10,848 matches
-
Opoziția care, se estimează, a cîștigat aproximativ 75% din voturi, a primit doar 35 din cele 414 locuri în Camera Deputaților". Și se adaugă imediat: "În anul următor, guvernul a subminat necontenit prerogativele Regelui iar la 30 decembrie 1947 a forțat abdicarea sa. În aceeași zi, a fost proclamată Republica Populară Română, de către premierul Groza și miniștrii săi, cu acordul "în unanimitate" al Camerei. Proclamarea republicii a marcat culminația succesului comunist în procesul de preluare completă a controlului. În lunile ce
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la iveală locuri comune care n-apăreau într-o biblie a revizuirii precum Amurgul idolilor. Criticul se plînge că a fost forțat să rămînă într-un colț uitat de provincie. Că nu a putut să vină într-un centru cultural al țării. Dar nu se învinuiește pe sine nici o clipă. Chiar pomenește la un moment dat de o locuință care i s-
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
la acceptarea lor ca individualități, opunîndu-se oricărei încercări de a fi uniformizați, conform unei norme unice. Este cazul lui Sean care se desparte de Jody, fosta lui soție, tocmai pentru că aceasta încerca, dorindu-i binele, să-l normalizeze, să-l forțeze să accepte ,,calea" ei despre care era convinsă că este singura justă. Finalul serii - acțiunea petrecîndu-se, în același loc și pe parcursul unui interval limitat de timp, reciclare parțială și ironică a unei reguli clasice - îi surprinde obosiți de vorbă, de
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
contemporanii noștri care, în raport cu existența sobră, realmente ,,dezinteresată", mistuită în umbra marginalizării sociale, sacrificială în adîncul său, a autorului Istoriei civilizației române moderne, se zbat, defel sub zodia ,,caracterului" și a ,,dezinteresării", pentru onoruri și mandate de conducere, uneori chiar forțînd prevederile legale (bunăoară Legea de funcționare a Academiei), putem constata fără greutate. E drept că ,,apolitismul" și ,,echidistanța" reprezintă un soi de concesii făcute ethosului lovinescian, dar factura lor fariseică nu ne-ar putea înșela. Căci sub amăgitoarea lor scoarță
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
portretul unui tip de conducător, mondenități, vîlve. Egist, Clitemnestra, Casandra, Agamemnon pot fi nume generice care închid un tip cunoscut de dramă, de conflict, de tragedie. Actualizarea dorită în spectacol găsește sprijin în text și nu mi se pare nimic forțat în modernitatea costumelor de seară sau de jogging, de pildă. Dar cu asta nu se rezolvă esențial un spectacol. Piesa lui Petru Dumitriu suferă într-un fel de absența tensiunii dramatice, a replicii scrisă cu nerv care să construiască dialogul
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
occidentală a aflat cu groază despre copiii violați și împușcați, femeile mutilate și executate după ce în prealabil au fost obligate să-și sape propria groapă, sau despre munții de cadavre incinerate în timp ce alții, cărora urma să le vină rîndul, erau forțați să privească, să-și contemple iminenta soartă. Cărți precum aceasta te fac să înțelegi într-o clipă cît de absurde sînt controversele pe tema priorității unui genocid. Crimele împotriva umanității sînt la fel de oribile toate - acesta mi se pare a fi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
poate ajunge nici în anticamera d-lui Vintilă Brătianu... Trecerea hotarelor, în materie literară, nu se poate forța. În privința aceasta nu există export, ci numai import. Ibsen nu s-a oferit germanilor, ci germanii l-au cerut... Deși nu putem forța interesul străinilor pentru literatura românească, avem posibilități să-l deșteptăm... Dar aici ar trebui să intervie statul, și statul nostru mai curînd va întreține la Paris treizeci de domnișoare, decît să subvenționeze o traducere din Eminescu, în nemțește sau în
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în spații diverse, cu paradoxul unei parodii retromitizante (trei criminali din timpul marii crize evadează din detenția muncii forțate spre deliciile unei formații a muzicii country). Fiecare din cele două filme poartă marca unui ținut anume, cu peisajul său fabulos: discret intercalat în narațiune, chiar șters - Texas-ul doctorului interpretat de Richard Gere; în schimb tutelar în respirația de
