1,538 matches
-
de orice ieșire precipitată în arenă, își amenaja o zestre taciturn acumulată, pentru manifestările expansive din acești ultimi ani. Vitală și directă, nu se încurca în vreo pedanterie, picta adesea păsări cu ceva din sufletul ingenuu al păsărarului din povestea Flautului fermecat. Cum Papagena, la întrebarea lui, răspunsese glumeț, atribuindu-și o etate inverosimilă, numărată în ani și în cîteva zile, Olga își socotea probabil vîrsta artistică după un calcul al ei, de acumulări tăcute: pentru a se da brusc în
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
au dedicat pe cont propriu studiului dansului, dovedind deosebit talent și perseverență. Din program nu pot lipsi dansurile vibrante și pline de culoare popularizate în binecunoscutele filme Bollywood. Muzica va fi și ea prezentă prin sunete meditative de sitar și flaut, precum și cântece devoționale Bhajan și Qawwali. Sari-ul: veșmântul care sărbătorește corpul femeii De la anticele orașele create pe valea Indusului, până la covoarele roșii de la festivalurile de film, povestea sari-ului se întinde pe o perioadă de peste 2000 de ani. O
Dovedește că ai spirit aventurier și descoperă cultura indiană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33085_a_34410]
-
Pe toți trei i-am regăsit în formule instrumetale de duo, de trio, în compania violoncelistului Dan Cavassi - Sonata pentru violoncel și pian, a clarinetistului Cristian Mancaș - prima Rapsodie pentru clarinet și pian, a violistului Marian Movileanu - uimitoarea Sonată pentru flaut, violă și harpă, lucrare ce propulsează în actualitatea începutului de secol XX, în plin Art Nouveau, structuri intonaționale și formule instrumentale proprii climatului muzicii renascentiste, un climat pe care autorul îl comentează, în bună parte îl reinventează, reînnodând marea tradiție
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
doar pulpa Fructului divinei prezențe." Atunci mi-am întors chipul de la groaza Dinlăuntrul fiecărei umbre Ce izvorăște din om alungindu-și Tristul ei râușor câteva primăveri pe pământ Și carnea mea a fost prinsă de suflurile Cântând din ceruri prin flautele Ramurilor, florilor și coloanelor verte brale Ale fiecărei ființe pământești ori aeriene. * * * Memorie ești mereu o nebuloasă Ce poftele de animal sau om Le-atrage-n grabă spre vârful de pom Unde carnea ca vânt din nord cu coasă Scobește-n aer
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
numai să-i bucure pe oameni, dar i-a și aureolat, imortalizându-i în muzica sa. întâlnim frecvent în operele mozartiene oameni simpli, înzestrați cu acel bun simț primordial, alături de personaje grave, preocupate intens de misterul existențial. De pildă, în Flautul fermecat, un cuplu ca Papagheno-Papaghena conviețuiește într-o deplină armonie cu celălalt cuplu - Tamino-Pamina -, destinat să experimenteze cunoașterea prin inițiere, și exemplele ar putea continua. M.L.C. Diferența dintre omul obișnuit - fie împărat, meșteșugar, fie cetățean al vreunei lumi democratice din
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
Ion Paul Sebastian 1. cineva acolo mă așteaptă în barul de vizavi așteaptă mereu se rujează, își privește ceasul plictisită, ceasul ei crescut direct din frunte osul frontal vărgat cu orare se rujează - degetele ei ca două flaute, suflă vîntul în ele degete moi de argint, șade picior peste picior, soarbe cafeaua, ea coborîtă din oglinzi, roșie, întunecată, acoperită de fum semănînd leit cu o locomotivă împăturind cu grijă ziarul în care apare portretul meu de urmărit federal
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
Emil Brumaru Rodul săptămînii Cade-n palma mîinii Și mi-l iau, răi, crinii Și mi-l duc departe, Roua mi-o desparte De cîntec și carte, Lumina mi-o plimbă Pe-o uliță strîmbă, Flaut schimbă-n drîmbă Țipînd a rușine, Și-mi rupe din mine Aripile fine...
