilul nuclear trebuie îndepărtate toate impuritățile care absorb neutroni printre care se numără următoarele elemente chimice: borul, cadmiul și lantanidele (disprosiu, gadoliniu). Eliminarea acestor impurități din combustibilul nuclear se realizează printr-un proces de purificare (rafinare) a
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
calcinat pentru a obține UO3 pur. Trioxidul de uraniu UO3 este redus într-un cuptor cu hidrogen pentru a obține UO2. Atunci când este extras din mină uraniul conține trei tipuri de atomi: În majoritatea aplicațiilor pentru producerea de energie prin fisiunea nucleară, compoziția uraniului trebuie schimbată în sensul creșterii conținutului de U235 de la 0,7% până la circa 5%. Procesul tehnologic se numește îmbogățire izotopică și se poate baza pe mai multe fenomene fizice: difuzia prin membrane, ultracentrifugarea și îmbogățirea cu laser
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
tuburi din aliaj de zirconiu, iar tuburile sunt închise prin sudarea unor dopuri la ambele capete. Elementele de combustibil sunt asamblate într-o structură rigidă care constituie fasciculul de combustibil. Atunci când este introdus în reactor combustibilul nuclear întreține reacția de fisiune în lanț prin care se eliberează energia nucleară. Deoarece uraniul fisionabil (235) se consumă s-a denumit acest proces «ardere», prin analogie cu arderea unui combustibil convențional pentru a produce căldură. În mod curent, arderea combustibilului nuclear este caracterizată prin
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
convențional pentru a produce căldură. În mod curent, arderea combustibilului nuclear este caracterizată prin gradul de ardere. Gradul de ardere nu este o măsură a timpului de iradiere, deși este proporțional cu acesta, ci reprezintă cantitatea de energie eliberată prin fisiune, raportată la unitatea de masă a combustibilului. Gradul de ardere se exprimă curent în MWzi/tonă de uraniu. O valoare mediată a gradului de ardere se poate obține cu formula : Gradul de ardere = Puterea termică a reactorului x Timpul de
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
Gradul de ardere se exprimă curent în MWzi/tonă de uraniu. O valoare mediată a gradului de ardere se poate obține cu formula : Gradul de ardere = Puterea termică a reactorului x Timpul de iradiere / Masa de combustibil. În urma proceselor de fisiune, în combustibilul nuclear nuclear se acumulează produșii de fisiune radioactivi. Fasciculele de combustibil uzat descărcate din reactorul CANDU sunt puternic radioactive. Din acest motiv, combustibilul nuclear uzat reprezintă categoria de deșeuri radioactive cea mai periculoasă și este gospodărită cu mare
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
de uraniu. O valoare mediată a gradului de ardere se poate obține cu formula : Gradul de ardere = Puterea termică a reactorului x Timpul de iradiere / Masa de combustibil. În urma proceselor de fisiune, în combustibilul nuclear nuclear se acumulează produșii de fisiune radioactivi. Fasciculele de combustibil uzat descărcate din reactorul CANDU sunt puternic radioactive. Din acest motiv, combustibilul nuclear uzat reprezintă categoria de deșeuri radioactive cea mai periculoasă și este gospodărită cu mare atenție. Reprocesarea este un proces industrial prin care materialele
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
sunt puternic radioactive. Din acest motiv, combustibilul nuclear uzat reprezintă categoria de deșeuri radioactive cea mai periculoasă și este gospodărită cu mare atenție. Reprocesarea este un proces industrial prin care materialele utile (Uraniul și Plutoniul) sunt izolate de produșii de fisiune și celelalte materiale ce intră în compoziția combustibilul uzat. Produsul finit obținut la uzinele de reprocesare este oxidul de plutoniu pur. Acesta este amestecat cu uraniul sărăcit rezultat din instalațiile de îmbogățire a uraniului pentru a se obține oxidul mixt
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
între cele două modele se poate face prin predicțiile cantitative furnizate asupra valorii numerice a momentului magnetic. Interacțiile cu substanță amintite mai sus (captura neutronilor, împrăștierea elastică și inelastică) fac posibilă detecția lor. Surse de neutroni sunt reacțiile nucleare de fisiune sau produse de particule alfa. Fasciculele de neutroni sunt folosite la determinări de structură a stărilor de agregare prin împrăștiere elastică (difracție de neutroni) și inelastică a neutronilor și producerea fisiunii nucleare.
