401 matches
-
flux de fotoni, particule care posedă atât proprietăți ondulatorii cât și proprietăți corpusculare. Proprietățile ondulatorii se manifestă mai ales în fenomenele de propagare (reflexie, refracție, interferență, difracție, polarizare), iar cele corpusculare în fenomenele de emisie și de absorbție, în efectul fotoelectric, efectul Compton. Spectrul radiațiilor luminoase este cuprins aproximativ între 4000A (lumina violetă) și 7500A ( lumina roșie). Termenul de lumină se utilizează uneori și pentru radiațiile invizibile ultraviolete (cu lungimea de undă între 100 și 4000A) și infraroșii (cu lungimea de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
astfel de exploratori moderni sunt: Pioneer, Voyager, Galileo, Viking, Magellan, Cassini, Ulysses. SPECTROFOTOMETRIE Metoda de determinare a intensității componentelor monocromatice ale unui spectru prin compararea acestuia cu un alt spectru de referință. După natura receptorului folosit se disting: fotometrie vizuală, fotoelectrică și fotografică. Se utilizează în astrofizică la studiul spectrelor stelelor. SPECTROGRAF Aparat spectral destinat înregistrării fotografice a spectrelor. Deosebirea de spectroscop constă în dispozitivul de recepție. Locul lunetei este luat de camera fotografică. SPECTROMETRU Aparat spectral care măsoară intensitatea componentelor
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
astrofizică la studiul spectrelor stelelor. SPECTROGRAF Aparat spectral destinat înregistrării fotografice a spectrelor. Deosebirea de spectroscop constă în dispozitivul de recepție. Locul lunetei este luat de camera fotografică. SPECTROMETRU Aparat spectral care măsoară intensitatea componentelor monocromatice ale spectrului folosind receptori fotoelectrici sau termici(celule fotoelectrice, pile termoelectrice, bolometre). Se deosebeste de spectroscop prin sistemul de recepție. Obiectivul lunetei este înlocuit cu un obiectiv de proiecție a radiației pe elementul fotosensibil. SPECTROSCOP Aparat spectral cu prismă destinat observării directe a spectrelor folosind
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
stelelor. SPECTROGRAF Aparat spectral destinat înregistrării fotografice a spectrelor. Deosebirea de spectroscop constă în dispozitivul de recepție. Locul lunetei este luat de camera fotografică. SPECTROMETRU Aparat spectral care măsoară intensitatea componentelor monocromatice ale spectrului folosind receptori fotoelectrici sau termici(celule fotoelectrice, pile termoelectrice, bolometre). Se deosebeste de spectroscop prin sistemul de recepție. Obiectivul lunetei este înlocuit cu un obiectiv de proiecție a radiației pe elementul fotosensibil. SPECTROSCOP Aparat spectral cu prismă destinat observării directe a spectrelor folosind ca receptor ochiul. Părțile
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
lichidului poate determina artefacte și capacitate de efectuare a efortului limitată de poziția membrului în cuva cu lichid (Nicolaides, 2000). Pletismografia cu aer are un principiu asemănător, lichidul fiind înlocuit aici cu aer (Volkmann et al., 2008). Fotopletismografia Fotopletismografia estimează fotoelectric numărul de hematii din patul capilar subcutanat situat sub transductor. O diodă fotoluminiscentă emite lumină rece (astfel încât să nu existe emisie de căldură care să determine artefacte) în spectrul infraroșu. Această lumină este absorbită de hemoglobina din patul capilar subcutanat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fotoluminiscentă emite lumină rece (astfel încât să nu existe emisie de căldură care să determine artefacte) în spectrul infraroșu. Această lumină este absorbită de hemoglobina din patul capilar subcutanat. Cantitatea de lumină care este transmisă înapoi este captată de un senzor fotoelectric. Această cantitate de lumină retransmisă variază în funcție numărul de hematii subiacente. Semnalul este înregistrat grafic sau este redat pe un ecran. Este demonstrat că între cantitatea de hematii din capilarele subcutanante și presiunea venoasă de la nivelul membrului inferior există
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Oficiu de brevete - drum care nu era nici pe departe cel spre glorie. Cu toate acestea, în martie 1905, a scris o lucrare care avea în cele din urmă să-i asigure Premiul Nobel. Această lucrare, în care explica efectul fotoelectric, a adus mecanica cuantică în prim plan. Și, odată ce mecanica cuantică a fost acceptată, cu ea au fost acceptate și puterile misterioase ale lui zero. Efectul fotoelectric a fost descoperit în 1887, când fizicianul german Heinrich Hertz a observat că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din urmă să-i asigure Premiul Nobel. Această lucrare, în care explica efectul fotoelectric, a adus mecanica cuantică în prim plan. Și, odată ce mecanica cuantică a fost acceptată, cu ea au fost acceptate și puterile misterioase ale lui zero. Efectul fotoelectric a fost descoperit în 1887, când fizicianul german Heinrich Hertz a observat că o radiație ultravioletă poate face o tavă să scoată scântei: pur și simplu, electronii țâșnesc din metal atunci când unda este dirijată către ei. Acest fenomen, de provocare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
are culoarea nepotrivită, toți electronii din metal rămân la locul lor; nici unul nu poate scăpa. Deci o undă de lumină nu ar putea face așa ceva niciodată. Einstein este cel datorită căruia a fost depășit acest impas - misterioasa problemă a efectului fotoelectric -, iar soluția lui a fost chiar și mai revoluționară decât ipoteza lui Planck. În timp ce Planck propunea ca vibrațiile moleculare să fie cuantificate, Einstein susținea că lumina venea în mici pachete de energie, numite fotoni. Această idee a intrat în conflict