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit mai degrabă cu organizarea inteligentă și controlată de idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta outspaken a-mai-tânărului Marius Ionuș. Metafora din Călăuza e pe cât de originală, pe atât
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
incapabili să adopte vreo măsură hotărîtă. Aveam în fața ochilor imaginea vie a resemnării la care fuseseră supuși conducătorii de astăzi ai Imperiului Otoman în fața tăvălugului teutorn". Și, de notat, Turcia era încă neutră. Abia la sfîrșitul lui octombrie 1914 Germania forțează Turcia să intre în război. Lupta navală a Angliei pentru deblocarea Dardanelelor eșuează, deși muniția turco-germană era pe sfîrșite și dacă forțele navale britanice mai stăruiau ar fi învins. De menționat e că intrarea în război a Bulgariei, tot de
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Aseară l-am văzut și după afirmările doctorului și după toate cîte am putut observa noi, boala înaintează agravîndu-se. Se află - aproape neîntrerupt - foarte agitat. Pronunță puține idei și foarte multe vorbe, care nu aparțin nici unei limbi și care le forțează a se rima în penta și hexametru. Din mai mulți cîți l-am văzut pe nici unul nu pare a ne fi cunoscut... Cam aceasta e starea lui de pînă azi și pe care doctorii ne-au declarat - cu ocazia achitării
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
emoționant care i s-a întîmplat vreodată. Însemnările de călătorie în Rusia ale lui Isaiah Berlin sînt foarte impresionante prin însuși faptul că sînt echilibrate: autorul nu caută exotismul străinătății în sensul cel mai adecvat al termenului, și nici nu forțează comparații asimilatoare. Într-o vreme în care atîția alții apucau drumul Rusiei din motive aberante sau spre a se întoarce cu mințile sucite, Berlin izbutește să rămînă el însuși fiind totodată complet deschis unei isolite experiențe de cunoaștere. E surprins
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
fel tragi-comic, ei repetă istoria de acum patru ani a "algoritmicilor": ca și atunci, guvernanții actuali nu au nici un adversar care să le ridice vreo problemă. Și tot ca atunci, au intrat într-un proces de auto-disoluție. Fără să-i forțeze nimeni, iau măsuri de pură provocare a răului ce te obligă să le pui sub semnul întrebării nu doar buna-credință - cine mai speră în așa ceva? -, ci chiar instinctul de conservare și sănătatea mintală.
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
procopsit țara cu un moștenitor. Ceea ce oricum nu ne-a folosit prea mult, se pare, întrucît întreaga dinastie Hohenzollern nu a fost, după Kaplan, decît o aliniere de incompetenți sau mediocri în cel mai bun caz. Elena Lupescu, curtezana evreică forțată de nevoia supraviețuirii să-și croiască drumul din dormitor în dormitor pînă în patul regelui, este, pentru Kaplan, un simbol al României înseși: încolțită de pericole, singura soluție pe care o descoperă e una profund imorală (fapt concretizat acut în
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
rău și urît?" Simțul ei acut și rațional de dreptate, văzînd cît de ironizată fusese "clasa muncitoare" prin reprezentantul ei, oricît de caraghios ar fi fost, - o inamică, în fond, care și începuse "răfuiala istorică", - o determina să exagereze, să forțeze nota, deși nu se putea ști precis dacă, cu acel prilej, ea nu-i plătea anticarului măgăria de la începutul vizitei, înainte de apariția lui Alexe, cînd anticarul îi spusese: Lasă că știu eu, toată viața ai fost o alumeuză, iar recent
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
Sperăm ca, mai devreme sau mai tîrziu, un contact revelator se va produce. Nu pot însă a trece cu vederea o tendință pe care nu o înțeleg prea bine mi se pare contaminată de-o anume frivolitate -, aceea de-a forța cu orice preț răspîndirea noastră literară în lume, așa cum ai vrea să hrănești cu sila, îndopîndu-l, pe un om sănătos, în stare a mînca și singur, atît cît are nevoie. Nici Eminescu, nici Iorga, nici Arghezi, nici Blaga, nici E.
