3,224 matches
-
de Muzeul Municipiului București, unde urmează să fie expuse 50 de imagini cu trupa Goodbye to Gravity din concertele susținute de această de-a lungul timpului, lucrările aparținând atât fotografilor care au fost în Colectiv, cât și grupului omogen de fotografi din care aceștia făceau parte. Expoziția remember Goodbye to Gravity urmează să fie deschisă pentru vizitatori în perioada 22 decembrie 2015 - 31 ianuarie 2016. Programul de vizitare este următorul: miercuri - duminică, orele 10.00 - 18.00 În perioada 25 - 27
Expoziţie în memoria fotografilor din Colectiv la Casa Filipescu-Cesianu [Corola-blog/BlogPost/93144_a_94436]
-
și va fi deschisă publicului în perioada 10-30 octombrie 2014. Actuala expoziție organizată de Clubul Alumnus pentru UNESCO, ca o primă manifestare cu prilejul aniversării a 15 ani de la crearea să, este pe linia acelorași preocupări, obiectivele alese de cunoscutul fotograf George Dumitriu fiind acelea pe care tinerii bucureșteni le frecventează cu asiduitate, cum ar fi Librăria Cărturești ori Bibliotecă Sadoveanu, precum și altele, care nu le sunt prea cunoscute, dar care le-ar putea stârni interesul, mai ales că sunt recent
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93175_a_94467]
-
datele complete, semnat în clar și scanat, pe adresa de e-mail a Secției Relații cu Publicul - pr.mnir@gmail.com, până luni, 16 iunie a.c., ora 16.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeași publicație (reporter și fotograf/cameraman). publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit. ( M.C.D.)
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
din piatră de pe Molomoț), restaurarea capelei Ion Florescu și amenajarea parcului Alina Știrbei. Membru fondator al Ordinului Arhitecților din România • Uniunea Arhitecților din România • Membru al Registrului Urbaniștilor din România și al Uniunii Arhitecților din România • Membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România • Președinte 2015-2016 Club Rotary Valea Prahovei • Președinte al Fundației Reviva și al Asociației Casa Arhitecților Inițiator al campaniei de informare și monitorizare SALVAȚI SINAIA, a scris peste 100 articole săptămânale în presa zonală. Cu un stil relaxat, din
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
cu un veac înainte! Am o irefutabilă dovadă: fotografia, panoramică a unei mari părți din oraș, cu străzi, uliți, cvartaluri, la ceas de lumină, poate toiul zilei. Pe toată întinderea, țipenie de ființă omenească - sau de oricare alt soi - de parcă fotograful - Szathmary? - le-ar fi cerut tuturor bucureștenilor să nu iasă din case. în schimb, un filmuleț arăta Calea Victoriei în zilele sfârșitului copilăriei mele, singurul centru al Capitalei pe atunci, foind de lume șiroitoare în sus și în jos, cam la
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
se concentrează, iată, în romanul recent, Pictor de război, considerat de mulți critici drept cartea cea mai bună a lui Arturo Pérez-Reverte, oricum cartea sa de actualitate incendiară. Și de un autobiografism care îți dă fiori. Povestea este simplă: un fotograf de război a cucerit gloria în meseria (sau vocația) lui, și-a adjudecat marile distincții decernate pentru fotografii care au făcut turul planetei prin transmisii de televiziune, au fost strânse în albume care i-au consacrat faima. A cunoscut iubirea
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
au fost uciși, el însuși a ajuns țintă. Iar acum, din vânat, a devenit vânător. A venit să-l ucidă pe cel care, pentru o clipă de glorie, i-a distrus tot. Dar mai întâi vrea să înțeleagă ce gândește fotograful, ce înseamnă pe el simpla apăsare a declanșatorului. Întâlnirile tot mai lungi, dialogurile tot mai dese și dense îi transformă pe cei doi, pe Faulques fotograful și pe Ivo Markovic soldatul, în martori ai nebuniei în care se încheie secolul
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
de glorie, i-a distrus tot. Dar mai întâi vrea să înțeleagă ce gândește fotograful, ce înseamnă pe el simpla apăsare a declanșatorului. Întâlnirile tot mai lungi, dialogurile tot mai dese și dense îi transformă pe cei doi, pe Faulques fotograful și pe Ivo Markovic soldatul, în martori ai nebuniei în care se încheie secolul al XX-lea. Pare o luptă pe viață și pe moarte într-un loc închis (turnul sau orașul) între doi bărbați care au pierdut tot, și
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
