535 matches
-
-s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
solzi/ ai marelui șarpe/ dansează/ în jurul undelor albe,/ mistuie în sine cruda lumină de vară" (Vipera cârnă), apoi "un șarpe vrăjit (ce) flutura eșarfă în vânt" (Răsuflarea femeii), cârtița neagră care "strivește în galerii scurgerea nopții" (În adâncimea de praguri), "Flămânzi până la moarte, vulturii cenușii/(care) în negre cămăși cad, salivând,/ la picioarele meselor goale" (La picioarele meselor goale), "O pasăre neagră, bătrână, cu oasele putrede,/ prevestitoare de moarte atroce,/(care) strigă cu țipăt de om:/ "Laudă făpturilor gemând adormite pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Când venea la seminar, îmi amintesc că eram în anul al IV-lea și la seminar discutam limbajul poetic arghezian. Nu făceam niciodată un seminar complet, da capo al fine. Băieții erau mai șmecheri și spuneau: "Ei, domnu' asistent, suntem flămânzi, obosiți." "Ei bine, atunci hai să mergem acasă!" Era foarte lejer, inteligent în puținele cuvinte rostite. E.M.: Ceea ce spuneți este absolut surprinzător și neverosimil! Căci pentru generația mea, Al. Andriescu era un model al corectitudinii vestimentare, ba chiar al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
plângea Petru Bighiu în raportul său: „... greutățile pe care le întâmpină delegații noștri pe teren sunt și de natură economică, iar lămurirea acestor probleme se face cu multă greutate (subl.ns.)”. Adicătelea, cu multe minciuni gogonate, greu înghițite de populația flămânzită la ordinul expres al „tătucului” Stalin, completăm noi. Bine-nțeles că odată cu penuria alimentară a apărut și cea a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte: „...în privința îmbrăcămintei populația suferă foarte mult deoarece prețul lor este foarte ridicat iar în economate și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru gândul că vrea să se știe. Și pentru că în Istorie, ca în viața omenească, Uitarea e sinonimul Morții! Lucian-Valeriu LEFTER CAPITOLUL I Răscoala țărănească de la 1907 în județul Vaslui Despre această mișcare izbucnită în primăvara anului 1907 în satul Flămânzi din județul Botoșani s-au scris tomuri întregi, mai cu seamă în perioada comunistă când numeroși istoriografi din curtea puterii (ex.: Mihail Roller) nu pregetau să scoată în evidență abominabilele acțiuni ale ticăloșitului regim burghezo-moșieresc, ceea ce nu era departe de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mulțumiți și au spus oamenilor ce au vorbit cu mine și au plecat cu toții mulțumiți”. După cum se va vedea, totul a fost un mare foc de paie deoarece, oricum, țăranii se pare că aflaseră despre revolta ce pornise în satul Flămânzi din județul Botoșani și mai ales despre revendicările acestora ce priveau îmbunătățirea vieții lor. Peste numai trei zile, miercuri 7 martie 1907, Herșcu Nacht s-a trezit că sute de oameni îi bat (cam) tare la poarta casei: „Mercuri 7
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stimă și apreciere, nevoia de auto-actualizare. Ierarhia nevoilor elaborată de A. Maslow Atunci când sunt satisfăcute necesitățile de la un anumit nivel inferior, necesitățile care influențează comportamentul sunt cele de la nivelul imediat următor. Elevii nu ar putea învăța dacă sunt, de exemplu flămânzi ăadică dacă nu și-ar satisface nevoile de la nivelurile inferioare). Scopul final al educației ar consta în structurarea activităților astfel încât realizarea acestora să conducă la satisfacerea necesităților de la nivelurile superioare. Competența este în corelație directă cu autoeficiența. Trebuie să li
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fiebea și le mâncam așa, cu puțină sare. Celelalte cereale erau pisate într-o piuă de alamă și din ce ieșea, mama făcea un fel de terci de culoare gri, aspru și rău la gust. Dar îl mâncam pentru că eram flămânzi și trebuia să punem ceva în stomac. Fratele meu Didi, ofițer la regimentul de grăniceri, trimitea soldatul cu sufertașul în care era un pătrat de mămăligă, o supă chioară cu o bucățică de zgârci și un sos apos, cu două
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Într-o zi au strâns tabăra și au plecat. În seara aceea am stat mult la ei, privind la flăcările jucăușe ale focului din fața cortului bulibașei, în care mă aflam. Nu eram flămând, cât am fost cu ei n-am flămânzit niciodată, dimpotrivă, eram sătul și mulțumit. Eram înconjurat cu toată atenția de bulibașa și familia lui. Să fi avut vreun scop? Se făcuse târziu și eu nu venisem încă acasă. Trecuse de miezul nopții. Tata era demult venit și întreba
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Sfinția sa Theodosie s-a lăsat biruit iar noi nu mai puteam de bucurie. A doua zi am pornit pe Râul Târgului la vale, tot așa hurducate în căruțe. Ca să ajungem la Băjești am trecut prin vad Bratia și, tot așa flămânzi cum ajunsesem cu o zi mai înainte, sosirăm la curțile Băjeștilor unde eram așteptați cu masa pusă. — Ei, da, acum îmi aduc bine aminte, zise spătarul Mihai. — După-amiază ne-am dus să vedem biserica. În pronaos în dreapta, pe stâlpul de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să urmeze îndemnul preotului și să treacă dincolo la mânăstire ca să guste și el din pâinea îndulcită cu miere și din ulcelele de vin când or cânta călugării: „Bogații vor sărăci și vor flămânzi, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de binele Lui!” În biserica mânăstirii, lume multă, multă, călugări, negustori și, judecând după îmbrăcăminte, femei din toate stările. Masa cu prinoase ținea cât pronaosul, peste mormintele ctitorilor, străbunicii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a vrăjmașului. Totodată, la semnul hotărât, alte pâlcuri moldovene au lovit vrăjmașul din spate. Otomanii însă erau puzderie și știau a se bate cu meșteșug mare și cu ferocitate înspăimântătoare. Deveniseră nespus de furioși că românii îi momiseră până aici, flămânzindu i, ostenindu-i și obligându-i să tremure de frig, și ei și caii. Dar furia asta se învenina sub loviturile neașteptate ale oștirii române. Cătau să-și stăpânească firea, să nu cadă în vreo cursă, să nu-și dezorganizeze
