5,845 matches
-
o formație de dansuri, care interpretează inclusiv dansuri cipriote. Ciprioții care au venit în România, corul Vocea Keryniei, și au asistat la dansurile cipriote executate de ansamblul din Ploiești, au spus că dansatorii noștri dansează foarte bine. Există chiar ansambluri folclorice, începând de la grădiniță. Sunt comunități importante grecești la Sulina, Iași, Cluj, Turnu Severin, Brăila, Galați, Constanța... V.I.: Eu m-am născut la Brăila. Bunicul din partea mamei a fost grec... E.L.: Este o comunitate mare la Brăila. Am lansat acolo multe
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. by http://uzp.org.ro/interviu-cu-doamna-elena-lazar-ambasadoarea-elenismului-in-romania/ [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
iarnă”. Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 18.00 Parcul Copou, Clubul Fotografilor: proiecția de fotografie „Căldură mare” Duminică, 20 decembrie: 10.00 - 11.00, Palatul Culturii - Piața Unirii - Casă de Cultură a Studenților, Parada alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” - participa alaiuri reprezentative din țară și din comunitățile românești din Rep. Moldova 11.00, Rond vechi CUG, Serbare în cartierul Nicolina - spectacol prezentat de formații de la Palatul Copiilor; Moș Crăciun și echipa sa vor împărți
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
Eminescu?” - dezbatere despre modalitățile de predare a operei eminesciene în invatamintul preuniversitar și cel superior. Duminică, 24 ianuarie: 9.00,Piața Unirii, Esplanada Palatului Culturii, Ziua Unirii -manifestări legate de omagierea a 151 de ani de la Mică Unire: spectacol muzical - folcloric în Piață Unirii, defilare pe traseul Palatul Culturii - Piața Unirii, alte acțiuni de marcare a evenimentului 16.00, Casa de Cultură a Municipiului Iași, „Hai să dăm mâna cu mâna...” - spectacol dedicat Unirii Principatelor cu participarea grupurilor vocale Crizantema și
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
străzii... Ca și ieri, când și-a terminat piesa a sorbit câteva înghițituri din termosul cu care făcusem cunoștință o zi în urmă. Și tot pe neașteptate trecuse la Bruch, poate Fantastica scoțiană, dacă era să mă iau după nuanțele folclorice Mă gândeam la ea. Mă incita măiestria, cadrul, tristețea ținutei ei. Brațele și îmbrățișarea violoncelului îmi spuneau multe. Uitasem de timpul meu limită și nu am mai privit ceasul. Apoi, am tresărit când l-am auzit pe Ceaikovski. Mă momea
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
de urbea natală a distinsului scriitor), la o lansare eveniment. Domnia-sa lansează în tandem ultimele două cărți (ca și apariții literare): romanul "Răzbunătorii"(Editura Premier, Ploiești - 2010) - romanul (fictiv) al luptei anticorupție din România și eseul "Eminescu și universul folcloric românesc"(Editura Premier, Ploiești - 2011). Așa după cum ne-a obișnuit, fiecare carte a distinsului scriitor este un eveniment literar în sine. Opera sa abundă în scrieri unice, devenite referințe ale culturii române și universale. Și cele două ultime cărți ale
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
de scrieri. Prin valențele sale , cartea ne va îmbogăți. Ne vom îmbogăți, dorindu-ne să ne exprimăm, fără teamă și fără echivoc! Ne vom bucura să transformăm visul nostru, într-un vis al tuturor: ADEVĂR ȘI LIBERTATE!". "Eminescu și universul folcloric românesc"- un studiu inedit despre viața marelui poet național și a izvoarelor folclorice ale operei sale - este scris sub coordonarea distinșilor profesori din facultate ai autorului: academicianul Dumitru Panaitescu Perpessicius și prof. univ. dr. Ion Rotaru. Valoarea cărții în sine
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
-ne să ne exprimăm, fără teamă și fără echivoc! Ne vom bucura să transformăm visul nostru, într-un vis al tuturor: ADEVĂR ȘI LIBERTATE!". "Eminescu și universul folcloric românesc"- un studiu inedit despre viața marelui poet național și a izvoarelor folclorice ale operei sale - este scris sub coordonarea distinșilor profesori din facultate ai autorului: academicianul Dumitru Panaitescu Perpessicius și prof. univ. dr. Ion Rotaru. Valoarea cărții în sine (actualizarea lucrării de licență a lui Cristian Petru Bălan) e girată de doi
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
