58,483 matches
-
departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru Cis și pentru baciul Ioan Moldovan Cade adînc în noi grăuntele conștiinței morții, tu și eu suntem tare departe și privim lanurile întinse și secerătorii, în moartea mare, crește desfrînarea, floarea prăduitoare *** Lucrează liniști mari la alcătuirea chipurilor, liniști care vor reveni la dezintegrare, purtînd firișoare de sînge și sunete, ai zice, o muzică, dar se aud doar oftaturi, și se văd unii cum rămîn, făcînd semne de consolare *** După întîlnirile
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
șoapte și nu-ți vine să crezi se face tot mai noapte și din cearceaf o limbă o simți cum ți se plimbă fierbinte la ureche ceva parcă se schimbă e ca o stare veche dulce ca o dulceață din flori aspre de ceață și trandafiri carmin am rămas fără rime dar în mintea ta ; )
Text by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/5851_a_7176]
-
Bucur Demetrian Cercul pe pagina albă și iarna a trecut iată-mă la vedere floarea umedă se deschide țesut de zăpadă se rupe mocirla lumii acum îmi intră în oase noroiul curge pe fața mea după luptă o lumină în beznă șobolani și insecte sclipesc în rețea de cenușă și iarna a trecut plictisind carnea
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
după luptă o lumină în beznă șobolani și insecte sclipesc în rețea de cenușă și iarna a trecut plictisind carnea trândavă tubul de oxigen atârnă în pivnița rece se leagănă sfâșiat de durere a trecut pe maidan orbul acela nicio floare acum dintr-un vis se desprinde muzeul nimicului. Papucii de pâslă ai morții de la el am aflat că viața e zmeul din mâna copiilor visul străpuns de realitate totul prin sticlă prin oglinzi prinse deasupra patului prin camere de filmat
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
Doina Uricariu Călăreț pe asină Ziua își aduna bănuți de lumină, Nu zornăiau, erau puțini, nu ajungeau să se lovească, Florile de castani, întunecate de nori și de ploaie nu aveau de gând să se ofilească. Se amestecau în ele pruncia, miezul vieții și destrămarea, le uda o aghiasmă eternă ciorchinii pe ramuri și nimeni nu mai știa să oprească, trăgând
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
bonsai? Unde mai pui că cine știe ce răuvoitor ar putea ironiza că chiar țara noastră e una bonsai... FLASH 1 lumină puternică de scurtă durată însă de cum încremenește devine vădit materială și de lungă durată - o lună și ceva de vară floarea soarelui-flash. 2 nu pentru prima oară scriu atât de scurtisim - chestiune obișnuită deja la care pot adăuga doar că poezia e mereu imprevizibilă poate plictisi dacă îi pretinzi să fie mai mult decât fastuoasa reprezentație de-o clipită a unui
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
Iți iei de la dozator o stacană de sînge proaspăt și te-așezi la o masă. Nimeni n-are treabă cu tine, e-o liniște mai ceva ca-n biserică. Parc-ar fi toți yoghini sau călugări zen-budiști: privesc fix la florile de nu-mă-uita pictate pe tavanul suflat cu aur. Și mai sorb, din cînd în cînd, cîte-o gură de sînge. Sînge de prima calitate, fabricat de dactăr Nicu & His Skyzoid Band. Cu 27 de stabilizatori neu-rohormonali, 16 amplificatori kinetosenzoriali și gust
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
în iarba din parc și ațipește. Cum îl văd, ăia micii încep să chirăie și se reped: se cațără pe el, țopăie pe burta lui moale, se dau ca pe-un tobogan pe coada lui lungă... Fetițele împletesc coronițe de flori, pe care i le atîrnă în jurul urechilor și celor două cornițe portocalii de pe frunte, îi presară frunze și fire de iarbă pe pleoapele închise, apoi bat din palme și cîntă: „Ora șase a sosit/ Domnul Dino n-a venit./ Nino
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
spații: Cîte vîrtelniți de timp sînt pe cer Inima, toate, drept axă mi-o cer. Ochii cerești dintr-al nouălea turn Cată cruciși către noul Saturn, Căruia nașterea-n noapte i-o-mbină Multă-a rotirilor muzică lină. Ciulini Las flori, garoafe, dalii și crini și nălbi, codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
coroană Si înspițat eu însumi, bărbos ca un fiord, Sub platoșe de ghiață, vom crește albi - icoană De regi bătrîni ai unui nevero s i m i l nord. Sburliți în scuții limpezi, acestor aprigi timpi Le-am da simbolul, floare dințată fără milă, Ne-am închina în taină la stelele cu ghimpi Si-ariciului de raze al lunii lui Undrilă. 1951
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
pe care mintea nu le pricepe fără îngăduința ei proprie. Hamleta Nu-mi pot închipui o replică mai bună a lui Hamlet-bărbătușul decît Hamleta, o gură-suflet-schijă-cuib pe un drum în șapte noduri strîns în felul în care desenează cineva o floare răsucită-n-minte după ce a priceput că a rămîne este egal cu a pleca, a sta este a merge în centrul tău unde te naști, aprins și stins cu predicat și cu scuipat de rîndunea, un nene-Hamlet atît de galben că se
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
Gheorghe Grigurcu Poate o tumbă Poate o tumbă poate încă una cînd piersicul dă-n floare os cu os de lemn ca un anotimp întreg vertebră cu vertebră un timp cum un scrînciob însorit. Un alt război În carne cum un glonț un avion săpînd ai dat în grădină de-un alt război sub răzor un
