9,462 matches
-
diverse de piese speciale, care permit realizarea oricărui tip de traseu; - compatibilitate cu o mare majoritate de substanțe chimice prezente în apele de scurgere, stabilitate la acțiunea microorganismelor; - pierderi de sarcină minime, reducerea posibilității de depuneri sau de dezvoltare a florei bacteriene datorită rugozității reduse a suprafețelor interne. Criterii de punere în operă Montarea tubulaturii din polipropilenă este o operație extrem de simplă constând în introducerea în extremitatea țevii, în mufă, a unei alte țevi sau a unei piese speciale. O garnitură
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
imediat că nu mai are nici o salvare și nu mai putu decît să dea din cap disperat și să întrebe: Unde vreți să-l bem? Hai cu noi în expediție, îi propuse doctorul. Ești cel mai indicat pentru a studia flora și fauna peșterii, spuse și Iancu Răgălie zîmbindu-i mai mult decît un cumnat. S-ar putea să ne trezim cu mari surprize acolo, întări și Nicanor. Ar fi o cinste pentru comuna noastră dacă am descoperi cu adevărat ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
teleportare dintr-o zonă a Universului din alt Sistem Solar și aruncați pe planeta pe care ne aflăm. Priviți: o planetă care seamănă cu Pămăntul, aceleași condiții de viață, oceane, răuri, o atmosferă formată din hidrogen și oxigen și o floră bogată, fără faună pentru că așa a hotărăt Academia. De ce? Pentru că pe vremea cănd eram sclavi, mulți dintre noi erau crescători de animale. Dar vi le-am dat vouă pe Pămănt. Am vrut ca voi să aveți tot ce-am văzut
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
oceanele, uscatul și, mai ales atmosfera care la început nu era prea darnică pentru viață. Așa că a apărut doar timid viața: bacterii primitive, unele se află și astăzi, datorită condițiilor au rămas în preistorie; primii viermișori minusculi, apoi fauna și flora tot în forme embrionare. S-a generalizat fotosinteza, atmosfera a devenit bogată în oxigen care a dus la apariția bronhiilor și a plămănilor, oxigenul din fotosinteză alimentează și creierul. A apărut și azotul care apără Pămăntul de razele nocive ale
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
din fotosinteză alimentează și creierul. A apărut și azotul care apără Pămăntul de razele nocive ale Soarelui. Acesta a fost momentul cănd Academia a hotărăt ca să aplice experimentul. Aurora: Adică? Evelin: Am adus sămănță de om pe planetă și animale, floră, evaluate, preparate în laboratoarele Academiei, după o rețetă propusă de mine, cu sămănță de om. Aurora: Sămănță de om? Deci tu ești părintele nostru?! Evelin: Academia, eu am propus experimentul și l-am aplicat. Profesorul: Inainte de a ne lămuri
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mai putut să vă controlăm și să intervenim. Profesorul: Alte experimente, nu s au terminat? Evelin: Pentru unele experimente pe care le puteam aplica pe planete în condiții de viață am trimis mai mulți roboți cu semințe de viață, cu floră și faună în primul stadiu de dezvoltare. în timp, datorită evoluției lente a vieții superioare, roboții au devenit stăpănii planetei iar fințele vii, nu prea evoluate, au devenit supuși, sclavi. Voiam să se dezvolte un om, dar nu ca voi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de pe Pămănt, de ce s-a oprit maimuța să se transforme într-un om albastru, verde ca-n poveștile cu extratereștri sau în zei de care Pămăntul a început să cam ducă lipsă animație generală. și, apoi, cum au împărțit maimuțele flora și fauna, unele specii regăsindu se doar în zone locuite de către albi, negri sau galbeni. Pentru că știu că, mai tărziu, după sute de ani, doar globalizarea a adus ceaiul, porumbul, orezul, cartoful etc., etc. pe tot Pămăntul. Da, avem asemănări
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
semințe, de ce nu devin oameni? Darwin îi smulge ziarul din mână, privește îndelung și cu indignare: Dobitocii, distrug o teorie cu o maimuță care sparge semințe?! Evelin: Cu voia dumneavoastră, vă amintesc că cele trei mari continente au avut o floră și o faună specifică. Tărziu ceaiul, cartoful, lamăia, elefantul, cămila, papagalul și maimuța au ajuns pe alte continente aduse de omul alb, în special, cănd au început marile descoperiri de peste mări: Columb, Magelan, care au dus, în timp, la globalizare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
