400 matches
-
Face școala elementară și începe liceul în localitatea natală, apoi învață la Iași (1939-1945) și Carei (1945-1947). Își dă licența în limba și literatura română la Cluj (1951), iar doctoratul în științe filologice (1969) la Universitatea din București, cu teza Folcloristica Maramureșului. Își începe cariera universitară ca asistent (1951), fiind apoi lector (1952), conferențiar (1962), profesor (1970), iar din 1992 profesor consultant la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Facultății de Filologie (Litere) de la Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură orală - literatură scrisă etc. Câteva contribuții de istorie literară și culturală întregesc profilul cărturarului și dau o imagine mai exactă a multitudinii preocupărilor sale. El este mai întâi un pasionat și competent culegător de folclor. Din cele câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile să rețină specificul zonei și să îi fixeze locul în contextul creației populare. Folcloristica Maramureșului (1971) este primul studiu de anvergură al lui P., Folclor literar românesc (I, 1957) fiind doar un text de curs. În cele două secțiuni ale studiului sunt trecute în revistă preocupările pentru folclorul maramureșean (culegeri, deschideri teoretice și metodologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
cele două secțiuni ale studiului sunt trecute în revistă preocupările pentru folclorul maramureșean (culegeri, deschideri teoretice și metodologice, direcții, etape) și se ordonează texte din reviste și ziare mai puțin accesibile cititorului de azi. Lucrarea este o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
în periodice se caracterizează printr-o paletă tematică amplă, evidențiind varietatea preocupărilor lui P. În unele dintre acestea, autorul discută chestiuni esențiale ale culturii și literaturii noastre orale, venind cu perspective interpretative interesante. SCRIERI: Folclor literar românesc, I, Cluj, 1957; Folcloristica Maramureșului, București, 1971; Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, 1989; Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997; Cercetări de folclor românesc, Cluj-Napoca, 1998; Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Poezii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
unele dintre acestea, autorul discută chestiuni esențiale ale culturii și literaturii noastre orale, venind cu perspective interpretative interesante. SCRIERI: Folclor literar românesc, I, Cluj, 1957; Folcloristica Maramureșului, București, 1971; Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, 1989; Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997; Cercetări de folclor românesc, Cluj-Napoca, 1998; Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Poezii populare în Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, în Folclor din Transilvania, I, București, 1962, 155-218, 443-470
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Bihor, Oradea, 1969; Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX, introd. edit., postfață Georgeta Corniță, Baia Mare, 1998. Repere bibliografice: Ion Taloș, „Folclor din Bihor”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 119-120; Ion Șeuleanu, „Folcloristica Maramureșului”, TR, 1971, 4; Vasile Adăscăliței, „Folcloristica Maramureșului”, CL, 1971, 5; Ion Chiș Șter, „Folclor din zona Codrului”, AAF, 1980, 214-216; Paul H. Stahl, „Obiceiuri agrare în tradiția populară românească”, „Études et documents balkaniques et méditerranéens”, 1989, 14; Mihai Coman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Baia Mare, 1978; Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX, introd. edit., postfață Georgeta Corniță, Baia Mare, 1998. Repere bibliografice: Ion Taloș, „Folclor din Bihor”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 119-120; Ion Șeuleanu, „Folcloristica Maramureșului”, TR, 1971, 4; Vasile Adăscăliței, „Folcloristica Maramureșului”, CL, 1971, 5; Ion Chiș Șter, „Folclor din zona Codrului”, AAF, 1980, 214-216; Paul H. Stahl, „Obiceiuri agrare în tradiția populară românească”, „Études et documents balkaniques et méditerranéens”, 1989, 14; Mihai Coman, Transformările „formelor simple”, RL, 1990, 19; Datcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de seamă, date statistice, liste ale membrilor și ale publicațiilor și volumelor editate de Societatea de Științe Filologice. Alți colaboratori: Eugen Coșeriu, Marius Sala, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
care rezultă, mai ales, rolul său esențial în editarea lucrării Istoria literaturii române de la origini până în prezent - și de la alți scriitori, ca și epistolele sale către marele critic. Două lucrări ale lui R. se situează la granița dintre lingvistică și folcloristică. În Colindele religioase la români (1920) el opinează că textele colindelor religioase își au originea în Noul Testament, Viețile sfinților, în apocrife și în apocalipse. În Limba descântecelor românești (1975) relevă bogăția, inventivitatea și frumusețea lexicului și a formulelor incantatorii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
satul meu" și să transcrie „Amintiri din primul război mondial", ultima, un jurnal de front (1916-1918) care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul cel mare". Învățătorul Al. Vasiliu Tătăruși a fost o flacără în literatura și folcloristica românească peste care, precum și în cazul lui I. A. Zanne, nu se poate trece decât stăruind asupra valorii, dar și a eternității mesajului muncii lor. 78 Iată și coperta lucrării - Al. Vasiliu „Povești și legende”: Glasul nostru Glasul nostru a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții și antologii din publicistica lui Camil Petrescu, din poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
al Academiei Ruse (1980), iar din 1993 membru al asociației Folklore Fellows International (Helsinki). Este doctor abilitat în filologie (1976). G. a cercetat cântecele epice eroice românești, a delimitat baladele, cântecele istorice, eposul eroic ca specii aparte, a studiat istoria folcloristicii din România, Basarabia, Transnistria, textologia „complexă” și poetica istorică a folclorului epic, relațiile interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată de Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost culeasă la 25 februarie 1791, cum demonstrează în studiul Samaia ranniaia zapisi vostocinoromanskoi epiceskoi pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe unul dintre cei mai importanți filologi români, criticat, totuși, pentru încercarea forțată de evidențiere a influenței limbii germane vechi asupra limbii române. În domeniul folcloristicii, a alcătuit (în colaborare cu G. Vâlsan), la începutul carierei sale științifice, o carte exemplară: De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material mai vast”, adunat în cursul a două călătorii întreprinse de cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de etnografie (de ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch-uri folclorice. Problema, pusă cu acuitate și între cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
metaforei, după Quintilian), precum și un „dicsioner”, Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Culegeri: Pepelea sau Tradiciuni năciunare românești, Iași, 1851. Repere bibliografice: Urechia, Ist. șc., I, 201, 245, 267, II, 52, 54, 292, 320; Massoff, Teatr. rom., I, 238, 241, 545; Seche, Schiță, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
preocupă pe folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
nostru bătrânesc, 1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
personalități plurivalente și controversate: Miron Cristea se numără între primii exegeți ai lui Mihai Eminescu, teza sa de doctorat, susținută la Budapesta, în 1895, fiind o lucrare de pionierat; înaltul prelat s-a ilustrat, de asemenea, în publicistică și în folcloristică, în oratoria de amvon și în cea politică. Ș. dă măsura calităților sale de evocator și de polemist în reportajele, portretele și articolele reunite în volumele Sub cumpăna veacului și Oameni și locuri din Călimani (2000). În prima culegere autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]