3,561 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > DOAR UN IZVOR Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Erai însetată pe-un drum în deșert Pierdut printre dune, tăcut și pustiu, Ascuns de nisipuri, flămând și incert, Mergând spre iluzii ascunse-n neviu. Erai rătăcită - morgană-n real - Prin vise ciudate, prin prafuri de timp, Credințe trecute prin ciur cerebral În cioburi scăpate de zei din Olimp. Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea
DOAR UN IZVOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1453199735.html [Corola-blog/BlogPost/372372_a_373701]
-
sau prăbușire, de uimitoarele sincronizări, de risipire! Tu, care stii că te iubesc, bucură-te pentru totdeauna, dincolo de prezență, de absență, dincolo de mână, de malul ezitării! Voi rătăci printre zăpezi, sau pat de flori și într-o trecere de respirație flămândă, stiu că-ntr-o zi voi trece în muțenie spre partea stângă, și doar iubirea va rămâne în urma mea. Să nu uiți, când îți e pustiu, de ea! (28 febr.2015) Referință Bibliografică: Tu, care știi că te iubesc / Iulia
TU, CARE ŞTII CĂ TE IUBESC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1438262578.html [Corola-blog/BlogPost/379920_a_381249]
-
însăși, substanța stelară avortată de supernove muribunde, este capturată ireversibil și cade spre centru-i cu viteze luminice: colaps continuu al gravitației regine și perpetue ce totul absoarbe cu criminală lăcomie, ca un dragon sălbatic de foc, ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului care comprimă înspăimântător și înghite tiranic oceane întregi de lumină și care curbează cu bruște contracții nebune până și urmele infinitului mare și mic, până și vidul, născând un sac imens de spațiu-timp ce curge continuu
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să înțeleagă el suferința săracului, valoarea banului sau să aibă simțul cumpătării dacă el are mereu de prisos? Înțeleptul Solomon spune că : "Sătulul calcă mierea în picioare, iar flămândului și ce este amar i se pare dulce"(Pilde 27:7). Nici sărăcia nu este o virtute: unii ajung în starea aceasta din cauza lenei și a patimilor. Este reprobabilă imaginea cerșetorilor care, fugind de muncă cinstită, profită de marea îngăduință
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cei ce-L cheamă pe El... întru adevăr. Este bun cu toți și îndurările Sale sunt peste toate lucrurile Lui" (ps. 144, 9, 18). "Domnul face judecată celor năpăstuiți, îndreaptă pe cei gârboviți, înțelepțește pe cei orbi, dă hrană celor flămânzi, dezleagă pe cei ferecați în obezi, iubește pe cei drepți, păzețte pe străini, iar pe orfani și pe văduvă îi sprijină" (ps. 145, 7-9). Învățătura morală a Psalmilor Ca oricare carte a Sfintei Scripturi, tot astfel și Psaltirea cuprinde precepte
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
se-aprinde și-mi clocotește-n vine La cel mai palid zâmbet al dulcei tale guri. Aș vrea să-ți sorb amurgul pe care-l porți în plete, Unde-ți ascunzi parfumul de chihlimbar și mosc, Să îți adulmec pielea flămând, dar pe-ndelete Și, pipăind ca orbul, tot trupul să-ți cunosc. Mă amețești cu sânii ce-ți freamătă sub bluze, Ți i-aș gusta cu poftă, mușcându-i ca pe-un măr, Mirajul formei tale-mi creează stări confuze: Extazul
TU ESTI MINUNEA... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1472213735.html [Corola-blog/BlogPost/379095_a_380424]
-
o dimensiune acceptabilă, totul reintră în normal și iarăși, imaginea bărbatului „exagerat de înalt, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată aceiași, orașul o altă peșteră între cer și pământ, străzile altele, câinii flămânzi... Cum nici copacii niciodată aceleași relicve. Înțelegea, acum, de ce oamenii se simt uneori, în zilele pustiitoare de noembrie, când plouă cu acid și întunericul devine consistent, străini în propria ființă și singuri în propriul corp...” Ceva ce scapă simțului și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
de vântul rebel. - Bună dimineața, domnule doctor!... deschide cabina paznicul și iese în pragul ușii, trezit din moțăiala lui, din gândurile lui de paznic de noapte, alarmat de scrâșnetul porții de fier și de hărmălaia molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...”câinii și ei...” Traversează aleea și curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