de sugestiile privind forța uluitoare a imaginilor, mai ales când ele transfigurează drama în creație artistică. Numeroase pasaje ale cărții se pot citi și ca omagii aduse uneia dintre cele mai riscante meserii din lume, cea a corespondenților și a fotografilor de război. Ce-i face să aleagă o asemenea viață? Dorința de aventură într-un secol în care bărbaților le-au rămas tot mai puține căi de a-și dovedi bărbăția mai ales față de ei? Pofta câștigului aproape fulgerător? Atracția
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
nu-s bune de nimic." Lui Arturo Pérez-Reverte îi reușește o performanță rară: rememorează extraordinara poveste de dragoste trăită de Faulques și Olvido prin descrierea fotografiilor pe care ei le fac, derulează o bătălie a ideilor prin dialogul purtat de fotograf și croat, prin reflecții ce au ca punct de pornire tot fotografiile, narează căutarea obsesivă a lui Faulques analizând imaginile fotografiilor și pictura circulară din interiorul turnului său. Ce țintește căutarea disperată a lui Faulques, fotograf de război și pictor
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
prin dialogul purtat de fotograf și croat, prin reflecții ce au ca punct de pornire tot fotografiile, narează căutarea obsesivă a lui Faulques analizând imaginile fotografiilor și pictura circulară din interiorul turnului său. Ce țintește căutarea disperată a lui Faulques, fotograf de război și pictor de bătălii, dacă nu ordinea ascunsă a lucrurilor, geometria secretă a haosului, liniile ascunse care explică de ce bătăile de aripi ale unui fluture într-un punct al globului produc o tornadă într-un alt punct. Ce
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
Lambert își zice că se prea poate ca asta să devină noua nebunie a stăpânului său. Duplessis nu uită de ultima scrisoare prin care baronul confirmă acordul pentru vizită. Despărțirea e un alt prilej de fericire. Dar după plecarea republicanului fotograf, lucrurile se schimbă. Trebuie să revenim la adevăr; Lambert se vrea om cinstit, strică cheful: Ce va spune Victor Hugo când va afla că nici vorbă ca prieteunul dumneavoastră de la Londra să vă aștepte? Nu va afla. Vasăzică îl veți
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
din textele sale la New York University. Așa că m-am dus acolo cu aparatul de fotografiat și m-am postat într-un loc potrivit, de unde să pot poza în voie. La un moment dat, cineva mi-a trimis un bilet: "Sînt fotograf profesionist și mi s-a defectat aparatul. Ne putem întîlni în pauză?" Ne-am întîlnit și am decis să ne asociem. Am lucrat împreună tot anul următor. Ne-am dus la lansări de carte, la interviuri. Așa se face că
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
am întîlnit și am decis să ne asociem. Am lucrat împreună tot anul următor. Ne-am dus la lansări de carte, la interviuri. Așa se face că am început să fotografiez scriitorii. Ai fost întotdeauna liber-profesionistă? În general, în SUA, fotografii sînt liber-profesioniști, chiar dacă au angajamente de lungă durată. Chiar dacă ești fotograful en titre al unei reviste, tot liber-profesionist ești. M-am trezit că fotografiez scriitori, iar cîte unul spunea: "Aș vrea să folosesc fotografia asta în recenzia care mi se
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
tot anul următor. Ne-am dus la lansări de carte, la interviuri. Așa se face că am început să fotografiez scriitorii. Ai fost întotdeauna liber-profesionistă? În general, în SUA, fotografii sînt liber-profesioniști, chiar dacă au angajamente de lungă durată. Chiar dacă ești fotograful en titre al unei reviste, tot liber-profesionist ești. M-am trezit că fotografiez scriitori, iar cîte unul spunea: "Aș vrea să folosesc fotografia asta în recenzia care mi se face în Washington Post". Sau: "Aș vrea s-o folosesc pe
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
se face în Washington Post". Sau: "Aș vrea s-o folosesc pe coperta ediției din Anglia" (Pînă de curînd, era un decalaj între ediția americană și cea engleză a aceleiași cărți; acum nu mai e așa). Cînd eram tînără, un fotograf putea să și călătorească, să închirieze o mașină... Washington Post avea paisprezece angajați. Restul erau colaboratori externi: redactori, reporteri, fotografi. Mi-au propus și mie o colaborare permanentă. Era mai convenabil pentru ei să aibă un fotograf aici, la New York
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
un decalaj între ediția americană și cea engleză a aceleiași cărți; acum nu mai e așa). Cînd eram tînără, un fotograf putea să și călătorească, să închirieze o mașină... Washington Post avea paisprezece angajați. Restul erau colaboratori externi: redactori, reporteri, fotografi. Mi-au propus și mie o colaborare permanentă. Era mai convenabil pentru ei să aibă un fotograf aici, la New York, decît să trimită mereu pe cineva de la Washington. Așa că mi-am instalat "laboratorul" în cămăruța din spate a apartamentului meu
