5,879 matches
-
abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric: "Festivismul rămîne (...) la moldoveni nu doar un excelent substitut al acțiunii directe, scrie Vitalie Ciobanu, în cartea sa Frica de diferență, un surogat de "înfrățire" care exclude asumarea calmă, nepatetică a problemelor existente, el este și o modalitate nedeclarată de
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
decît deceniul 1950-1960 și geografic spații vaste: Maramureș (Vadul Izei, Tîrgu Lăpuș, Hoteni, Sîrbi), Ilfov (Snagov), Dîmbovița (Nucșoara), Caraș-Severin (Ticvanu Mic), Suceava (Șcheia), Călărași (Ulmu), Olt (Vîlcele), Teleorman (Dobrotești) și Arad (Cermei). Titlul nu este o metaforă cultă, ci una folclorică: în '47 a fost o sărăcie, o foamete. Totuși părinții mei au avut. Cît de puțin am avut, n-am plecat în altă parte după de-ale gurii. Pe urmă, după foamete, a venit potopu' ăsta cu... îi zicea "boul
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
fără demonstrația adecvată. Pentru Maria Foarță, încercarea exemplară în această direcție este melopoetica Gretei Tartler. Există însă și riscuri, unele majore: cel mai bun critic de poezie ar fi... criticul de muzică. Primul pas al studiului constă în analiza textelor folclorice unde sincretismul este ușor perceptibil. Însă, demonstrația este extrem de precisă, în ciuda atîtor evidențe. Autoarea inventariază procedeele muzicale din cîntecele populare - cititorul va descoperi printre rîndurile argumentației portative, asocierea unor silabe cu note muzicale: așezarea în pagină este ea însăși convingătoare
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
analizele, citim noi printre rînduri, nu sînt ordonate după o cronologie a scrierii sau publicării lor, ci în funcție de încadrarea într-o succesiune aproximativă a poeților discutați. Începutul îl dă, în buna tradiție a istoriilor noastre literare, un studiu despre "inspirația" folclorică a poeților români (autorul găsește trepte de prelucrare/ preluare mergînd de la Anton Pann la ideile estetice ale unui Alecsandri sau la identificarea "osmotică" a lui Eminescu, pînă la Arghezi-Barbu-Blaga și D.R. Popescu). Poeții "clasici" sînt analizați din unghi formal: preferința
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
doi eroi aflați față în față, dispariția portretului Olandezului când acesta intră în casă ca întrupare a imaginii din cadru, renunțarea la apoteoza finală etc. În ceea ce privește corurile marinarilor ele au demonstrat că se poate cânta cu energie și în "caracter folcloric" fără a reduce expresia la un primitivism zgomotos. Și pentru că marea este atotstăpânitoare peste destinele eroilor, muzica o evocă permanent în sonorități năvalnice realizate măiestrit de minunatul organism sonor care este Orchestra Operei din Viena. La pupitru, cu vână wagneriană
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
în Republica Moldova. în ceea ce privește zonele asupra cărora sunt fixate, documentarele moldovenești aduc o doză de familiaritate tristă: istoria "mare" e luminată scurt la încheieturi prin povești care, până la un punct, dau oricărui spectator din Blocul Estic senzația de deja-vu: un ansamblu folcloric care, la comanda autorităților, dă regulat spectacole în gara Ungheni - pentru a acoperi astfel timpii morți în care trenurile staționează pentru schimbarea roților iar pasagerii nu au voie să părăsească gara; la momentul accidentului de la Cernobâl, același ansamblu, insuficient informat
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
și naiv al relației dintre poet și poezie, dintre cititorul de azi și clasici (vezi stereotipul voievodal în cazul lui Eminescu), Nicolae Sinești este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima bate/ ca o mașină infernală.../ Focul trosnește/ pe vatra cu păcate
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
conștiințe, - mai mult ca sigur Gorki. * * * În satul S. (acum pot preciza: Scornicești, n.n.). Tipii parveniți care se țin numai de folclor și care tocmesc zilieri, țărani săraci din Scor(nișcești) o duc într-o veșnică sărbătoare, în euforia lor folclorică... turnee în străinătate, conferințe, discuri, filme, cu sociologi, cu poeți tocmiți care să le susțină programele etc. Țăranii săraci sînt adăpostiți cîte patru-cinci prin bucătării, coșare, magazii, poduri, cămăruțele de alimente în care stăpînii își țin de obicei merindele iarna
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
voința divină (mila Domnului) sau la calitățile morale ale bunului voevod: înțelepciunea, vitejia, cumpătarea. În schema noastră, aceste fundamentări se situează în cadrul procesului de eticizare a puterii. Cealaltă modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
istorice și stilistice ale operei (1980). Recent, el a publicat la Editura Saeculum, o nouă culegere Momentul Eminescu în cultura română, în care adună, alături de mai vechi articole, și altele, scrise în ultimii ani. Oricâte observații ar formula despre temeiurile folclorice, despre studiile consacrate poetului în străinătate și despre traducerile în limba franceză, discutate comparativ și analitic, dominanta rămâne tot cea lingvistico-stilistică, ce se constituie și ca partea cea mai rezistentă a cărții. Gh. Bulgăr pune în lumină mai întâi pasiunea
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele vecine. Laborioasa contribuție a lui Iordan Datcu este și utilă și convingătoare. Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, Ed. Universal Dalsi, București, 1999
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