de la intrare, poftim cheile!... -Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată aceiași, orașul o altă peșteră între cer și pământ, străzile altele, câinii flămânzi... Cum nici copacii niciodată aceleași relicve. Înțelegea, acum, de ce oamenii se simt uneori, în zilele pustiitoare de noembrie, când plouă cu acid și întunericul devine consistent, străini în propria ființă și singuri în propriul corp... AER ... Domnul acela tușește convulsiv
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
François Villon. În poezia lui Demostene Andronescu întâlnim o foarte mare putere de convingere, o perfectă îmbinare între sensibilitate, rugăciune, reflecție, unite fericit prin talentul său de a exprima simplu marile frământări sufletești: În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,/ Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,/ Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină/ Ce-mi pâlpâia alt’dată în candela din gând.// Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-ți oferi/ Să-ți stâmpăr foamea, furii mi-
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
roua îndurării, Răsădește dragostea și crinul În ogorul năpădit de ură Și așterne peste munți de zgură Liniștea, iertarea și seninul! (Corneliu Coposu, „Rugă”, p. 596) Deschide, Părinte, ale cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
tine deschisă!... De ce eu sunt Ana-ntre pietre și scânduri, Lumina se stinge și visele mor, Iar umbra valsează scriind printre rânduri Sonata uitării pe-aripi de condor. Te-oprește o clipă, privește spre soare, Cu palmele pline de lutul flămând, Așează-mă-n cântec, chemări de cucoare Și strigătul meu va fi un descânt!... Referință Bibliografică: Descânt / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile
DESCÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1417638372.html [Corola-blog/BlogPost/362281_a_363610]
-
în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi desfăt plimbarea chiar cu Carul Mare.” (Gheorghe Constantin NISTOROIU - Curcubeul Toamnei) „O, munte, munte! Ascunziș de foc, de aur, de ghețare,/ cu orice pas ce-l fac pe cărăruile-ți prăpăstioase și haine,/ flămând de mine însumi și stingher,/ parcă mă urc biruitor, cu câte-o treaptă tot mai sus în mine,/ prin întunericul, pe munții arși de imne, către cer!” (Aron COTRUȘ) Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Luminătorul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Argeș
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
în gât, cu o funie trage asfințitul aproape, noaptea sosește-n calești trase pe marginea orizontului roșu-portocaliu ca fructul de mangosten. Tu privești cu inima cât o sămânță scăpată din vedere și nimeni nu observă misterul de care ne apropiem flămânzi ori sătui. Referință Bibliografică: Noaptea sosește-n calești / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NOAPTEA SOSEŞTE-N CALEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1487795927.html [Corola-blog/BlogPost/365539_a_366868]
-
exterioara este bine strâmtă, așa că am înțeles să aibă o bază reală gluma ce dă excelent în franceză și pe care am auzit-o aici cu «zidul plangerii flamande - la mur de flamentation». POST SCRIPTUM: E Belgia sfârtecată de lupii flămânzi, împărțită-n fâșii, Plecăm mesageri ai păcii - români la Ierusalim - Dar pacea așteaptă afară, peste tot înăuntru-s urgii... Ce găsim unde mergem, idem la-ntoarcere : nu știm! Doamne, noi pace Îți cerem : Și-aici și în Iersalim! ARMAGHEDON Va
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
se arondează stări de ”vis”, ”agonii”, „himere”, ”doruri”, dar și ”jertfe”, ”răni”, ”pelin”, ”iluzii”, ”fum”, ”scrum”: Aș ațipi, dar simt cum dori,/ Din rană-ți cresc singurătăți,/ Jertfești săruturi prin scrisori/ Și doruri frângi în jumătăți ... Sufletul tânjește după iubire, flămând fiind de stele, dorit de cerurile înalte, de misterul nopților cu lună, toate aceste esențe devenind convergențe ale versului adunat în poem, în care două inimi bat într-una singură: Cât ai uitat în mine, știi?/ De ce te-alung, de ce
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
