1,004 matches
-
structurare temporo spațială; Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare a atenției în câmp perceptiv pe date auditive, verbale, vizuale, etc. Deoarece Mario s-a arătat interesat de grafeme, încercând să le denumească sau să le asocieze cu cuvinte reprezentative pentru fonemul respectiv (exemplu B - „bubu” adică bunicul, T - „tata”, A - „apa”) s-a început învățarea literelor, pentru o mai bună conștientizare a structurii cuvintelor și pentru exersarea auzului fonematic. Pe parcursul terapiei copilul a început să pronunțe mai multe foneme (B, D
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reprezentative pentru fonemul respectiv (exemplu B - „bubu” adică bunicul, T - „tata”, A - „apa”) s-a început învățarea literelor, pentru o mai bună conștientizare a structurii cuvintelor și pentru exersarea auzului fonematic. Pe parcursul terapiei copilul a început să pronunțe mai multe foneme (B, D, F, V, uneori S, L, vocalele E și I) pe care a început să le lege în combinații de tipul CV, CVCV. Pentru cuvintele bi sau polisilabice care necesită co-articulare, pronunția se face cu încordare și cu o
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cunoaște interacțiunile prin interacțiuni; nu prin substanțe sau forme în sine, ci prin substanțe care sunt "forme în mișcare" (Hegel). Realul cunoscut este un real în acțiune pe care îl experimentează subiectul prin construirea de reprezentări simbolice: scheme, litere, cifre, foneme etc. Este de fapt, ceea ce afirma și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
tendință de a travesti afirmații gratuite în date experimentale ne duce înapoi în timp cu cîteva secole, căci ea caracteriza reflecția antropologică la începuturile sale. Dacă structura anatomică a gîtlejului său nu-i permitea omului de Neanderthal să emită anumite foneme, în schimb nu se contestă că el putea emite altele. Și orice foneme sînt la fel de adecvate pentru a diferenția semnificații. Originea limbajului nu este legată de conformația organelor fonatoare. Cercetarea ei ține de neurologia creierului. Or, aceasta din urmă demonstrează
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
timp cu cîteva secole, căci ea caracteriza reflecția antropologică la începuturile sale. Dacă structura anatomică a gîtlejului său nu-i permitea omului de Neanderthal să emită anumite foneme, în schimb nu se contestă că el putea emite altele. Și orice foneme sînt la fel de adecvate pentru a diferenția semnificații. Originea limbajului nu este legată de conformația organelor fonatoare. Cercetarea ei ține de neurologia creierului. Or, aceasta din urmă demonstrează că limbajul a putut să existe încă din timpuri îndepărtate, mult anterioare apariției
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dar care îi este subiacent de vreme ce este vorba și de o manifestare a vieții, există un model analog limbajului articulat. Codul verbal și cel genetic - și numai ele - operează cu ajutorul unor unități discrete în număr finit, lipsite de sens precum fonemele, care se combină între ele pentru a produce unități minimale semnificative comparabile cu cuvintele. Aceste cuvinte formează fraze cărora nu le lipsesc nici măcar semnele de punctuație, iar mesajele acestea sînt guvernate de o sintaxă. Și asta nu e tot, fiindcă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
componenta locuționară, componenta ilocuționară și componenta perlocuționară. Componenta locuționară este rezultatul producerii unor secvențe lingvistice conforme cu regulile fonetice, gramaticale și semantice ale unei limbi date: În clădire sunt doi oameni este o structură care respectă regulile de combinare a fonemelor, morfemelor, cuvintelor în limba română și se asociază cu o interpretare semantică. Când regulile de bună formare sunt încălcate, atunci enunțul nu este gramatical/acceptabil. Orice enunț însă este mai mult decât o structură fonetică-gramaticală-semantică; vorbitorul produce acel enunț cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a cuvintelor și propozițiilor (fără omisiuni, adăugiri sau substituiri și fără pauze între cuvinte, atunci când punctuația nu le impune); să citească corect, cursiv, conștient și expresiv respectând semnele de punctuație, accentele, pauzele logice; să citească corect, prin articularea clară a fonemelor, silabelor, cuvintelor; să cunoască implicațiile topicii în comunicarea orală și scrisă; să povestească texte cu conținut narativ după planul de idei; să redacteze o povestire și un rezumat; să relateze și să modifice conținutul unor povești, povestiri; să transforme vorbirea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și cu cel morfologic, redă pronunția literară, ceea ce favorizează stabilirea corespondențelor grafice, prin sunete și/sau grupuri de sunete. Această particularitate a ortografiei și ortoepiei impune învățătorului preocupări constante pentru dezvoltarea auzului fonematic, astfel încât elevii să poată distinge și pronunția fonemelor și, respectiv, sunetele limbii române. În clasa I, elevii învață citit - scrisul și realizează trecerea de la fonem la grafem, de la sunet la literă și încep să-și formeze, concomitent cu învățarea citit - scrisului, primele deprinderi ortografice reglementate prin norme ce
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de sunete. Această particularitate a ortografiei și ortoepiei impune învățătorului preocupări constante pentru dezvoltarea auzului fonematic, astfel încât elevii să poată distinge și pronunția fonemelor și, respectiv, sunetele limbii române. În clasa I, elevii învață citit - scrisul și realizează trecerea de la fonem la grafem, de la sunet la literă și încep să-și formeze, concomitent cu învățarea citit - scrisului, primele deprinderi ortografice reglementate prin norme ce trebuie respectate. O mare parte a normelor ortografice pot fi asimilate în clasele IIV, dar datorită gândirii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