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea." $4 1. Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2. Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3. Ispititorul s-a apropiat de El, și i-a zis: "Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîini." 4. Drept răspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu trăiește numai cu pîine, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară. $12 1. În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. 2. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3. Dar Isus le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
2. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3. Dar Isus le-a răspuns: Oare n-ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4. Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, și a mîncat pîinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
mințile frigide, necutremurate de nici un orgasm intelectual. Nespiritualizată, frumusețea fizică rămâne afiș. Ipohondrii simt dureri și în piciorul scaunului pe care stau. Toți suntem, mai mult sau mai puțin, naufragiați. Fiecare pe vaporul lui. Încă din peșteri, unii se ghiftuiau flămânzindu-i pe alții. Între datele limită ale vieții unii nu presară decât puncte de suspensie. Multe creiere rămân toată viața împăturite. De multe ori, entuziasmul deraiază în ridicol. În deșert nu ai cum să nu iubești oamenii. Pentru că sunt departe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13. Alții sunt vrăjmași ai luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
muncii umane, noi suntem în măsură să înțelegem și gravitatea omului care practică, în mod obișnuit, corupția, ce constă în „a nu câștiga pâinea cu demnitate”. Al doilea exemplu implicat este acela al omului corupt care dă „pâine murdară” fiilor „flămânzi de demnitate”, trădând astfel exigența lor de demnitate. 4. Cine plătește corupția Există apoi caracterul corupției care lovește mereu în al treilea, în cel care stă în afara legăturilor stabile dintre cel ce corupe și cel care se lasă corupt. Papa
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ani de belșug care au fost în țara Egiptului, au trecut. 54. Și au început să vină cei șapte ani de foamete așa cum vestise Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pîine. 55. Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune el." 56. Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
odihnă anual. Parlamentarii - renumiți veleitari - Și-au acordat, pe an, trei vacanțe mari. Ca și el LIBERTATE - „Crăiasă” mult dorită, Cu jertfe de vieți și sânge cucerită, Poporul nu poți să-l slujești... Stai, ca și el, în frig și flămânzești. Încununare Aderarea la NATO vine să-ncunune, Efortul depus de-ntreaga națiune Arogarea meritelor de către un partid sau guvernare, Este o perfidie, ba chiar o sfidare. Ca o anatemă Corupția, incompetența, mica și marea hoție, Au favorizat apariția capitalismului de cumetrie
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
limba greoaie: - Drumul are să fie mai anevoios: moare taurul tău. Taurul muri într-adevăr și cu toate că aveau să se încarce și mai mult, îi jupuiră pielea; cine știe la ce putea folosi! Carnea nu era bună de mâncat. Niciodată, nici flămânzi în cea mai cumplită clipă de istovire, n-ar fi mâncat stârv. Asta făceau hienele, oamenii nu. Încercară din nou să adoarmă. Dar în ziua aceea arșița era mai mare ca oricând. Totuși, Auta părea liniștit. Somnul nu-i venea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
moș Vasile. Între timp își face din nou prezența bătrânul care se apropie de noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva morcov frumos și roziu. Mirat, mă uit spre moș Vasile și-l întreb: - Dar morcovul pentru ce l-ați adus? - Păi
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
pe Pitagora, ci fasolea. Așa cum legendele referitoare la omorârea lui Hippas sunt confuze, la fel sunt și cele referitoare la sfârșitul lui Pitagora. Oricum, toate sugerează că maestrul ar fi murit într-un mod straniu. Unele spun că Pitagora a flămânzit de bunăvoie, dar versiunile cele mai bine cunoscute povestesc că fasolea este cea care i-a pus capăt zilelor. Într o zi, susține o variantă a legendei, dușmanii i-au incendiat casa (deoarece erau supărați că nu erau considerați demni
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
adăpostea pe Dumana, o junică de trei ani, și pe Murgu, calul pur sânge, cu care Fetea se mândrea, cale de șapte poște, lăudându-se, mai ales, în fața cârciumilor din târgul Hârlăului, în timp ce negustorii adăstau și cinsteau adălmașul. Fimeie, am flămânzit! strigă, de pe stogul de fân, Fetea, încercând să nu cadă, în timp ce arunca, cu furca, pologuri de trifoi uscat. Bată-te să te bată, măi omule, ai uitat că azi trebuie să postești? Odată-i ajunul Crăciunului! țipă Natalița, încercând să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]