4,760 matches
-
prin modificarea timpului de expunere și a deschiderii diafragmei obiectivului de pe aparatul de mărit. Similar procesului negativ, pentru ca fotografiile imprimate pe hârtie să fie stabile la lumină, ele trebuie developate. Această introducere constituie doar o trecere în revistă a procesului fotografic. Multitudinea de factori ce contribuie la obținerea unei fotografii de bună calitate vor fi analizați în capitolele următoare. Scurt istoric al tehnicii fotografice 1500 - Leonardo da Vinci, asemenea lui Roger Bacon înaintea sa și lui Giuliano Cardano imediat după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fie stabile la lumină, ele trebuie developate. Această introducere constituie doar o trecere în revistă a procesului fotografic. Multitudinea de factori ce contribuie la obținerea unei fotografii de bună calitate vor fi analizați în capitolele următoare. Scurt istoric al tehnicii fotografice 1500 - Leonardo da Vinci, asemenea lui Roger Bacon înaintea sa și lui Giuliano Cardano imediat după el, construiește camere obscure care le permit pictorilor să deseneze după contururile formelor. 1570 - Napolitanul Gianbattista della Porta (1501-1576) explică apariția imaginilor în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
să deseneze după contururile formelor. 1570 - Napolitanul Gianbattista della Porta (1501-1576) explică apariția imaginilor în camera obscură. Tot el introduce o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, obținând o imagine de o calitate mult mai bună. Astfel, Porta inventează obiectivul fotografic. 1727 - Profesorul de medicină Johann Heinrich Schultze (1687-1744) descoperă proprietatea de fotosensibilitate a sărurilor de argint, prin observarea procesului de înnegrire la lumină a unei paste ce conținea clorură de argint. 1775 - Opticianul Georg Friedrich Brander (1713-1783) construiește camere obscure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Opticianul Georg Friedrich Brander (1713-1783) construiește camere obscure perfecționate, cu obiective interschimbabile și oglindă la 45°. 1777 - Chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele (1742-1786) studiază științific acțiunea luminii asupra sărurilor de argint. 1822 - Nicéphore Niépce (1763-1833) obține pentru prima dată imagini fotografice stabile la acțiunea luminii. El expune câteva ore în plin soare o plăcuță metalică tratată cu bitum de Iudeea (substanță fotosensibilă), pentru ca apoi să o fixeze prin spălare cu ulei de lavandă. 1826 - Niépce începe colaborarea cu Louis Daguerre (1787-1851
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
superioare bitumului (care permitea o expunere de doar câteva minute). Plăcile sunt developate în vapori de mercur, imaginea fiind fixată prin spălare cu o soluție de clorură de sodiu. Fotografiile obținute sunt plăcuțe metalice unicat, pe care este „memorată” imaginea fotografică. 1839 - O comisie a Academiei Franceze brevetează invenția, iar Daguerre primește Legiunea de Onoare, cea mai importantă distincție franceză a vremii. 1840 - Wiliam Fox Talbot (1800-1877) introduce „plăcile umede”, în care emulsia fotosensibilă este depusă pe sticlă transparentă (stratul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
este depusă pe sticlă transparentă (stratul de colodiu de pe sticlă se sensibiliza prin înmuierea în soluții de nitrat de argint și bromură de potasiu). Procedeul se numește calotipie. Acest suport permite copierea în mai multe exemplare a imaginii pe hârtie fotografică. Dezavantajul constă în necesitatea prelucrării imediate a plăcilor fotosensibile. 1871 - Richard Leach Maddox (1816-1902) dezvoltă procedeul „plăcilor uscate”, care conțin bromură de argint în gelatină. Astfel, aceste plăci pot fi conservate ani întregi și transportate ușor, iar developarea lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
putem face următoarea împărțire a elementelor constitutive ale aparatului de fotografiat pe peliculă: 1. camera obscură; 2. obiectivul; 3. sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a) După dimensiunea imaginii negative realizate pe peliculă: - aparate fotografice pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm, 13×18 cm, 9×13 cm) (figura 2.1); - aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a) După dimensiunea imaginii negative realizate pe peliculă: - aparate fotografice pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm, 13×18 cm, 9×13 cm) (figura 2.1); - aparate fotografice pentru formate medii (6×9 cm, 6×7 cm, 6×6 cm, 6×4,5 cm) (figura 2.2); - aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a) După dimensiunea imaginii negative realizate pe peliculă: - aparate fotografice pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm, 13×18 cm, 9×13 cm) (figura 2.1); - aparate fotografice pentru formate medii (6×9 cm, 6×7 cm, 6×6 cm, 6×4,5 cm) (figura 2.2); - aparate fotografice pentru formate înguste (24×36 mm sau format Leica; 24×17,5 mm) (figura 2.3). b) După sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm, 13×18 cm, 9×13 cm) (figura 2.1); - aparate fotografice pentru formate medii (6×9 cm, 6×7 cm, 6×6 cm, 6×4,5 cm) (figura 2.2); - aparate fotografice pentru formate înguste (24×36 mm sau format Leica; 24×17,5 mm) (figura 2.3). b) După sistemul de vizare și punere la punct a distanței: - aparate fotografice cu vizor independent; - aparate fotografice cu sistem de vizare directă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
6×6 cm, 6×4,5 cm) (figura 2.2); - aparate fotografice pentru formate înguste (24×36 mm sau format Leica; 24×17,5 mm) (figura 2.3). b) După sistemul de vizare și punere la punct a distanței: - aparate fotografice cu vizor independent; - aparate fotografice cu sistem de vizare directă prin obiectiv; - aparate cu sistem de vizare prin oglindă fixă (vizare paralelă); - aparate cu sistem de vizare prin obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