scara combinărilor lingvistice codate, acesta adaugă: "Cu fraza, depășim o limită, intrăm într-un domeniu nou" (2000: 121) [...] "Ea se distinge net de celelalte unități lingvistice" (2000: 123) Considerînd propoziția ca pe o unitate de ultim rang integrator (trăsături distinctive > foneme > silabe > morfeme > lexeme > propoziție), Benveniste fixează o limită lingvisticii sistemului ("semiotic"). El consideră fraza ca pe o unitate de alt ordin: Fraza aparține, fără îndoială, discursului. Chiar așa putem s-o și definim: fraza este unitatea discursului. [...] Fraza este o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt mărcile unei ritmicități co-enunțiative uneori aleasă de oratorul care așteaptă și cheamă aplauzele, alteori provocată de întreruperile venite din mulțime. Anumite inflexiuni majore, specifice tonului vocii generalului de Gaulle, sînt semnalate prin majuscule subliniate care indică, pe cît posibil, fonemul sau grupul de foneme pe care îl accentuează de Gaulle. Cuplajul între fenomenele de intensitate și pauzele medii [//] redă de fapt ritmul propriu pe care îl percepem la audiție. Acest tip de transcriere are ca scop să arate cum se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
co-enunțiative uneori aleasă de oratorul care așteaptă și cheamă aplauzele, alteori provocată de întreruperile venite din mulțime. Anumite inflexiuni majore, specifice tonului vocii generalului de Gaulle, sînt semnalate prin majuscule subliniate care indică, pe cît posibil, fonemul sau grupul de foneme pe care îl accentuează de Gaulle. Cuplajul între fenomenele de intensitate și pauzele medii [//] redă de fapt ritmul propriu pe care îl percepem la audiție. Acest tip de transcriere are ca scop să arate cum se stabilește minimal un text
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
activeze funcția estetică, iar cuvintele sînt adesea folosite în sine și pentru sine, și nu numai pur și simplu ca procedee referențiale" (1973: 147). Fără a ne ocupa aici de estetică, vom reține în esență faptul că unitățile limbii, de la fonem și de la grafem pînă la construcțiile morfo-sintactice, trecînd prin silabe și numărătoarea lor, precum și reluările semnificanților pot juca un rol structurant. Pentru aceasta, vom urma "Post-scriptumul" din Questions de poétique: [...] Știința limbajului, chemată evident să studieze semnele verbale în toate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în limbajul poetic. (Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ayant TeRRAssé L'AFFICHeur ACHILLe, ILs Le TIRèrent suR TouTe LA LongueuR de LA PAsseReLLe d'ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent. (Fénéon) [Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră.] În afară de fonemele izolate /t/, /r/, /p/, /l/, /i/, /a/, sîntem frapați mai ales de grupurile de foneme: /laf/ din "L'AFFIcheur" reluat în "ALFortiville" cu ordinea modificată /alf/; grupul "il" din "AchILLe" ["a∫IL"], "Ils" și din "AlfortvILLE", și de paronomaza internă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent. (Fénéon) [Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră.] În afară de fonemele izolate /t/, /r/, /p/, /l/, /i/, /a/, sîntem frapați mai ales de grupurile de foneme: /laf/ din "L'AFFIcheur" reluat în "ALFortiville" cu ordinea modificată /alf/; grupul "il" din "AchILLe" ["a∫IL"], "Ils" și din "AlfortvILLE", și de paronomaza internă între numele propriu "ACHILLe" și numele meseriei "L'AFFICHeur"19 [a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paronomaza internă între numele propriu "ACHILLe" și numele meseriei "L'AFFICHeur"19 [a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui subliniat și faptul că a doua propoziție se prelungește și astfel contrastează puternic cu brutalitatea și scurtimea celei din urmă, puternic aliterantă în fonemele /p/, /i/ și /r/. Acest efort intens de scriitură ridică depeșele jurnalistice ale lui Fénéon la rangul de forme scurte dacă nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acordă cu una dintre cele mai importante variante între textul apărut în Revue contemporaine în 1859 și versiunea introdusă în Les Fleurs du Mal, ediția din 1861: trecerea rimei din versul 13 de la "hivernal" la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
R I MARGUERITE 14 Ô ma si blanche, ô ma si froide Marguerite? MA I MA I R A MARGUERITE Versurile 2, 6 și 7 amorsează doar regruparea materialului fonic pe care rima îl stabilizează totuși. Dacă ținem cont de fonemele inversate din "chARMante" și de vecinătatea fonică apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în "Amour" și cu "é" în loc de "e": MARGU(é
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ștafeta pentru a pronunța una cîte una următoarele două litere din cuvîntul gimnast. Forma lui M descrie desenul vizual al celor "două cute pe vintre" de la începutul celui de al doilea paragraf. Dar "Mulat într-un Maiou" reia în aliterație fonemul /m/ și continuă cu un joc al omofoniei cu litera N și cu "aine" [vintre] ("cuta de la coapsă pînă sub burtă", cum spune Littré). Omofonia literei M cu prezentul verbului aimer: [/em/] declanșează izotopia erotică deja prezentă în șuvița răsucită
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Socki D.S., Hunter M.D., Wilkinson I.D., Woodruff P.W.R., „Male and female voices activate distinct regions in the male brain”, în NeuroImage, nr. 27 (3), 2005, p. 572-578. Prozodia este ansamblul de fenomene de accentuare și de intonație a fonemelor (durată silabică, intensitate sonoră, înălțime melodică). Ce influență au părinții asupra limbajului copilului lor? Influența pe care o are tatăl în achiziția limbajului la copil Mult timp, specialiștii au studiat influența mamei asupra diferitelor achiziții ale copiilor. Dar recent lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]