Crini răi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15999_a_17324]
-
simplu tovarășa profesoară ne-a spus „Dumnezeu nu există”. A continuat netulburat să se roage când a terminat m-a întrebat cu un zâmbet binevoitor „Dar ouă la alimentara există, dar carne în măcelării există, dar unt ...” UN PEISAJ CU FLAUTE un peisaj cu flaute înnebunite de sete cu arbori concediați și harfe rupte de vânt soarele șterge cu un burete de sânge apele mării ultima limbă de pământ rândunele țes înnebunite giulgiul din Torino toată gramatica e acum doar un
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
a spus „Dumnezeu nu există”. A continuat netulburat să se roage când a terminat m-a întrebat cu un zâmbet binevoitor „Dar ouă la alimentara există, dar carne în măcelării există, dar unt ...” UN PEISAJ CU FLAUTE un peisaj cu flaute înnebunite de sete cu arbori concediați și harfe rupte de vânt soarele șterge cu un burete de sânge apele mării ultima limbă de pământ rândunele țes înnebunite giulgiul din Torino toată gramatica e acum doar un muget al Minotaurului ce
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
biografic: ,La treizeci și șapte de ani am scris acestea,/ poate presimțind că sfîrșitul oricît de departe e-aproape/ urmat de ceva, urmat de nimic/ urmat de rîsul broaștei în ape.(...) după femeia neagră dublă/ cîntînd sub steaua dublă/ din flautul negru dublu/ cu exilații și cu morții/ așa tînjeam de auster/ ca bufnița la zoo pe corn de rinocer,/ ca un cuțit scăpat în cer, în apa/ de izvor cu pietricele, a dumnezeirii" (La treizeci și șapte de ani). Manipulînd
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
versiune spectaculoasă a Sonatei în caracter popular românesc; mă refer la entuziasmantul duo cameral al fraților Aaron si Michael Dan, originari din Cluj, studenți ai Universității berlineze de Arte, tineri muzicieni care au prezentat cunoscuta piesă Cantabile si Presto pentru flaut și pian. Devine imperios necesar ca Institutul Cultural Român să înlesnească continuarea circuitului dinamicei vieții muzicale prin cercetarea posibilităților de programare a acestor minunați tineri artiști ai diasporei românești în stagiunile curente ale instituțiilor noastre de concert; un proiect în
Prezențe enesciene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10971_a_12296]
-
de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în “Histoire de l`esprit public en Roumanie.” Din aceeași sursă aflăm că, pe lângă școală, exista și un taraf format din 12 copii de țigani, care învățaseră acolo să cânte din vioară, flaut ș.a. Taraful învățăceilor din Golești n-a reușit să se apropie prea mult de “muzica evropenească”, cum dorea Golescu, dar a reușit să învețe să cânte. Limba română din perioada modernă, ca toate limbile, împrumută multe cuvinte din alte limbi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în altă parte : “Visul meu în muzică ar fi să ascult muzica din chitarele lui Picaso.” Toate acestea, fără cea mai mică rezervă, sunt valabile pentru poezia lui A. Blandiana și cititorul nu va ezita să spună: «Ascult muzica din flautele carpatice ale Anei Blandiana». Constanța Buzea - fire neliniștită, multilaterală, în insistență și plină de răbdare, de căutare - se remarcă drept una dintre cele mai însemnate personalități ale generației șaizeci. Opera ei poetică se situează în spațiul dintre poezia tradițională română
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dezinfectant și spirt (miros ce n-a reușit însă să alunge un gândăcel ce se plimba liniștit pe culoar). Îi aduceam în dar o cutie japoneză care, atunci când îi deschideai capacul, cânta. Melodia era o prelucrare a unui fragment din Flautul fermecat de Mozart. În intervalul de timp scurs între ultima mea vizită la el acasă și vizita de acum, fusesem la Cairo, unde întâlnisem destui prieteni ai mișcării mele (și pe Ungaretti, care se afla deja la Alexandria) și ținusem