că asta mi place! Dar, domnule, în fond ce dorești dumneata? Evelin: Nimic, doar că mă îndoiesc că strămoșul omului a fost una sau mai multe specii de maimuțe. Darwvin: Serios?! Atunci de unde și cum, au căzut din Ceruri oamenii, flora și fauna pe Pămănt? Evelin: Sigur, din Ceruri... Darwvin: Din Ceruri? Domnule dacă insiști cu teoriile dumitale te trimit, în locul meu, în cavoul de la cimitir! Te rog, explică-te! Dar să nu invoci teoria că viața a fost adusă pe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
că se naște tot mai mult în laborator?! Evelin: Așa-i, dar există o mare deosebire: semințele mele de om au beneficiat de milioane de ani de evoluție, conform teoriei dumneavoastră, care l-au perfecționat pe om dar și fauna, flora. Cel mai slab a murit. Teoria dumneavoastră 118 confirmă: în evoluție și selecție cel mai slab dispare, moare. Așa au dispărut, în secole, mii de specii mai ales din fauna Pămăntului. Dar cei care au supraviețuit au beneficiat de transmiterea
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
au lăsat să alegem noi planeta: cu atmosferă și temperatură normală pentru viață, dar fără faună pentru că stăpănii, carnivori feroce, săngeroși, vănau și omorau iar noi, consumam hidrogen și oxigen, le-a convenit: hidrogenul din atmosferă, iar oxigenul din fotosinteza florei. De asemenea, le-a convenit faptul că noi ne-am trezit pe planetă de același sex, deci fără reproducere naturală. Noi nu ne îmbolnăvim, nu ne accidentăm. în cazuri rare se reface partea accidentată prin clonare ca să nu piardă un
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
meteoriți. și deci ipoteza: un meteorit a adus sămănța de om alb. Alt meteorit a adus sămănța de om negru și alt meteorit a adus sămănța de om galben. La fel, meteoriții au adus și semințe unice de faună și floră în zonele amintite. Deci, meteoriți, cu o viteză de 600 km pe oră, au intrat în atmosfera Pămăntului, au luat foc, s-au purificat iar nucleul care a căzut pe Pămănt a adus viața atăt de colorată și diversă. Privim
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
adevărat. Un fel de Groapă a Marianelor neștiută geografilor și navigatorilor, unde vasul nu dispare, ci stă doar în loc, laolaltă cu echipajul nedumerit de această bizarerie de dincolo de logica busolei. Nu are nume, longitudine și latitudine, nu are nici măcar climă, floră și faună. E un loc anost, imposibil de reperat, unde nu e bine să te întorci, așa cum nu e bine nici să ți-l aduci aminte, odată ce-ai trecut de el. Acolo s-a întâmplat. Când mateloții, redeveniți lupi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
geniul", „femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene, insistând asupra simbolurilor acestora, asupra „stratific?rilor mitice reflectate În anumite figuri de stil ?i a valen?elor expresive care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spre rezervația Pădurea Humosu, din preajma Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul țării. Rezervația, cu o suprafață de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m), care este și cel mai înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de tisă (Taucas baccata), monument al naturii din țara noastră. Alte obiective turistice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
relațiile dintre oamenii obișnuiți care continuaseră să rămînă apropiați unii față de ceilalți. Umbră supraviețuia, dar cui i-ar fi trecut prin cap atunci că Iugoslavia ar fi putut dispărea? În anii optzeci vorbeam din cînd în cînd cu poetul Ionică Floră, care venea la București ori de cîte ori avea chef să se suie în tren. Ionică mai bombănea el, cîteodată, că sîrbii se străduiesc să-i deznaționalizeze pe români și că au o strategie politică pentru asta. Totuși nu făcea
Literatura unei lumi dispărute by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8769_a_10094]
-
Cristian Teodorescu Spuneți-mi unde,-n care țară e Flora, acea romană ca un vis, Arhipiada unde-i și Thais, a ei prea mîndră verișoară..." Anul trecut, după Revelion, m-au bîntuit cîteva zile aceste versuri și cele următoare, din Balada doamnelor de altădată, inclusiv întrebarea-refren "Dar unde sînt zăpezile
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