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
eram tînără, un fotograf putea să și călătorească, să închirieze o mașină... Washington Post avea paisprezece angajați. Restul erau colaboratori externi: redactori, reporteri, fotografi. Mi-au propus și mie o colaborare permanentă. Era mai convenabil pentru ei să aibă un fotograf aici, la New York, decît să trimită mereu pe cineva de la Washington. Așa că mi-am instalat "laboratorul" în cămăruța din spate a apartamentului meu. Deci așa a fost începutul... Da, așa a fost. Cînd mi-am început eu cariera de fotograf
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
fotograf aici, la New York, decît să trimită mereu pe cineva de la Washington. Așa că mi-am instalat "laboratorul" în cămăruța din spate a apartamentului meu. Deci așa a fost începutul... Da, așa a fost. Cînd mi-am început eu cariera de fotograf, majoritatea fotografiilor se făceau cu aparate Leica. Eu n-aveam lumini, n-aveam un studio.... Iar dacă aș fi avut un studio, probabil că majoritatea scriitorilor pe care i-am fotografiat n-ar fi venit să-mi pozeze acolo. Tehnica
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
drum, a exclamat, ușor agasat: "Nancy, nu drumul a scris cartea!" Te ocupi singură și de partea de "business" a meseriei tale? Publicitate, secretariat, contabilitate... La început, nu știam absolut nimic despre fotografie ca "business". Și nici măcar nu cunoșteam alți fotografi. Asta era pe la începutul anilor '70. Am început să fac fotografii în '72. Nu cunoșteam pe nimeni din presa străină. Nici măcar de la Washington Post. Sigur că uneori apar probleme, poți avea nevoie de un jurist, de pildă. Într-o zi
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
pentru un anumit timp. Așa încît nu poți întotdeauna să faci totul singură. Dar lucrurile se întîmplă uneori și de la sine. De pildă, cum am trăit destul de multă vreme la New York, mi s-a oferit un contract ca, împreună cu alți fotografi, să fotografiez persoanele importante din orașul New York. Am ales să-l fotografiez, între alții, pe președintele Queens College. E un om cu totul remarcabil, căruia nu-i place să atragă atenția asupra lui. Nu folosești un agent? N-ai o
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
îmi spuneau că e mult prea tîrziu să încerc să-l fotografiez pe Truman Capote. Totuși, am riscat. Am reușit să-i fac un portret tulburător, cu numai trei luni înainte de a se stinge. Ai constatat mari schimbări în statutul fotografului, în timp? Nimic nu mai e cum a fost. Eu mi-am croit singură drumul. Acum fotografiile mele apar în manuale, în cursurile pentru studenți. E nevoie de fotografii ale scriitorilor, pentru a le ilustra textele. Și e o bună
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
pînă seara, pentru că înfățișarea unui cartier se schimbă continuu. Dar despre propriile tale fotografii ce crezi? Pe cît posibil, evit să mă las fotografiată. Cartea mea era pe punctul să apară cînd tehnoredactorul și-a dat seama că lipsește fotografia fotografului. Iar editorul, care e și el fotograf, s-a oferit s-o facă el. Cînd am avut o expoziție de fotografii la Los Angeles, LA Times a trimis un fotograf să mă fotografieze. De regulă, dacă am nevoie de o
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
schimbă continuu. Dar despre propriile tale fotografii ce crezi? Pe cît posibil, evit să mă las fotografiată. Cartea mea era pe punctul să apară cînd tehnoredactorul și-a dat seama că lipsește fotografia fotografului. Iar editorul, care e și el fotograf, s-a oferit s-o facă el. Cînd am avut o expoziție de fotografii la Los Angeles, LA Times a trimis un fotograf să mă fotografieze. De regulă, dacă am nevoie de o fotografie pentru publicitate, o folosesc pe cea
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
apară cînd tehnoredactorul și-a dat seama că lipsește fotografia fotografului. Iar editorul, care e și el fotograf, s-a oferit s-o facă el. Cînd am avut o expoziție de fotografii la Los Angeles, LA Times a trimis un fotograf să mă fotografieze. De regulă, dacă am nevoie de o fotografie pentru publicitate, o folosesc pe cea făcută, acum cîțiva ani, de verișoara mea. Cred că e o poză reușită. Însă fotografii nu sînt narcisiști. Mai ales cînd fotografiază scriitori
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]