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pachete de energie, numite fotoni. Această idee a intrat în conflict cu principiile, acceptate pe atunci, ale fizicii luminii, deoarece din ea rezulta că lumina nu era undă. Pe de altă parte, dacă energia luminii este grupată în pachețele, efectul fotoelectric devine ușor de explicat. Lumina acționează ca mici gloanțe trase în metal. Când un glonț lovește un electron, îi dă un mic ghiont. Dacă glonțul are destulă energie - dacă frecvența sa este destul de mare -, atunci eliberează electronul. Și din contră
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
destulă energie - dacă frecvența sa este destul de mare -, atunci eliberează electronul. Și din contră, dacă o particulă de lumină nu are destulă energie pentru a elibera electronul, acesta rămâne pe loc; în locul său, ricoșează fotonul. Ideea lui Einstein explica efectul fotoelectric într-un mod genial. Lumina era cuantificată în fotoni, contrazicând în mod direct teoria ondulatorie, care nu fusese pusă la îndoială timp de mai bine de un secol. Într-adevăr, se dovedea că ea are și natură ondulatorie, și corpusculară
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cu o lampă ce se va cupla la un curent de 85 volți (de activare a soneriei clasice), transmis prin semnal la receptor. Dacă se dorește și un semnal sonor, se poate apela la o alarmă electronică acționată prin celulă fotoelectrică. Piesele falsificate. Literatura de specialitate consemnează numeroase cazuri de falsificare a unor componente ale telefonului, introducând în piesele foarte cunoscute anumite elemente-capcană. Există tehnici de depistare și distrugere a lor, prin pulsuri de curenți distructivi. Cele mai cunoscute sunt metodele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
W(ac,s) + + Σ [W(ac,g)] [kWh/an] sau [kWh/an] (3.2) În care: W(ac,c) energia electrică utilizată în sistemul de furnizare, la punctul de consum, a apei calde la consumator (de exemplu armaturile cu celulă fotoelectrica) W(ac,d) energia electrică utilizată în sistemul de distribuție (ex. pompă necesară distribuției și recirculării apei calde de consum); W(ac,s) energia electrică utilizată în sistemul de acumulare a apei calde de consum (exemplu sistemul de control și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
local la nivelul fiecărei încăperi Prin combinarea celor două tipuri de control al iluminatului pot fi obținute alte variante de control, cea mai eficientă fiind aceea în care se folosesc senzori de prezență pentru acționarea corpurilor de iluminat și celule fotoelectrice pentru reglarea fluxului luminos în funcție de aportul de lumină naturală. ● control centralizat al instalației de iluminat din clădire Un alt tip de control al iluminatului, pe tipuri de încăperi având destinații diferite deci programe diferite de funcționare, se poate realiza prin intermediul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
dar au putere de pătrundere mică (sunt mai ușor absorbite de țesuturiă; radiațiile au o capacitate mică de ionizare, dar putere de pătrundere mare. Explicația constă în faptul că radiațiile nu sunt ionizante în mod direct, ci numai cu ajutorul efectului fotoelectric, punând astfel în mișcare particulele încărcate electric care vor produce ionizarea. Radiațiile X au acțiune asemănătoare cu cea a radiațiilor , au o putere de pătrundere mai mică, dar o capacitate de ionizare mai mare decât a radiațiilor . Cele mai periculoase
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cea de a doua lentilă L2 și imaginea finală formată de sistemul de lentile; d. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile. TEST 8 1. Fenomenul care provoacă devierea razei de lumină la trecerea printro lentilă este: a. efectul fotoelectric; b. interferența; c. reflexia; d. refracția. 2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează: a. la intersecția prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic; b. la intersecția razelor de lumină care ies
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14. Frecvența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție r este: a. n1 · sin i = n2 · sin r; b. n2 · sin i = n1 · sin r; c. n1 · cos i = n2 · cos r; d. n1 · cos r = n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
i = n2 · sin r; b. n2 · sin i = n1 · sin r; c. n1 · cos i = n2 · cos r; d. n1 · cos r = n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz, în cazul catodului utilizat. Justificați răspunsul. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acțiunea luminii ; υ î1015Hz) ECî10 -19 J) 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentila de obiect cu d = 30cm față de poziția inițială. Calculați distanța față de lentilă la care trebuie plasat un ecran astfel încât pe acesta să se formeze imaginea clară a obiectului AB. 4. Catodul metalic al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern se expune unei radiații electromagnetice cu frecvența ν = 1,0·1015 Hz. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni a luminii; d) polarizarea luminii. 7. Un dispozitiv Young are următoarele caracteristici: distanța dintre fante 2l = 3mm, distanța de la fante la ecran D = 3m și lungimea de undă a radiației incidente λ = 500nm. Mărimea interfranjei este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție Lextractie = 3,02 ·10 -19 J. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă λ = 0,22μm. Frecvența de prag caracteristică cesiului și viteza fotoelectronilor emiși este : a. υ0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]