946 matches
-
rectorului Michel Alliot, „dreptul este punerea În formă a luptelor și consensul cu privire la rezultatul acestor lupte”. Pentru decanul Houriou, el „constată niște armistiții sociale”. În sfârșit, Pierre Bourdieu spunea că „a codifica Înseamnă a pune În formă și a te formaliza”. Din cele trei perspective rezultă o reprezentare a Dreptului ca un cadru a cărui formă permite sancționarea rezultatelor negocierilor dintre interesele În luptă. Această abordare este una dinamică, iar funcția Dreptului ce se poate degaja de aici este aceea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
operații gramaticale recursive. Se poate remarca, însă, că o gramatică a textului nu este posibilă în afara stabilirii unui cadru și a unor determinări care să valorizeze vectorul sens în relație cu celelalte categorii specifice textualizării. În realitate, o viziune strict formalizată asupra textului rămîne un deziderat teoretic, căci cei care o promovează, atunci cînd vorbesc despre coeziune, depășesc nivelul gramatical al investigației, factorul semantic fiind antrenat implicit sau explicit în criteriile aplicate (de altminteri, nivelul sintactic nu poate fi definit, delimitat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exprimă o ontologie populară oscilînd între cognitiv și lingvistic și avînd grade diferite de generalitate. În logică și filosofie, toposul reprezintă o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scrutin, să justifice asemenea referințe grăbite și necritice. Un alt motiv de fascinație pentru un text gol de orice conținut politic și care ar putea să vorbească la fel de bine despre tenis sau despre fluturi; crezându-se Condorcet, acești doi autori formalizează și exprimă într-o manieră matematică, puțin elaborată, niște idei foarte simple până la urmă. Totuși, cea mai mare parte a analiștilor politici care folosesc termenul de "clivaj politic" stabilesc o legătură între acesta și conflict. În domeniul analizei comparative a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
analizează acest tip de exemple prin ipoteza celor două seturi de trăsături nominale: în grupul nominal, acordul se face pe baza trăsăturilor CONCORD, morfosintactice, formale, iar în domeniul predicativ, acordul se face pe baza trăsăturilor INDEX, referențiale. Wechsler și Zlatić formalizează astfel o distincție mai veche, între acordul formal și acordul semantic, prezentă și în gramaticile mai vechi, tradiționale, și fac o observație cu caracter generalizator: în interiorul grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în domeniul predicativ, acordul este referențial
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și cap. 6. Acordul sintagmelor coordonate). Prin conceptele INDEX și CONCORD se formalizează ceea ce se numește, independent de cadrul teoretic utilizat, acord formal și acord semantic. Ipoteza celor două seturi de trăsături este importantă pentru HPSG datorită modului cum este concepută relația de acord în acest cadru teoretic, ca o compatibilitate între valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturii de număr. Unele dintre aceste sisteme de gen sunt foarte complexe, cuprind mai multe clase nominale și nu pot fi analizate corect doar spunând că una dintre clase este nespecificată pentru gen. Analiza lui Giurgea pentru română încearcă să formalizeze această distincție a lui Corbett. Ea se bazează pe ideea că trăsătura de număr este generată pe un centru funcțional Num(ăr). Pe scurt, în limbile în care genul depinde de număr, trăsătura de gen este și ea generată pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să fie înțeles de un receptor ; a evita să intervină pe "linie" prea multe obstacole, obstacole datorate, în exclusivitate, alcătuirii rele a mesajului. Conotația și denotația trebuie, în limba vorbită, să se îmbine în mod echilibrat. Căci, dacă nu putem formaliza limba cotidiană, nu putem nici să o poetizăm prea mult. Acest echilibru, atît de dificil, are totuși cheia sa, care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