șăgalnic gând. Spre orizonturile vieții purpurii. Dar timpul îmi creiona destin, Uitând de visele târzii. Ce adormeau fărâ vrere pe umeri mei, Ca mai târziu să zboare spre infinit. Astăzi,încă mai am vise, Ce le ador că mângâie suflet flămând, Le voi ura frumoasă împlinire, Și ideal înalt vegheat de timp. Referință Bibliografică: Mi-au adormit visele pe frunte / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Marin
MI-AU ADORMIT VISELE PE FRUNTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/carmen_marin_1458906792.html [Corola-blog/BlogPost/372139_a_373468]
-
ăsta poate vei pricepe cine sunt cu-adevărat. -Gata! Gata, căci silă îmi provoci! O mare scârbă! -Mărinimos te-arată, te implor! -Zău? De ce aș face asta? -Te-ai întrebat vreodată de ce îndestulatul presară fărâme din multul său și omului sărman, flămând la colț de stradă? -Gândește că e bine și pentru cela urgisit, și pentru sine. Deci milă-mi ceri? Cu ce temei azi viața vii să-mi zdruncini? Totuși, după un răstimp de cugetare se-ncumetă și-acceptă îndurare ca să
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
s-au arătat două ușii și a intrat pe cea care scria Iadul. A văzut o cameră mare în care se afla o masă, pe care se afla o oală cu mâncare, iar oamenii din jurul ei arătau foarte slabi și flămânzi. Acestia aveau la mâini legată câte o lingură foarte lungă și din această cauză nu reușeau să o ducă la gură ca să mănânce. Sufereau cu toții de foame iar pe fețele lor se reflecta ura pe care o aveau unii pentru
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dreptul_la_viata_fragment_de_manuscris_2_.html [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
culcat pe prispa casei. Când l-am întrebat ce face, mi-a răspuns că a mâncat să moară sătul. Acolo, pe prispă, și-a găsit liniștea veșnică. Altă dată, pășteam oile pe toloaca satului, iar un băiat - vaca. Și de flămând ce era, s-a băgat sub vacă să sugă lapte și așa a murit. Discut uneori cu fratele Gheorghe pe această temă. Nu știu cum se întâmpla că munceam din greu, dar nu aveam nici ce mânca. Lucram totul manual, căci tractoare
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni-ii/ [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
mândră ca oricând. Eeei, zic... Mai bine-mi dau a mea silință S-o gust din nou cu prețul vrând-nevrând! De-acuma goliciunea-i pictată-n flori crescânde Îmi iritase forma cu mirosuri savante. Ce românească-i, Doamne, poftirile-mi flămânde Mă-mpinse să-nțeleg de-i fată sau e tante!... Gemând sub sărutarea-mi nebună dar sfioasă, Mă mușcă cu privirea colac pe după gât, Mă mângâie c-o geană ca pe-un copil de casă Și-mi dă răgaz să
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440001325.html [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi s-au luat în brațe începând să se sărute și să se strângă în brațe. Irina aștepta de mult aceste clipe și era în stare să sară pe el acolo pe munte în drum spre Gârbova. Simțea cum clocotește sângele
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o noapte de cărbune se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422510977.html [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului -Cântec mut- 12 Decembrie 2011 Mi-a zvonit aseară vântul, Cine să îi dea crezare? „ S-a îmbolnăvit cuvântul ”, Vestea vântului mă doare! Cine dintre voi cunoaște Boala lui de unde vine? Murg flămând, tristețea paște Toată liniștea din mine... Măcar Tu vorbește-mi, Tată, Cel de-a pururi neînfrântul! Ce tăcere vinovată! „ S-a îmbolnăvit cuvântul ”... Referință Bibliografică: S-a îmbolnăvit cuvântul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul
S-A ÎMBOLNĂVIT CUVÂNTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/S_a_imbolnavit_cuvantul_.html [Corola-blog/BlogPost/351201_a_352530]
-
doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria, a răsărit ca un soare strălucitor pentru cei aflați în întuneric și a împărțit acolo tuturor celor flămânzi pâinea mântuitoare a vieții. Nu am cum să povestesc și venerabilele isprăvi ale acelui bărbat care s-a făcut un izvor nesecat prin cuvânt, faptă și comportare. Știe acest lucru Marele Oraș [Constantinopolul] și toată Tracia și Macedonia, dar și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]