același chip cu una și aceeași frumusețe, luminat de surâs sau umbrit de supărare, dar niciodată trucat. Aceasta pare a fi cauza faptului că artista nu a luat cântecele pe de-a gata, deși a avut la îndemână o producție folclorică de folosință, mama ei, Maria Tătaru fiind cântăreață, iar fostul soț, Cristian Năstase fiind un remarcabil dirijor de orchestră de muzică populară. Vasilica Tătaru a trecut fiecare cântec prin sufletul ei, i-a dat din veselia ei, din plânsul, din
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398148048.html [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
de zâmbet. Iubește, la rându-i spectatorii, iubește cântecul, își adoră copiii! Iubește să fie elegantă, să fie demnă, să fie dârză. Nu cade! Întâlnește drumuri de urcat și le urcă! Este o artistă fermecătoare care, deși e a muzicii folclorice românești, rămâne a fi revendicată întotdeauna de bacăuanii ei care atunci când e vorba de Vasilica Tătaru, despre o iubire colectivă și neîncetată a lor vorbesc. În limba versului popular al Moldovei, Vasilica Tătaru pune dulceață de trandafir, și-n cântecul
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398148048.html [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
și lucrurile bune care se manifestă în plan cultural în Ialomița. Le voi enumera în ordine aleatorie: Festivalul-concurs de lieduri „Ionel Perlea”, devenit deja o tradiție, de doi ani având și secțiune de muzică sacră, Festivalul de artă culinară și folclorică „La Casa Tudorii”, concertele susținute de Corala „Sf. Mare Mucenic Mina” a Protopopiatului Slobozia, precum și de alte formații artistice, în plan literar apariția lunară a revistei „Helis” care în curând va împlini 10 ani de existență. Apoi, mai sunt spectacolele
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Timbralitatea glasului interpretei de muzică populară, folclorică, de voie bună, ușoară, romanță..., Ionela Prodan trimite toate cântecele sale într-o circularitate adâncă umană, la impactul cu simțurile cele mai sentimentale, mai cu seamă pentru că cele mai multe dintre ele sunt așezate pe un text foarte emoțional, unele fiind interpretate
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435563021.html [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când feciorul său, Nicolae, nu
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
Atelier de bijuterii de ceramică 16.00 -19.00 Ateliere de pictură cu VivArt 18.00 - Recitakl al Formației Peregrinii Parcul Rozelor 19.30 - Spectacol de Folclor, în deschidere va cânta fanfara “Timișoara Big Band” 20.15 - Spectacol al Ansamblului folcloric GEMP School of Dance and Cia (Brazilia); mai apoi spectacol folcloric susținut de Ansamblul “Timișul” cu participarea soliștilor vocali Stana Izbașa, Carmen Popovici Dumbrava, Luminița Jucu, Doriana Talpeș, Adrian Stâncă, Dumitru Stoicănescu și Dumitru Teleaga Piața Victoriei 19.00 - Festivalul
Zilele Timisoarei 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5788/zilele-timisoarei-2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
pictură cu VivArt 18.00 - Recitakl al Formației Peregrinii Parcul Rozelor 19.30 - Spectacol de Folclor, în deschidere va cânta fanfara “Timișoara Big Band” 20.15 - Spectacol al Ansamblului folcloric GEMP School of Dance and Cia (Brazilia); mai apoi spectacol folcloric susținut de Ansamblul “Timișul” cu participarea soliștilor vocali Stana Izbașa, Carmen Popovici Dumbrava, Luminița Jucu, Doriana Talpeș, Adrian Stâncă, Dumitru Stoicănescu și Dumitru Teleaga Piața Victoriei 19.00 - Festivalul Blues pentru Timișoara: Vor cânta Big Tonez, Tom White, Mircea Bunea
Zilele Timisoarei 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5788/zilele-timisoarei-2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
creează o lume a tradiției fără frontiere, un flux continuu de sunet, în care stilurile muzicale, amestecate într-un creuzet, devin familiare tuturor. Sunt artiști profesioniști din medii variate, care pot cu combina cu ușurință educația clasică cu muzica traditional folclorică, jazz-ul și improvizația. Prima apariție publică a Bucharest Klezmer Band a avut loc în cadrul Festivalului „Shalom Shana Tova”, organizat de Centrul Comunitar Evreiesc din București, (septembrie 2013), iar în scurt timp au urmat concerte pe scene importante din țară