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
cu apă ca o melodie tărăgănată la casetofon tu ești tu cel cu care se joacă visul. Lapte matinal Cum picură diminețile cum aidoma unor stropi de lapte cald pe degete pe pantaloni pe sandale și-o pisică deretică printre flori cu mișcările moi ale cozii alungă mirosul laptelui. Pe Calea Victoriei Cît de umile sunt amintirile mele din forfota senzuală-a marii metropole cum un portmoneu gol pe Calea Victoriei în dimineți ce n-au fost nici atunci în amiezi ce nu
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
în tine semenul tău cât de aproape poți fi de un om rochii batiste cămăși proaspăt scoase din mașina de spălat îmi spuneți voi? Doamne, am vârsta sedimentărilor poznașe de calciu și sentimente pe la-ncheieturi doctorul dă din cap ca floarea soarelui în furtună prin mațele anilor curg zile otrăvite ori hrănitoare iar sufletul e ca acel necunoscut care bate pe la porți cerșind umil câteva minute de atenție și totuși sunt fericit atâta timp cât îmi rămâi tu odaie care păstrezi tăcerea din
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
în carnea trupului tău un dumnezeu mic, mic îngropat pe veci de viu în tine ce îți umflă încă venele tîmplei dimineața și îți dezleagă limba în care taci sau vorbești mai mult singur cîteodată în așternutul iubitei deseori „o floare de titan pe un loc mort" ori cenușa în scrumieră, dar tu te-ai fost lăsat de fumat demult, vinul sec singur singurătatea însăși pe care o deguști iubita tînără nu adoarme niciodată în prezența ta nici creierul înaintea unui
în nacelă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/6450_a_7775]
-
Ioan Vieru ispariția cuvintelor flori care ard în locuri inaccesibile ca un motiv al sorții ca o monedă pe care-o arunci în praful desertului a dori să te întorci e un lucru grav în continuare aceste silabe ale unor imperii te ajută să nu
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
pe rafturile cu titluri și autori în altă parte frumusețea lucrează pe gratis deși își cunoaște atît de bine prețul. acordul cum le știu unii pe toate cum stau ei în fața legilor și legile cîntă la fel de bine ca mulțimea și florile sunt spulberate de-a lungul unui an întreg se repetă sărbătoarea și greșelile celor care compară trecutul cu prezentul tu nu auzi decît pașii grăbiți să ajungă undeva la timp la sfîrșit se vor răzgîndi împreună cu cei întorși din infern
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
mă pierdeam în aceste versuri, așa cum fac norii deasupra unui oraș, mulți dintre cei care privesc se adună în setea mea, mai ales femeile cărora nu le-am desfăcut nasturii la timp și au îmbătrînit în aceleași rochii pline de flori acum șterse ca de pe un prosop de vase desenele țesute cu o mie de ani în urmă, așa cum sunt norii deasura unui oraș mort) - nici Dumnezeu nu se mai întoarce în casa din care a fost izgonit, umbra lui nu
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
o oarbă își ia zborul. mâinile ei merg spre miazănoapte și arborii o urmează în legănarea ei. în ierburi sunt trupurile roase de vânturile aspre. ei au fost carnea care i-au umplut gura. pe un drum cu mesteceni în floare au fost și au fost doar carnea. palmele lor par acum o vâltoare. se izbesc de stânci apoi coboară spre mări. peste trupurile roase de vânturile aspre el se așază. lângă ei o oarbă se piaptănă cu degetele pline de
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/6527_a_7852]
-
Emil Brumaru , cîte doi, Să se joace, sărind din mușuroi în mușuroi De cîrtițe moi. Bat din aripe ca și cum palme-s Ce-apaludă șuvoaiele miresmelor calme Curgînd din flori mari spre Doamne-Doamne. Și-ncet se apleacă deasupra izvoarelor, Muindu-și nimburile și vîrful picioarelor, Și-adormind în boarea lor...
Îngerii noștri s-au învățat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6689_a_8014]
-
peisajelor laser cutreierând carcasa noastră omenească între munții cu păduri mustoase de august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare care expandează peste cele 3 ceruri inferioare din amintiri stocate la arhivă umpli câteva ecrane printr-o apăsare de buton : pionieri, militari, sudori în șiruri de defilare marșuri și cântece piramide umane triumfătoare cum le-ai văzut, cum le-ai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
Adrian Alui Gheorghe Doamne, cît de bine era pe atunci! Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
Cu limba pe aer scria Cîntecul pe care oamenii îl așteptau ca pe-o împărtășanie: Doamne, cît de bine era pe atunci: Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
mărșăluiau ierburile Care umblau cu pietrele în gură; Dar unde era florăreasa? Ea trăia o iubire secretă Pentru dansatorul din porțelan de Sevres Care fusese expus în vitrina bijutierului Mort și el ros pe dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța unui poem care începea așa: Doamne, cît de bine era pe atunci! Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă -un atlet al
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]