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
școlii, ca doctorand, Warren a ocolit Harvard-ul impetuosului Babbitt, preferînd în schimb Princeton-ul. Ca profesor la rîndul său, Warren va fi fost, cu siguranță, opusul lui Babbitt: tolerant cu studenții dar și mult mai puțin dispus să-i provoace, să forțeze limitele orizontului lor aperceptiv, să răstoarne prejudecăți cu riscul de a stîrni confuzie. Din felul în care își evocă experiența de dascăl, Warren pare să fi fost mai curînd condescendent, mult prea conștient că dintr-un grup de zece studenți
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
Versailles pentru a sublinia astfel, în Direcția nouă în poezia și proza română (II Proza ) din 1872, necesitatea unui "fundament dinlăuntru" pentru cultura română. Respingea, așadar, artificial impusa "formă dinafară", nu numai în ceea ce privea limbajul artificial ciparian, la fel de tare forțat în forme fixe ca și merișorii de la Versailles ("viața limbei seamănă cu viața plantelor"- Maiorescu 1996, p.77), ci și în ceea ce privea tot restul științelor și artelor. Criticul literar considerat adesea, în mod reducționist, cel mai clasicizant personaj al
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
doilea cerc al butoiului cu pulbere", cel de al "treilea cerc" este Timpul. Istoria este în relație cu timpul trăit și timpul lumii, sau timpul ca perioadă scurtă ori timpul ca perioadă lungă. Eroare capitală se face atunci cînd se forțează timpul trăit individual să intre în timpul lumii, precum două păpuși rusești care nu reușesc să intre una într-alta... Explicația? Individul supus finitudinii încearcă să-și explice și să comprime viața proprie în timpul lumii. Consecința? Deziluzie tragică, fatalism și descurajarea
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
New York cu doar un an înainte de moartea autorului, victimă a bombardamentelor avioanelor germane. Poate de aceea povestea e impregnată de dezamăgire, tristețe și singurătate. Povestitorul însuși e pilot, el îl întîlnește pe micul prinț în deșertul Sahara, unde a aterizat forțat de o defecțiune a avionului. Amîndoi sînt în căutarea unui suflet înțelegător și amîndoi îl găsesc în cele din urmă, dar numai după ce învață că marile descoperiri nu sînt produsul rațiunii, ci al straturilor sensibile, emoționale, ale ființei noastre. Noua
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
grav penetrant care să-i asigure fundamentul, o culoare sonoră întunecată - "voce neagră" - o vocalitate arogantă, metalică și totuși mlădioasă, într-un cuvînt, ceea ce se cheamă un "Heldenbariton". În dorința sa de a se apropia de această imagine sonoră, Barnea forțează, pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună foarte frumos. Cristiana Popescu a fost o Sentă energică, decisă, călcînd apăsat (este și opțiunea
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
biblioteca reprezintă spațiul vital. Calitatea principală a cărții derivă, probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea literaturii, fără a periclita, însă, strucura
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
culturală, spirituală. Sînt cauze și efecte care fac ca și teatrul să fie traversat de tot felul de atitudini și tendințe, vizibile în ultimă instanță pe scenă, nu dintre cele mai creatoare, benefice sau eficiente. Foarte puțini creatori mai au forța și nebunia de a se arunca necondiționat în marea zbuciumată a profesiei lor și să apară sus, pe creasta valului. Foarte puțini mai iubesc repetițiile, acel timp privilegiat în care se caută și se prepară drumul spre ficțiune, acel timp
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
la 16 februarie 1918: "De dimineață zvonul: "Sf. Dumitru furat de bulgari!" Deci, seara, cu dl. Mișu la Mitropolie. În pridvor, trei gardiști. Eu: "Ei, adevăratu-i?" "Adevărat!" Și vedem zăbrelele tăiate cu pila. Pe aici a intrat hoțul și-a "forțat" apoi ușa pe din lăuntru. "Adevărat c-au luat și argintării?" "Nu! Numai sicriul cu moaștele Sfântului." "Și cine-s hoții?" Dă, cică un plutonier bulgar, venit cu soldați și un automobil-camion"." Și recuperarea sfîntului, peste patru zile: "Cică a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
pe problematica individului. Observasem mai de mult că, în literatura postbelică lipsește, cu foarte puține excepții, jurnalul intim, în schimb, avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni, studii despre epistolar. Cu alte cuvinte, critica presa asupra literaturii ca să producă modele de existență normală, să îi reînvețe pe oameni să se
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]