513 matches
-
reintegra într-o zi, după principiul "o țară, două sisteme", aplicat și în cazul Hong-Kong-ului. În acest sens, chinezii au adoptat chiar o lege "antisecesiune", încă din 2005. Apoi, marea bătălie pare să se dea pentru hidrocarburile din Asia Centrală, noul "foaier principal", organizația de la Shanghai cerînd retragerea bazelor militare americane din regiune, ceea ce reprezintă un mare succes diplomatic pentru China, în timp ce Rusia amenință cu un nou război rece. Dar China are încă, așa cum am mai arătat, multe probleme interne. Spre pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
între regiuni și avînd în plus arma nucleară, pe care o poate pro-iecta pe o distanță de 2500 de kilometri. Ispita e mare pentru fundamentaliști, iar miza e uriașă. La toate frontierele Pakistanului sunt crize, țara aflîndu-se în centrul principalului foaier perturbator din Orientul Mijlociu. Dacă ar-mata nu face față, iar islamiștii preiau controlul statului, și implicit al armei nucleare, riscul de conflict nuclear este aproape iminent. Musharraf era un om forte, dar islamiștii s-au infiltrat în armată și în serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sală, pentru a practica un dublu spionaj, al publicului și al actorilor. Deseori, această supraveghere nu poate fi reperată, căci majoritatea regizorilor nu se așază întotdeauna, ca Peter Brook, pe același loc, ci se deplasează întruna: intră, ies, rămân în foaier; ei știu că spectacolul se reia doar când se aude anunțul la difuzoarele din loji... Regăsim aici extraordinara variație a strategiilor de supraveghere, incertitudinea specifică societăților aflate sub control. Să te uiți pe furiș, să tragi cu urechea, să surprinzi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
înțeleg nimic!), fie ca pe expresia vieții ca simulare și minciună (un truc jalnic). Pe deasupra, am avut mereu bănuiala că e un truc periculos. Dacă "ăsta-i tot teatrul...și încolo nimic", atunci chiar așa o fi... La sfârșit, în foaier, m-am întâlnit cu câțiva actori și le-am spus: "De ce vă jucați la teatru de-a teatrul, pentru că imprudența aceasta se răzbună și se întoarce împotriva voastră." Actorii mi-au răspuns: "Vorbești ca o piază rea." Piaza rea eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în coridorul care separa pachetele de gradene, ca un drum, până la ieșirea din spațiul respectiv, printr-un gol de ușă, tăiată într-un perete subțire de scânduri: acest perete făcea și el parte din decor, dar separa în același timp foaierul de sala de spectacol propriu-zisă amenajată special astfel încât spațiul de joc, suprafața principală de scânduri, un podium de aproximativ 10 metri deschidere pe adâncime se infiltra între spectatori pe o linie mediană. Vis-a-vis de acest perete de șipci, în planul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fost un mare succes al teatrului, confirmat de Ion Ungureanu, întemeietor al teatrului, regizor și ministru al culturii. În paranteză fie spus, atunci domnul Ungureanu mi-a mărturisit că i-a plăcut montarea mea nu numai fiindcă era jucată în foaier, un foaier special, cu uși mari, albe, și multe oglinzi mari, boierești, pretabile la... trîntit, ci și fiindcă replicile pe care le tăiasem (cam 33% din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mare succes al teatrului, confirmat de Ion Ungureanu, întemeietor al teatrului, regizor și ministru al culturii. În paranteză fie spus, atunci domnul Ungureanu mi-a mărturisit că i-a plăcut montarea mea nu numai fiindcă era jucată în foaier, un foaier special, cu uși mari, albe, și multe oglinzi mari, boierești, pretabile la... trîntit, ci și fiindcă replicile pe care le tăiasem (cam 33% din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți după primul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
autorul Baltagului). Debilitatea fizică se agravează o dată cu instalarea surdității: Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Aseară trebuia să vorbesc cu Ventura în foaier la teatru în privința piesei. Două ceasuri am fost paralizat de timiditate, la gândul că din cauza surzeniei convorbirea se va încurca. La Cameră am evitat pe Mavrodi și altă lume din aceeași cauză. Nu mai am nici o perspectivă. Într-o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