regionale în comportamentele electorale. Cea din urmă remarcă a canalizat studiile doganiene spre domeniul ecologiei electorale. În volumul coordonat împreună cu Stein Rokkan cu privire la analiza cantitativă a variațiilor locale în comportamentul politic 21, cei doi autori ne propun un demers puternic formalizat din punct de vedere metodologic, bazat pe o interpretare teritorială a comportamentului uman, care ia în calcul atât variațiile caracteristicilor individuale, cât și variațiile caracteristicilor unităților teritoriale proxime. Adoptând noul demers, studiile electorale doganiene au revelat faptul că la începutul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
trebuie să le avem în vedere, căci ne-am încărcat cu greutatea uimirii că ele sunt ceva, își radicalizează diferența în unele momente ale istoriei filosofiei; e drept, pe de altă parte, că filosofia, care le cuprinde pe amândouă, se "formalizează" accentuat, devenind simplu comentariu judicativ la spusele altora, în alte momente ale aceleiași istorii. Totuși, "cauza" acestei stări de lucruri este blocajul judicativ, îngustarea topos-ului gândirii-fenomen. De fapt, de la Aristotel încoace, a fost practicată, copleșitor, filosofarea de tipul gândirii-positum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului și cu sensurile noi provenite din re-formalizarea logos-ului ale faptului de a fi posibil, statutului de variabilă, ale "substratului" și "generalului". Prin reformalizarea logos-ului și recondiționarea formală a valorii de adevăr, aspectul alethic al judecății este formalizat într-un mod accentuat. Care este consecința acestui fapt? Pe de o parte, restrângerea valabilității adevărului-corespondență și intensificarea intervenției structurante, pentru întregul judicativ, a adevărului-coerență (de fapt, o specie a adevărului-corespondență, de aici și redusa importanță a acestei substituții pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducția operată până acum nu ni l-a scos la iveală: spațiul pre-operațional; fără să fie vorba despre o cantonare a logicului în acest loc. De fapt, acest loc este ținut sub dominația judicativă numai în măsura în care elementele sale pot fi formalizate și trecute sub condiția alethică; adică numai în măsura în care pot fi "logicizate". În acest sens trebuie interpretate și încercările de logicizare a "formelor prejudicative". Între acestea se află și construcția logică a lui Alexandru Surdu din lucrarea Teoria formelor prejudicative, lucrare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arătat că diferențierea rolurilor de gen s-a realizat de timpuriu în specia umană (M. Mead), că această diferențiere este o realitate transculturală strâns legată de diviziunea funcțională a muncii (G.P. Murdock) și că diferitele culturi nu fac decât să formalizeze diferențele biologice dintre sexe (M. Mead). Feminitatea și masculinitatea nu sunt doar produsele unui dresaj parental și al presiunii sociale, adică arte- facte socio-culturale - cum au susținut unii autori culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală a proiectării sau a comunicării prin imagine a edificiilor contemporane. Cu alte cuvinte, identificăm astăzi multe mize ale 158 arhitecturii În mediile care
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Printre altele, au utilizat o clasificare a nevrozelor și au pus în relație componentele nevrotice ale personalității responsabililor și caracteristicile structurii. De exemplu, conducătorii cu tendințe paranoice vor fi suspicioși. Nevoia de control îi va împinge să centralizeze și să formalizeze puternic funcționarea întreprinderii lor... 5.2.2. Teoriile implicite ale organizației Un întreg curent cognitivist dezvoltat în Statele Unite explică caracteristicile organizaționale prin structurile cognitive ale responsabililor. Structurile cognitive vor fi definite ca o cunoaștere socială organizată, pe baza căreia individul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
juca un rol determinant în rezolvarea problemei în uzină. Jaques a avut imensul merit de a pune sub semnul întrebării orientarea tehnocratică, aflată în serviciul exclusiv al conducerii. El a elaborat reguli de intervenție (regula de restituire, necesitatea de a formaliza relația printr-un contract...) care permit structurarea relației. Ele au fost preluate și de alte școli, care nu se poziționează într-o abordare psihanalitică. Totuși putem regreta că explicarea dificultăților se face exclusiv prin referire la procese inconștiente. Sunt neglijate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