Tudorel Urian Ioan Flora este (chiar dacă s-au scurs deja doi ani de la neverosimila sa moarte, îmi este imposibil să scriu "a fost") un poet greu de clasat. Născut în 1950, în Banatul Sârbesc, se poate spune că biologic se situează undeva în preajma generației
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
că biologic se situează undeva în preajma generației '80 de la noi, chiar dacă primele sale volume de versuri au apărut pe la mijlocul anilor '70, iar la începutul deceniului nouă era deja un poet pe deplin consacrat. Discuția despre apartenența biologică a lui Ioan Flora la o generație poetică sau alta nu ar avea chiar nici un sens în absența unor argumente legate de specificitatea poeziei celui în cauză. Or, aici lucrurile se complică sensibil, uneori în substanța aceluiași poem coabitând, în deplină armonie, un trăirism
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
complică sensibil, uneori în substanța aceluiași poem coabitând, în deplină armonie, un trăirism cu accente nostalgice, specific bănățean (ca la Petre Stoica, de pildă) cu mărcile inconfundabile ale literaturii generației '80 (auto-referențialitatea, intertextualitatea, ironia, aluziile livrești). Toată lirica lui Ioan Flora pare a fi rodul unei lupte permanente între conștiința postmodernă a poetului și sentimentalismul dens, apt în orice moment să reîncarce fake-ul artistic cu o neobișnuit de solidă componentă existențială. Ca și optzeciștii, Ioan Flora este atras de tonurile minore
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
livrești). Toată lirica lui Ioan Flora pare a fi rodul unei lupte permanente între conștiința postmodernă a poetului și sentimentalismul dens, apt în orice moment să reîncarce fake-ul artistic cu o neobișnuit de solidă componentă existențială. Ca și optzeciștii, Ioan Flora este atras de tonurile minore ale istoriei, de cotidianul anodin și destinele banale, anonime, plate, ale unor oameni de care ne izbim zilnic, ca de niște obiecte, fără ca bucuriile și necazurile, împlinirile și decepțiile, micile momente de glorie sau eșecurile
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
de care ne izbim zilnic, ca de niște obiecte, fără ca bucuriile și necazurile, împlinirile și decepțiile, micile momente de glorie sau eșecurile lor să preocupe pe cineva. Dacă la optzeciști perspectiva era una exterioară, iar abordarea, eminamente ironică, la Ioan Flora se simte o atitudine participativă, tentația de a privi lumea prin ochii acestor personaje, de a le înțelege personalitatea dincolo de comportamentul banal și aparenta lor lipsă de miză în contextul social al timpului. Rezultă de aici o poezie gravă, încărcată
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
aparenta lor lipsă de miză în contextul social al timpului. Rezultă de aici o poezie gravă, încărcată de tensiune, a cărei semnificație constă mai degrabă în ceea ce se ascunde dincolo de cuvinte. Ca și alt scriitor bănățean, prozatorul Daniel Vighi, Ioan Flora are capacitatea de a redesena destine, prin simpla înșiruire a obiectelor din arealul celor în cauză, din mici întâmplări lipsite de eroism, dar nu și de semnificație, sau din consemnarea nudă, fără comentarii a comportamentului lor în anumite situații. Simpla
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
sau din consemnarea nudă, fără comentarii a comportamentului lor în anumite situații. Simpla descriere behaviorică poate spune uneori mai mult decât o sofisticată analiză, ca în superbul poem Tăcerea ca stare de fapt. Cu o remarcabilă economie de vorbe Ioan Flora realizează aici o mică simfonie a satului bănățean. Întreaga dramă a lipsei de comunicare, a afectivității refulate, a neputinței de a schimba cursul unei vieți în care fiecare zi este o copie la indigo a celei precedente și a celei
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
dată de ceea ce nu spune poetul, de spațiul de meditație pe care fiecare cititor este liber să îl umple cu propria sa imaginație. Voi cita integral acest poem, în pofida relativei sale lungimi pentru că el este emblematic pentru arta lui Ioan Flora. El stătea rezemat de spătarul unui scaun în curte/ și-și ascuțea cu migală, ca orice țăran,/ un vechi și ruginit ferăstrău./ Tăcea și ascuțea și era o dogorâtoare zi de vară -/ aerul sticlos putea fi fărâmițat cu maiul.// Ea
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]