reintegra într-o zi, după principiul "o țară, două sisteme", aplicat și în cazul Hong-Kong-ului. În acest sens, chinezii au adoptat chiar o lege "antisecesiune", încă din 2005. Apoi, marea bătălie pare să se dea pentru hidrocarburile din Asia Centrală, noul "foaier principal", organizația de la Shanghai cerînd retragerea bazelor militare americane din regiune, ceea ce reprezintă un mare succes diplomatic pentru China, în timp ce Rusia amenință cu un nou război rece. Dar China are încă, așa cum am mai arătat, multe probleme interne. Spre pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și moartea unei biete creștine rătăcite. Drama temniței pe nedrept și a morții, a Ortodoxiei române spurcate de vrăjmași a devenit un "spectacol" macabru de "primitivism românesc", dar și o "creație" de bonton, "gustată" pe scenele lumii și comentată în foaierele teatrelor de "lumea bună", "intelectuali" și damele lor de companie, de cele mai multe ori mult mai curate decât prostituații din așa-zisa cultură fără spirit de azi. Flămânzii de dreptate își poartă crucea în închisori, despărțiți acum, maicile aiurea și Părintele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru această plăcută indiscreție! III. Artăși Literatură Virginia Zeani Emoții surâzând melodic Lansarea unei cărți urmează unui protocol prestabilit. și totuși... Fiecare regizează cum crede de cuviință, pentru prieteni, mai ales. Memoria reține: marți, 24.05.2011, ora 18. în Foaierul Operei Române din București. Eleganță, distincție, sobrietate arhitecturală. O luminozitate a candelabrelor care dă o notă de intimitate, intimidând. Nimic regizat, adică nimic pregătit, în afara standurilor cu CD-uri și eleganta carte: Canta che ti passa. Doamne, o bijuterie! S-
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
așa cum noi nici în vis no putem face. A încântat inimile miilor de iubitori de operă, așa cum noi nu suntem în stare să întindem, cu sinceritate, mâna nici măcar câtorva sute. S-a lăsat îmbrățLșatăși fotografiată cu toți cei prezenți în foaier. și cum rămas-am adunați ciorchine în jurul domniei sale, firește că atunci când i s-a acordat cuvântul, a făcut un gest regal, șiasta mi-a plăcut teribil, pentru căși antevorbitorii domniei sale ar fi trebuit s-o facă. „Zilele și nopțile aurorei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de aceleași dimensiuni. Sala nu are decât trei rânduri de loji, fără benoare; primul rând se află aproape la nivelul parterului; înălțimea lojilor e excesivă; ar încăpea cu ușurință un al patrulea rând; scena e bine proporționată; vestibulul, scările, culoarele, foaierul, totul e mare și comod. Spectacolul e realizat de o trupă italiană și de una valahă care alternează. În 1861, alcătuirea personalului Operei era destul de ciudată: tenor maghiar, bariton austriac, o primadonă poloneză și una americană; ceilalți angajați și coriștii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Se aud prin colțuri disertații despre amestecul de prospețime și trivialitate al acestei arlechinade, despre poezia prohibiției anilor ’30... Devine vizibilă, în sfârșit, și perechea din tren : cavalerul își plimbă chipul spuzit de coșuri dintr-o parte în alta a foaierului, croind drum delicatei thailandeze, mai stin gheră și mai sfioasă ca în ajun. Îi explică, firește, protector și intimidat. Încearcă să înregistreze, în același timp, figurile marcante ale asistenței. Nu cunosc pe nimeni, pot fi oricând solicitat să-mi justific
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
urmă, pe scenă. Oficialitățile literare au sentimentul datoriei împlinite față de rebelul care le-a tot dat de furcă. Se grăbesc să-l strângă în brațe pe distinsul coleg, retrăgându-se apoi repede spre negrele limuzine. Lumea se află iar în foaier, amânând sfârșitul serii. Sărbătoritul a pierdut, parcă, în succesiunea îmbrățișărilor, zâmbetul sceptic. Camarazii bătăliilor de tot felul, foști amici și inamici, admiratorii ipocriți, zeloșii stupizi, foste iubite, tineri oficianți ai artei se trezesc alături de păgubosul lor prieten într-un act
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