caracter relativ, pentru că nu descriu o reală succesiune, ele fiind mai degrabă coprezente în actul de cunoaștere. Însă un alt aspect dă o dimensiune specifică înțelegerii bizantine a actului cognitiv: dimensiunea personală a oricărei experiențe a celui care cunoaște. Deși formalizându-se, se poate descrie evoluția în cunoaștere a cuiva în treptele și modalitățile indicate mai sus, bizantinul a văzut că în mod concret fiecare are o experiența a sa de fel apofatic sau catafatic, și acest lucru se datorează situării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Belletti (2004) delimitează o zonă flexionară joasă ("low IP-area") pe care o identifică cu periferia domeniului v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru română de Giusti (2005); Cornilescu (2007) și Cornilescu și Nicolae (2011b). O proprietate importantă a fazelor, formalizată sub forma Condiției de impenetrabilitate a fazelor, este că doar centrul și marginea (echivalentă cu periferia, când aceasta se proiecteză) fazelor sunt vizibile pentru operațiuni (ACORDși/sau deplasare) declanșate din afara respectivei faze: (58) Phase impenetrability condition "[Give the structure [ZP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
134) a. Mă întreabă dacăsă vină. (a'. Mă întreabă dacăvine) b. Știu cumsă fac. (b'. Știu cum a făcut) c. Mă întreabă dacămâinesă vină. Se știe că, în general, complementizatorii și elementele relative (pronume, adjective, adverbe) se exclud reciproc, intuiție formalizată de Chomsky și Lasnik (1977) ca Doubly-Filled COMP Filter 72 și extinsă de Koopman (1996) și Koopman și Szabolcsi (2000) ca o constrângere generală asupra lexicalizării simultane a centrului și a specificatorului aceleiași proiecții (Generalized "Doubly-Filled COMP Filter")73. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în care topicalizarea VP se produce fără extracția argumentului intern din VP, în română argumentul intern se extrage obligatoriu din VP. Am formalizat această intuiție utilizând teoria de atribuire a cazului propusă de Pesetsky și Torrego; centrul TO (= Tense object), plasat între v și V, este înzestrat cu o trăsătură EPP, instrucțiune sintactică conform căreia [Spec, T0P] trebuie obligatoriu lexicalizat. Extracția obligatorie a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
magazin - oricum, nimic nu era la Îndemână atunci. Totul s-a Întâmplat Înainte ca Netscape să-și distribuie primul web server comercial. Era Începutul proiectului Apache“. Prin februarie 1999, Behlendorf și grupul său rescriseseră complet programul original NCSA și au formalizat cooperarea lor sub numele de „Apache“. „Am ales numele pentru că doream ca acesta să aibă o conotație pozitivă și În același timp să exprime hotărârea“, a spus Behlendorf. „Apache a fost ultimul trib care s-a supus guvernării Statelor Unite și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în situații diferite. Normele cele mai importante sunt formalizate de sancțiuni și se numesc legi, care pot fi: - formale ca norme scrise care specifică sancțiuni stricte pentru încălcarea lor și aici sunt incluse legile sau regulamentele. Legile ca reguli stabilite sau întărite prin reglementări ce au aprobare parlamentară și
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Proust ne îmbracă într-o haină care nu ni se potrivește.” „ La baza întregii literaturi realist psihologice stă acest efort de identificare, dublat de unul de distanțare, căci scriitorii, oricât ar îmbrățișa atare idei, au conștiința că prin arta lor formalizează un univers existențial, ceea ce îi îndepărtează de reconstituirea exactă a trăirilor altuia.”<footnote Ibidem., pp. 31-32 footnote> Jocurile Daniei este opera unui narator îndrăgostit de o fată bogată și în vârstă de numai 19 ani. În roman pătrunde orașul modern
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
îndoiască de activismul Curții de Justiție. Până și susținătorii interpretărilor juridice admit faptul că, prin doctrina ei de efect direct și supremație, Curtea a dus la bun sfârșit o constituționalizare implicită a tratatelor. Statele membre nu au fost capabile să formalizeze în scris constituționalizarea, de vreme ce proiectul de tratat constituțional a fost respins în referendumurile din 2005 de către cetățenii Franței și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu atât mai mult când vine vorba de tribunale ce pot fi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]