Ziua Europeană a Culturii Iudaice by http://uzp.org.ro/ziua-europeana-a-culturii-iudaice/ [Corola-blog/BlogPost/93755_a_95047]
-
despre noul local, orarul și evenimentele acestei sesiuni le puteți consulta pe site-ul: www.junimeamontreal.org La ora 14:15 sunteți invitați la INAUGURAREA NOULUI SEDIU. Va urma teatrul de marionete Capră cu trei iezi, pe versuri și muzica folclorica. Acest spectacol, deosebit de original și de captivant, este prezentat în premieră la Montreal de către trupa Animo Puppets Studio (www.animo-puppets.ro). Nu pierdeți ocazia de a va amuză împreună, părinți, copii și artiști! Intrarea este liberă la toate activitățile școlii
INVITAŢIE LA INAUGURAREA NOULUI SEDIU AL ŞCOLII „JUNIMEA” DIN MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Invitaie_la_inaugurarea_noului_sediu_al_colii_junimea_din_montreal.html [Corola-blog/BlogPost/349620_a_350949]
-
tehnica cuvintelor noi și încearcă să stabilească o înrâurire asupra sa din partea literaturii germane”. Ideile lansate de Miron Cristea sunt valabile și astăzi în mare parte, fie că vorbesc depre formația poetului, fie despre tipurile de poezie (,,poezia de inspirație folclorică și ... poezia filozofică”; poezia de dragoste, poezia socială, satirică), despre ,,spiritul critic al poetului”, ,,spiritul satiric și zeflemitor” (față de ,,poezia fără conținut, lipsită de ideal și scrisă într-un limbaj stâlcit”), ori despre ,,influența schopenhaureană” care a reprezentat „hrană sufletească
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de unele discutate aici, tratând pentru prima oară aceste aspecte ale culturii materiale de pe teritoriul românesc. Aceste concluzii, de mare valoare pentru oamenii de știință din domeniu, au adus lămuriri și au făcut să se înțeleagă că practicile și credințele folclorice despre plug s-au alcătuit și dezvoltat direct proporțional cu generalizarea acestei unelte agricole, indispensabilă la români, în activitatea depusă pe câmp. De aici, desprindem concluzia că în problema originii și vechimii acestui obicei nu îl putem împinge mai departe
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista ca un fapt folcloric generalizat și vechi, plin de vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
din fața Primăriei, au evoluat ansambluri și interpreți ai școlilor din localitatea Ulmeni. Copiii de la Grădinița și de la Școala din Țicău, instruiți de Dan Rodica și Sav Lucia au executat un dans de pe Someș. Din localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
a trăi sub clopotul orchestrei glorioase pentru oamenii curentului politic e cald și bine oricui, dar ea a ales să străbată calea pe care numai stânca nu se clatină! „O prețuiesc și admir pe Cristina Țopescu!”, mărturisește interpreta de muzică folclorică Maria Șalaru, membru de onoare al Uniunii Naționale Culturale pentru Monarhie. „Dăruie națiunii române trei roade: bucurie, luptă, speranță! Cine o cunoaște, o cercetează, o înțelege, află că îi datoreză rezistența spirituală în fața apăsărilor care-i pot copleși. Cristina Țopescu
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442299120.html [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
fapt, Sf. Ap. ANDREI este Maestrul divin de ceremonii al Sărbătorilor de iarnă, binecuvântând anotimpul Alb, prin luna Decembrie: Cap de iarnă, care-i poartă astfel protodacul nume: Andrea (Andreas), Indrea, Undrea. Nașterea Domnului-Crăciunul urmează ciclului calendaristic aparținând dublei naturi: folclorice și religioase. Temelia și Stâlpul nemuririi acestei Sărbători divine este ciclică: Viața-Moartea-Viața. Tocmai de aceea Nașterea Mântuitorului Hristos este urmată de Jertfa colectivă, curată a miilor de prunci sacrificați, completată cu jertfa Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, a lui Iisus, a
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
două tabere de beligeranți, de la ce a pornit conflictul dintre ele. Păi, nici nu-și mai amintesc, a rîs Thomas; asta este partea veselă a tragicomediei, pentru că, cealaltă ... Și am început să discutăm, desigur, în contradictoriu, pentru că, vorba unei ziceri folclorice, dacă am fii cu toții de acord, n-am mai avea despre ce să ne răcim gura. Thomas zicea, cu gîndirea lui profundă, că prosperitatea generală este un căcat și eu i-am întărit aserțiunea, chiar dacă, ne ironiza Licurișca, cu zîmbetul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]