5 cm) (figura 2.2); - aparate fotografice pentru formate înguste (24×36 mm sau format Leica; 24×17,5 mm) (figura 2.3). b) După sistemul de vizare și punere la punct a distanței: - aparate fotografice cu vizor independent; - aparate fotografice cu sistem de vizare directă prin obiectiv; - aparate cu sistem de vizare prin oglindă fixă (vizare paralelă); - aparate cu sistem de vizare prin obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de vizare directă prin obiectiv; - aparate cu sistem de vizare prin oglindă fixă (vizare paralelă); - aparate cu sistem de vizare prin obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
aparate cu sistem de vizare prin oglindă fixă (vizare paralelă); - aparate cu sistem de vizare prin obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de vizare prin obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul foto profesional Canon EOS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul foto profesional Canon EOS 3 pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
obscurătc " 2.1. Camera obscură" Parte componentă a aparatului de fotografiat, camera obscură reprezintă varianta perfecționată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este o „cutie” interioară situată între obiectiv și planul în care se găsește pelicula fotografică, unde se formează imaginea pe care dorim să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiționate de dimensiunile suprafeței (cadrului de expunere) în care se formează imaginea. La începuturile fotografiei, aceste dimensiuni variau între 9×12 cm și 20×30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
camera obscură reprezintă varianta perfecționată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este o „cutie” interioară situată între obiectiv și planul în care se găsește pelicula fotografică, unde se formează imaginea pe care dorim să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiționate de dimensiunile suprafeței (cadrului de expunere) în care se formează imaginea. La începuturile fotografiei, aceste dimensiuni variau între 9×12 cm și 20×30 cm, nefiind standardizate. Odată cu îmbunătățirea calității materialelor fotosensibile și dezvoltarea fotografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
variau între 9×12 cm și 20×30 cm, nefiind standardizate. Odată cu îmbunătățirea calității materialelor fotosensibile și dezvoltarea fotografiei de masă (ultimul deceniu al secolului al XIX-lea), dimensiunile camerei obscure au scăzut și s-a pus problema standardizării formatelor fotografice. Astfel, acestea pot fi clasificate în: - formate mari (18×24 cm, 13×18 cm, 10×15 cm, 9×12 cm, având și corespondența în inchi: 8"×10", 5"×7", 4"×5"); - formate medii (6×9 cm, 6×7 cm, 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cm, 6×4,5 cm); - formate mici (24×36 mm, 24×24 mm, 18×24 mm etc.). Aparatele care folosesc formate mari fac parte din categoria celor profesionale și sunt destinate unor domenii extrem de stricte și precise (lucrări de artă fotografică de mari dimensiuni, fotografie științifică, fotografie de arhitectură, imagini publicitare, reproduceri fotografice de mare finețe). Acestea au dimensiuni mari, sunt greu transportabile, iar fotografierea se face de cele mai multe ori prin instalarea aparatului pe un trepied. Camera obscură are, în majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
mm, 18×24 mm etc.). Aparatele care folosesc formate mari fac parte din categoria celor profesionale și sunt destinate unor domenii extrem de stricte și precise (lucrări de artă fotografică de mari dimensiuni, fotografie științifică, fotografie de arhitectură, imagini publicitare, reproduceri fotografice de mare finețe). Acestea au dimensiuni mari, sunt greu transportabile, iar fotografierea se face de cele mai multe ori prin instalarea aparatului pe un trepied. Camera obscură are, în majoritatea cazurilor, o formă de burduf extensibil, fapt ce permite focalizarea imaginii prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
format mediu au un gabarit mai redus, sunt mai ușor de transportat, iar imaginile negative suportă măriri de bună calitate până la dimensiuni suficient de mari (100×100 cm). Sunt folosite în portetistică, în reportaj și în fotografia de studio. Filmele fotografice pentru format mediu sunt rolfilme ambalate în hârtie pentru a fi protejate de lumină. Dintre aparatele de format mic, cele mai folosite sunt cele de tip Leica, având dimensiuni de 24×36 mm, denumite după firma germană care le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pentru a fi protejate de lumină. Dintre aparatele de format mic, cele mai folosite sunt cele de tip Leica, având dimensiuni de 24×36 mm, denumite după firma germană care le-a impus pe piață. Sunt cele mai răspândite aparate fotografice pe peliculă, au dimensiuni reduse și sunt ușor de transportat. Calitatea deosebită a opticii și folosirea filmelor fotografice tot mai performante fac să fie folosite atât de profesioniști (în fotojurnalism, fotografie artistică, științifică etc.), cât și de majoritatea amatorilor. Filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Leica, având dimensiuni de 24×36 mm, denumite după firma germană care le-a impus pe piață. Sunt cele mai răspândite aparate fotografice pe peliculă, au dimensiuni reduse și sunt ușor de transportat. Calitatea deosebită a opticii și folosirea filmelor fotografice tot mai performante fac să fie folosite atât de profesioniști (în fotojurnalism, fotografie artistică, științifică etc.), cât și de majoritatea amatorilor. Filmele fotografice înguste sunt vândute în casete metalice care le asigură protecția la lumină și au pe margine perforații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]