intrăm în Europa" cu o mentalitate ca asta: atunci cînd nu este ploaie, facem slujbe, se scot Paparudele etc. etc.! Lumea crede în "minuni", se descoperă "icoane" prin copaci, pe pereți... Nu e posibil, parcă trăim în Africa! Ca moment folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
a poetului, cum și pe ciudatul altoi de îngîndurare blagiană operat pe un trunchi esențialmente nemetafizic. Sau și mai exact: o inspirație în gamă minoră, în prelungirea mai degrabă a lui Șt. O. Iosif (frecventat și în prelucrările de motive folclorice), mai aproape de elegie și lied, de molcomeală și resemnare, contrastînd violent cu jovialitatea excepțional de productivă în situații burlești, cu bogate implicații ludice ale personajului". Materia e prizată cu finețe, evaluată de degetele experte ale artizanului-exeget, în stările sale diverse
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
șef. Junimiștii au găsit în creația lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorită și cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
oricărei rugăciuni și obiceiul sfînt de a face baie săptămînal, cufundîndu-se într-un bazin ritual) face din evreu mai degrabă un om curat. Iar "purtătoarea de usturoi și ceapă" specifică evreului, de care atîta s-a bătut monedă în literatura folclorică și cultă, e un clișeu negativ, ca atîtea altele. După cum clișeul despre evreica frumoasă și elegantă este un alt clișeu al imaginarului colectiv. Cît privește clișeul port și stigmat vestimentar, de acesta, pentru a sublinia deosebirea evreului, este legată și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de numai 2,57% din totalul cîrciumarilor, s-a creat o întreagă literatură folclorică și cultă (inclusiv politică) potrivit căreia evreul, otrăvind băutura, îl otrăvește pe țăran. Lipitorile satului de Alecsandri e un exemplu edificator, din altele posibile de citat. Iar, în 1936, C.Z. Codreanu va scrie că "pentru ca poporul să-și frîngă
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
însă, circumstanță defavorizantă în cultura română atît de fascinată de monumental. Construcțiile în filigran ale lui Bănulescu, interpretate în fel și chip, au fost artificial fixate, precizează autoarea monografiei, într-un cadru imobil de "sentenții generalizante" cum ar fi "realismul folcloric", "caracterul mozaicat al operei", "fantasticul de coloratură mitologică"; Monica Spiridon observă și obsesia criticii literare de a descoperi afinități cu "o serie nelimitată și heteroclită de precursori". "Prozele lui Ștefan Bănulescu nu sînt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase", este
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
nădejde ne-a dat o crainică de la TVR Internațional, anunțând cu hotărâre: �Mărțișorul deschide ciclul babelor"). Acum, la cinste e bradul trimis către Vatican (bine de italieni; au și brad, au și papa). Succesul va da, în mod sigur, rezultate folclorice. Cam așa o să sune începutul viitoarei balade: Jos la Râm, pe caldarâm, Se-nalță un brad bătrân. Este brad național. Cu globuri în plan gobal. N-are mușchi și nici lichen Dar are viză Schengen. Dor de Bulei Vis-a-vis de
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
fiartă, s-au bucurat de un succes imens. Românii se simt tot mai săraci și, între un discurs și o fasole, aleg leguma. Dar imaginea Zilei Naționale se degradează. Televiziunile - și cele private și cele comerciale! - ne-au oferit programe folclorice și de divertisment. Cine ar vrea să-și facă, în funcție de publicul prezumat de o asemenea sărbătorire a Zilei Naționale, o idee despre România ar găsi că ea este țară eminamente rurală, rătăcită prin istoria secolului XIX, și nutrindu-se dintr-
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Manifestarea concretă a acestui stil, care imită oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice). Un exemplu pentru acest tip de oralitate mi se pare cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații) Gramatica lui Heliade Rădulescu; începutul Prefeței conține o cantitate neobișnuită de mărci ale oralității transpuse în scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
în lume și în limbi străine pe care nu le cunoaște. Sincer până la capăt, nu poți să nu-l crezi pe cuvânt. Cu atât mai mult nu-i sunt străine prezențele culturale românești pe tărâm american: o expoziție Brâncuș, ansamblul folcloric "Ciocârlia", corul Madrigal ș.a., în fond, jurnalul nefiind deloc unul intim ci de uzanță publică (așa-zisele pagini de jurnal sunt publicate periodic în revista), un pretext de a face cunoscut într-o formulă mai personală puținele lucruri care îi
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
pe toate cuvintele limbii sale natale, utilizând cu rafinament expresivitatea lor, de la regionalismele cu circulație restrânsă până la vocabulele care acoperă sfera limbii culte. Nimeni n-a manipulat asemenea lui aria vocabularului românesc de pretutindeni, conferind uneori lirismului său o tentă folclorică. Aceste trei caracteristici esențiale fac din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l distinge de cei trei confrați ai săi. Acesta ni se pare a fi sporul de modernitate pe care
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
o voce care s-a pronunțat prompt în favoarea postmodernismului încă de la început. Aceasta e probabil cea mai importantă miză a volumului, pentru că neavînd la îndemînă aceste texte împrăștiate prin reviste, riscam să folosim concepte, idei, poziții într-un mod oarecum folcloric, fără ghilimelele de rigoare. De altfel întreg volumul e o pledoarie pentru seriozitate, formula "pentru o teorie serioasă a postmodernismului românesc" înseamnă pe de-o parte blindare teoretică, proprietate a termenilor și o bună cunoaștere a literaturii contemporane, dar și
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]