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
această vară Orange România a dat startul unui concurs anual cu acoperire națională ce are ca scop descoperirea tinerilor virtuozi ai instrumentelor de muzică clasică. Aflat la prima ediție, concursul "Se caută Enescu" s-a adresat tinerilor talentați la vioară, flaut sau pian, cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani. Concursul s-a desfășurat în două etape. între 1 și 16 iulie au avut loc înscrierile și preselecția, iar pe 7 și 8 octombrie, finala. Juriul i-a ales pe
Premii Orange pentru tinerii interpreti de muzica clasica () [Corola-journal/Journalistic/10164_a_11489]
-
și 8 octombrie, finala. Juriul i-a ales pe cei 30 de liceeni care au intrat în finala desfășurată la Universitatea Națională de Muzică din București, în urma audițiilor fiind desemnați trei câștigători: pian: Dinu-Alexandru Mihăilescu, Timișoara vioară: Radu-Mihai Ropotan, Brașov flaut: Vlad Alexandru Rebreanu, Cisnădie Juriul finalei a fost alcătuit din renumiți profesori, soliști ai muzicii clasice și muzicologi, printre care Cat MacIntosh - profesor de vioară la Royal College London, Marten Root - profesor de flaut la Conservatorul din Amsterdam, Adriana Bera
Premii Orange pentru tinerii interpreti de muzica clasica () [Corola-journal/Journalistic/10164_a_11489]
-
Mihăilescu, Timișoara vioară: Radu-Mihai Ropotan, Brașov flaut: Vlad Alexandru Rebreanu, Cisnădie Juriul finalei a fost alcătuit din renumiți profesori, soliști ai muzicii clasice și muzicologi, printre care Cat MacIntosh - profesor de vioară la Royal College London, Marten Root - profesor de flaut la Conservatorul din Amsterdam, Adriana Bera - președinte al Societății Române Mozart, Alexandru Tomescu - solist concertist la Radiodifuziunea Română, Mihai Cosma - muzicolog, Horia Mihail - solist la Filarmonica din Brașov. Gala Laureaților concursului "Se caută Enescu" a avut loc pe 15 octombrie
Premii Orange pentru tinerii interpreti de muzica clasica () [Corola-journal/Journalistic/10164_a_11489]
-
concertist la Radiodifuziunea Română, Mihai Cosma - muzicolog, Horia Mihail - solist la Filarmonica din Brașov. Gala Laureaților concursului "Se caută Enescu" a avut loc pe 15 octombrie, la Sala Colloseum din Palatul Bragadiru. După decernarea premiilor Alexandru Vlad Rebreanu, câștigătorul secțiunii flaut a concursului "Se caută Enescu", a acordat un interviu.
Premii Orange pentru tinerii interpreti de muzica clasica () [Corola-journal/Journalistic/10164_a_11489]
-
continua și de-acum Înainte să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de cuvinte. Spre exemplu fâl, care este sunetul aripii păsării când Își ia zborul Îl regăsim În sute de cuvinte care au ceva În comun cu noțiunea de ușor, mișcare a aerului: a fâlfâi, floare, fum, făină, flux, suflet, fluier, flaut, flamă, flacără, foc, foale, fantomă, fantastic, a umfla, vânt, fân, dar și plin, plămân, pluș, etc. Exemple găsim firește În toate limbile europene. Îm sau mî este lagat de pământ, urâciune, necurăție: pământ, nămol, mâl, mizerie, cărămidă, murdărie, mortar, moloz
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
avem a face cu doi peoni III sau cu patru trohei; la fel „Melancolia adorărei" ar fi compusă din doi peoni IV sau din patru iambi. Altădată, șovăiala aproape că dispare, dar muzica insinuantă a versului are sorginte asemănătoare: „Și flautul magic vorbi; tremurată, O notă stîngace sălta peste clape Ca vocile stinse-n murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II). Aici, extrem de rarul alexandrin clasic se compune din două emistihuri, fiecare format din doi amfibrahi
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
aristocraticului"; li se adaugă o arie figurativă proprie, radical schimbată față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]