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
detecția lor. Surse de neutroni sunt reacțiile nucleare de fisiune sau produse de particule alfa. Fasciculele de neutroni sunt folosite la determinări de structură a stărilor de agregare prin împrăștiere elastică (difracție de neutroni) și inelastică a neutronilor și producerea fisiunii nucleare.
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
era mult mai mare ca în prezent. Proporția izotopică dintre U-238 și U-235 era crescută în favoarea U-235, aproximativ echivalent cu uraniul slab îmbogățit din prezent. Prin urmare, zăcăminte de uraniu natural din acea perioadă ar fi putut susține reactoare de fisiune naturale, fiind necesară doar apa ușoară ca moderator neutronic. Explicarea paradoxului prin factori geotermali trebuie să ia în considerare atât căldura rezultată din dezintegrarea radioactivă, cât și posibila fisiune din cadrul reactoarelor naturale. Luna era mult mai aproape de Pământ acum câteva
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
uraniu natural din acea perioadă ar fi putut susține reactoare de fisiune naturale, fiind necesară doar apa ușoară ca moderator neutronic. Explicarea paradoxului prin factori geotermali trebuie să ia în considerare atât căldura rezultată din dezintegrarea radioactivă, cât și posibila fisiune din cadrul reactoarelor naturale. Luna era mult mai aproape de Pământ acum câteva miliarde de ani, și e posibil să fi contribuit mult mai mult prin încălzirea mareică la bilanțul geotermal al Pământului. Un punct de vedere minoritar propus de fizicianul israelo-american
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
număr atomic cu 2 mai mic. De exemplu: deși aceasta este scrisă de regulă ca: O particulă alfa este identică cu un nucleu de heliu-4, și masa atomică și numărul atomic sunt la fel. Dezintegrarea alfa este o formă de fisiune nucleară unde atomul părinte se desparte în două produse-fiu. Dezintegrarea alfa este, la bază, un proces de tunelare cuantică. Spre deosebire de dezintegrarea beta, dezintegrarea alfa este guvernată de forța nucleară tare. Particulele alfa au energie cinetică tipică de 5 MeV (aproximativ
Dezintegrare alfa () [Corola-website/Science/310877_a_312206]
-
Fisiunea este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în 2 (sau mai multe) fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică. Elementele care fisionează cu neutroni termici, se numesc "materiale fisile". Ex. U, U, Pn
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
termici, se numesc "materiale fisile". Ex. U, U, Pn, Pu. Elementele care fisionează cu neutroni rapizi, se numesc "materiale fisionabile" iar, cele care prin captură de neutroni se transformă în materiale fisile, sunt considerate "materiale fertile". Ex. Th, U. Ex. fisiune U: Neutronii rezultați din fisiuni se încadrează în două grupe: prompți și întârziați. Cei prompți sunt eliberați odată cu fragmentele de fisiune (FF) (chiar de către FF, după 10s) și au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
Ex. U, U, Pn, Pu. Elementele care fisionează cu neutroni rapizi, se numesc "materiale fisionabile" iar, cele care prin captură de neutroni se transformă în materiale fisile, sunt considerate "materiale fertile". Ex. Th, U. Ex. fisiune U: Neutronii rezultați din fisiuni se încadrează în două grupe: prompți și întârziați. Cei prompți sunt eliberați odată cu fragmentele de fisiune (FF) (chiar de către FF, după 10s) și au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85 MeV. Simultan se emite radiația
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
cele care prin captură de neutroni se transformă în materiale fisile, sunt considerate "materiale fertile". Ex. Th, U. Ex. fisiune U: Neutronii rezultați din fisiuni se încadrează în două grupe: prompți și întârziați. Cei prompți sunt eliberați odată cu fragmentele de fisiune (FF) (chiar de către FF, după 10s) și au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85 MeV. Simultan se emite radiația γ promptă. Neutronii întârziați sunt emiși ca produși de dezexcitare a unor nuclee care apar ca
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
și au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85 MeV. Simultan se emite radiația γ promptă. Neutronii întârziați sunt emiși ca produși de dezexcitare a unor nuclee care apar ca urmare a dezintegrării β a FF. Fisiunea nucleară, cunoscută și sub denumirea de fisiune atomică, este un proces în care nucleul unui atom se rupe în două sau mai multe nuclee mai mici, numite produși de fisiune și, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]