două ore; Îmi fute timpul pentru cuvinte Încrucișate, lagabiu ăsta umflat. Toal jos! Toal, vino aici! Suntem privilegiați! De obicei bulangiu nu pleacă niciodată din biroul lui. N-am știut că puțoiu are picioare până când nu l-am văzut În foaierul de la King’s Theatre pe când o duceam pe micuță la pantomimă. Iar acolo era puțoiu ăla de Toal care mă Întâmpină cu răceală, fir-ar al dracu. Îi dau atenție zgâmboaicei când mă Întreabă cine e și Îi spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cum am mai fost sedusă și de alte orașe? Oare o să pot să-mi fac treaba? Ăsta era lucrul cel mai important. Să atragă clienți noi pentru InvestorCorp. Cea mai mare provocare a ei. Și nu voia să dea greș. Foaierul hotelului - dale de marmură minimaliste cu o fântână pătrată în mijloc - era înțesat de lume. Darcey se simți imensă și necioplită uitându-se la un grup de localnice care trecură pe lângă ea, îmbrăcate în costume negre și bluze albe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bine? întrebă Malachy. Dădu din cap. Vreți să dăm o raită? Dădu iarăși din cap, deși, la drept vorbind, ar fi preferat să stea jos și să se odihnească. Dar îi urmă printr-un labirint de încăperi de la parter, inclusiv foaierul imens cu șemineu, sala de mese uriașă și diverse alte camere de mărimi diferite. Fiecare fusese renovată și redecorată din greu, pentru a scoate în evidență specificul. În sfârșit ajunseră la o ușă care dădea înspre fâșia pietruită din spatele castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai importante de care trebuie să ne ocupăm acum. Aveai de gând să mă lovești, spuse Nieve înmărmurită. Nu-mi vine să cred. Aveai de gând să mă lovești. Nici unul din ei nu observase că restul invitaților se adunaseră în foaier și își lungeau gâturile să audă ce se întâmplă. Apoi ieși Lorelei, care se așeză între Nieve și Darcey, făcându-l pe Aidan să-i dea drumul lui Darcey. — Am sfătuit-o pe Nieve să nu te invite aici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
A fost un gest foarte egoist. Probabil că mă urăște. —Nieve, nu fi prostuță, zise Darcey cu tărie. Și el te iubește. Acum vorbește cu el și clarifică situația. Îi dădu telefonul lui Aidan și se îndepărtă repede, ieșind în foaierul hotelului. Capitolul 33tc " Capitolul 33" — Ș i după aia ce s-a întâmplat? Anna Sweeney o privi nerăbdătoare pe Darcey. Era ora prânzului și stăteau în cafeneaua italiană cu două căni mari de cappuccino spumos în față și două brioșe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era în stil spaniol, tot astfel cum pe dinafară reședința era în stil Tudor. Era decorat cu tapiserii și săbii masive; agățate în cruciș pe pereții zugrăviți în alb, iar podeaua de lemn lustruit era acoperită de covoare persane pufoase. Foaierul dădea într-o cameră de zi uriașă, cu un aer de club privat pentru bărbați: fotolii verzi de piele aranjate în jurul meselor scunde canapele, un șemineu de piatră imens, carpete orientale multicolore, plasate în diferite unghiuri, pentru a fi mărginite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Eu sunt Jane Chambers. Dumneata ești omul trimis de laborator? Tremura toată, în ciuda durității afișate. Am îndrăgit-o imediat. — Da. Dacă-mi arătați locul, o să-mi fac treaba și-o să vă las în pace. Jane Chambers mă conduse într-un foaier lambrisat și plăcut. — Biroul din capătul sufrageriei. O să vezi banda galbenă. Acum te rog să mă scuzi, vreau să mă ocup un pic de grădină. A plecat, tamponându-și ochii. Am găsit camera, am trecut peste bandă și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nu era tocmai genul sentimental și lacrimogen, dar chiar prin asta mama și fiica se asemănau. — Mamă! Tată! Am sosit! Îl conduse pe Russell prin holul de la intrare care demult nu mai servea ca vestibul căci fusese transformat într-un foaier elegant și intră în bucătărie. Unde sunteți? Venim acum! o auzi pe maică-sa strigând din camera de zi. O clipă mai târziu își făcu apariția în fața lor, îmbrăcată lejer, dar elegant, într-una dintre multele ei cămăși colorate Polo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-i reușește. — Catherine... , o avertiză Toby. — Scuze, știu...fără afaceri la petrecere. Promit să nu o mai deranjez în seara asta, dar de luni nu mai garantez. Femeia ridică privirea deoarece zărise încă doi oaspeți care își făcuseră apariția în foaier. — Barul e pe acolo, în camera de zi. Făcu un gest spre ușile franțuzești, impunătoare. Vă rog să mă scuzați o clipă. — Cred că eu am să mă duc să-mi iau ceva de băut, spuse Dean în timp ce Catherine pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din atelierul vienez al lui Onkel Alfred, aluneca peste altița brodată cu motive românești, netezea pânza țesută din bumbac, „pânza“ - și, în timp ce făcea asta, simțea probabil pielea cu care erau capitonate banchetele trăsurii, încinse de soare, auzea rumoarea pantofilor în foaierul hotelului Athénée Palace când se anunța dineul, o năpădea răcoarea cojii de pepene din care, cu patru împunsături iuți de cuțit, era scos un obelisc roșu strălucitor, pe care vânzătorul ți-l întindea să-l guști. Mama aluneca, în timp ce privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]