404 matches
-
distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Concentrându-și atenția asupra principalelor direcții în folcloristica din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, C. insistă mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la convingerea că o istorie a folcloristicii nu poate fi scrisă fără cunoașterea adâncită a personalităților care au investit eforturi în acest domeniu, autorul procedează crocean și cercetează aportul unor specialiști nestudiați îndeajuns (B.P. Hasdeu, M. Gaster), insuficient apreciați (T.T. Burada, S. Fl. Marian, Gr. Tocilescu) ori
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste vaste tablouri comparatiste, istorice și geografice. Stăruind preferențial asupra realizărilor artistice, C. delimitează fondul și expresia proprii zonei românești în contextul european. Partea a treia cuprinde, pe lângă o pertinentă istorie a folcloristicii polone, considerații mai generale despre stadiul și perspectivele studierii literaturii populare românești. Profilul omului de știință se rotunjește cu lucrările din domeniul polonisticii, cele mai însemnate fiind cuprinse în volumul Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne (1983). Cartea este întocmită din
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
cult printre elevii săi, cât și ale omului de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, București, 1939; ed. 2, București, 1942; Folcloriști și folcloristică românească, București, 1968; Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971; Probleme de bază ale literaturii române vechi, București, 1972; Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983. Ediții: B.P. Hasdeu, Ion Vodă cel Cumplit, pref. edit., Craiova, 1942; Teodor T. Burada
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
laborant delegat la doctorantură și cercetător științific. În 1968 devine doctor în filologie, cu teza Procese contemporane în folclor. C. a cules folclor de la românii din Basarabia, Ucraina, Rusia, Georgia, publicând textele în numeroase culegeri colective. Cu studii de mitologie, folcloristică și analiză literară a fost prezent, din 1964, în publicații de profil din Chișinău. Alte studii a tipărit în numeroase volume colective, începând cu 1971. C. este autor al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
și analiză literară a fost prezent, din 1964, în publicații de profil din Chișinău. Alte studii a tipărit în numeroase volume colective, începând cu 1971. C. este autor al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești (1978), aceasta din urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace, Chișinău, 1985; Soare nou răsare, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: A. Donos, Creația populară astăzi, „Cultura”, 1974, 21 decembrie; Gr.
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog., I, 41-42. L.Cș.
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
face decât să enumăr câteva asemenea "cazuri", sperând ca prin simpla lor reunire, oricât de depărtate ar fi contextele de origine, se va crea măcar senzația unui răspuns. Primul caz. E vorba de o utilizare a vocabularului sărăciei în domeniul folcloristicii. Încă de la primele mărturii ale etnografilor romantici, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei reziduală: spre dezamăgirea lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de fier"57; iar ca să denumească versurile proaste, care nu merită să fie reținute, folosește un termen asemănător: "vraful dibuirilor sterpe"58. E destul de ușor de înțeles care e logica din spatele acestui imaginar. Și pentru folcloristică, și pentru genetică, tema dominantă e aceea a unei materii verbale care "rămâne". Într-un caz, e vorba de ceea ce rămâne după distrugerea istorică a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e vorba de ceea ce rămâne după împlinirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
violență, ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Idea, Cluj-Napoca, 2004; Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). Benjamin, Walter, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006. Bîrlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Bliege Bird, Rebeca, Eric Alden Smith, "Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pierre Nora (dir.), Les Lieux de mémoire, II, La Nation, Gallimard, Paris, 1997, pp. 405-450. Citton, Yves, Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008. Cocchiara, Giuseppe, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples exposés, peuples figurés, Minuit, Paris, 2012. 53 Ibidem, pp. 243-244. 54 Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 119; și de asemenea, la pp. 91-93. Despre problema rezidualului și distrugerii în literatură se poate vedea Michael Thompson, Rubbish theory. The Creation and the Destruction of Value, Oxford University Press, Oxford, 1979 și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Profanations (2005), traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006, pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La République mondiale des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La République mondiale des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, III, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2007 ("Forging primal pasts: The
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la concursuri, jurii, festivaluri; ... g) vechime în domeniul creației; ... h) discografie; ... i) lucrări tipărite; j) valoare public recunoscută. ... B. Domeniul creației interpretative Articolul
NORME din 17 iulie 2003 de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
alimentară, zootehnie, medicina veterinară, piscicultura, construcții, inginerie seismică, materiale de construcții, reciclare materiale, urbanism, medicina și farmacie, biotehnologie, genetică, matematică, fizică, politologie, management, marketing, istoria științei, istorie și arheologie, economie, protecție socială, sport, turism, filologie, lingvistică, critică și estetică literară, folcloristica, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare. ... (3) Propunerile Comisiei se înaintează spre aprobare ordonatorului principal de credite. ... Articolul 3 (1) Comisia este alcătuită din subcomisii și are în componență
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 25 februarie 2003 al Comisiei pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149142_a_150471]
-
PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997 Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percu��ie, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980 Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997 Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980 Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
studiază problemele complexe ale politicii, conducerii și deciziei politice, punând la dispoziția istoricului o serie de concluzii importante privind modelele de analiză politică, informații politice sau diverse modele politice din trecut. Filosofia urmărește manifestările gândirii și simțirii umane din trecut. Folcloristica e o sursă istorică din categoria celor nescrise, transmisă pe cale orală, contribuind prin creația populară la reconstituirea unor aspecte din trecut, reținute de memoria colectivă prin mijloace artistice. Statistică, cu ramură să, statistică istorică, este o știință auxiliara majoră a
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
au fost extrase și prelucrate. Demografia (demos-popor graphein-descriere) este știința care se ocupă de studiul populațiilor, fiind în strânsă legătură cu societatea, economia, mediul înconjurător și habitatul, explicând tendințele de lungă durată și făcând apel la istorie, antropologie, etnografie sau folcloristica. Rolul demografiei are rolul de a descrie și analiza populația, familiile, structura de vârstă, dinamica, fluxurile migratorii, urbanizarea și fenomenele demografice că natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile de demografie
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
ul desemnează totalitatea creațiilor artistice ale unei culturi spirituale populare, asociate unei etnii sau unui grup de etnii. Studiul folclorului intră în sfera mai multor discipline tinere, între care prima apărută a fost folcloristica. Deși interesul pentru cultura poporului există dintotdeauna, orânduirea informațiilor într-un sistem de convenții, clasificarea lor și studierea în mod științific nu s-au produs mai devreme de a doua jumătate a secolului XIX. Cuvântul folclor provine din , fiind compus
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
chestionare și specialiști trimiși pe teren, precum și publicarea unui „Anuar al Arhivei de folclor”. În cele șapte volume ale Anuarului - apărute în perioada 1932-1945 - au putut fi tipărite atât monografii folclorice cât și studii legate de istoria folclorului și a folcloristicii românești. Mușlea publică astfel lucrările Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul, Ovid Densusianu, folclorist precum și monografia Cercetări folclorice în Țara Oașului. După 1930 a fost numit director al Bibliotecii Universității din Cluj, însă continuă munca începută la Arhiva de
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
manieră staccato. Guță se declară compozitorul tuturor pieselor apărute în această perioadă. Încadrarea stilistică a muzicii din această etapă reunește mai multe rezultate, aparent contradictorii, care în fapt subliniază legătura dintre jazz și muzica populară. Astfel, după modelele aplicate de folcloristica românească, muzica aparține genului lăutăresc (în fapt, muzică populară a romilor din România). Însă puternica asemănare ritmică dintre unele dansuri românești rapide și swing jazz a permis o paralelă cu subgenul jazz țigănesc, venită din partea criticilor occidentali. În plus, acompaniamentul
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]