412 matches
-
de J. H. Schultze, am putea spune că bazele tehnologiei fotografie au fost cunoscute încă de foarte mult timp. Totuși, abia Nicéphore Niepce, între anii 1820 și 1824 a reușit cu adevărat să reproducă, pentru prima dată, pe o suprafață fotosensibilă prelucrată special, imaginea formată în camera obscură și să o fixeze cât de cât, pentru a-i conferi stabilitate. Imagine respectivă, formată pe o placă metalică pe care fusese aplicată o soluție de bitum de Iudeea, era obținută datorită albirii
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
ce puteau fi apoi fixate. Niépce de Saint-Victor, o rudă a întemeietorului fotografiei avea să folosească un nou suport pentru negative Ț1847), placa de sticlă cu albumină și ulterior Ț1850) placa cu colodiu. Dar abia G. Eastman, prin inventarea peliculei fotosensibile de celuloid în bobină, avea să pună la dispoziția tuturor amatorilor tehnica fotografică. Emulsia fotosensibilă, ca factor tehnic primordial în stocarea imaginii pe filmul de celuloid a ajuns astăzi la capătul “vieții” sale. În prezent, prin tehnologia digitală, care începe
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
folosească un nou suport pentru negative Ț1847), placa de sticlă cu albumină și ulterior Ț1850) placa cu colodiu. Dar abia G. Eastman, prin inventarea peliculei fotosensibile de celuloid în bobină, avea să pună la dispoziția tuturor amatorilor tehnica fotografică. Emulsia fotosensibilă, ca factor tehnic primordial în stocarea imaginii pe filmul de celuloid a ajuns astăzi la capătul “vieții” sale. În prezent, prin tehnologia digitală, care începe de la aparatul de fotografiat digital, cu stocare pe un card electronic și ajunge la posibilitatea
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
obține o fotografie de 12×17 cm, a devenit evident că se deschidea o nouă epocă în tehnica fotografică, deschizându-se calea către o serie de funcții și facilități nemaintâlnite până atunci în fotografia clasică, bazată pe chimism și emulsii fotosensibile. Astfel, o tehnologie nouă, modernă, venea să înlocuiască o alta, ajunsă la capătul posibilităților sale. O facilitate extrem de puternică ce a dus la impunerea camerelor foto digitale a fost posibilitatea de vizualizare imediată a fotografiei realizate (pe ecranul LCD). În
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
imaginată Încă din secolul XV-lea, de mintea genială a lui Leonardo da Vinci, care a descris camera obscură. Practic, prima fotografie a fost realizată de fizicianul francez Nicephore Niepce (1765-1833). Considerat, alături de Daguerre, inventatorul fotografiei, el a folosit emulsii fotosensibile depuse pe suport metalic. Acea primă imagine fotografică fusese expusă timp de.. 12 ore (de la ora 7.00 până la 19.00) și reprezenta o masă Întro gradină. Vărul său, Abel Niepce (18051870), a fost primul care a folosit emulsia pe
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
ce impresionează pelicula fotografică 29 2.2.3. Unghiul de câmp al obiectivelor 33 2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor 43 2.3. Sistemul de obturare 45 2.4. Sistemul de vizare 51 2.5. Magazia pentru material fotosensibil 55 2.6. Dispozitive auxiliare și accesorii 59 2.6.1. Filtrele pentru obiective 60 2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționale 62 2.6.3. Flashurile (blițurile) 63 2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografie 68 3. Expunerea filmului fotografic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Dispozitive auxiliare și accesorii 59 2.6.1. Filtrele pentru obiective 60 2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționale 62 2.6.3. Flashurile (blițurile) 63 2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografie 68 3. Expunerea filmului fotografic 71 4. Materiale fotosensibile 81 5. Iluminarea în fotografie 89 5.1. Temperatura de culoare a luminii 90 5.2. Fotografia în lumină de studio 92 6. Developarea negativelor 99 6.1. Developarea negativelor alb-negru 100 6.2. Developarea negativelor color 109 7. Copierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
înainte, ce a dus la obținerea, de către francezul Nicéphore Niépce, în anul 1822, a primei imagini fotografice durabile în timp. Acesta a expus câteva ore în plin soare o plăcuță metalică pe care anterior fusese aplicată la întuneric o peliculă fotosensibilă de bitum de Iudeea. După expunere, bitumul rămas neimpresionat a fost dizolvat în ulei de lavandă, reușindu-se astfel fixarea imaginii, deci stabilitatea ei în timp față de acțiunea luminii (figura 1.2). Procedeul inventat de Niépce a fost îmbunătățit de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
a răspunde cerințelor specifice a tot mai multe domenii de activitate în care imaginea fotografică este prezentă (de la fotografia documentară, științifică sau publicitară până la fotojurnalism și fotografie artistică). S-au dezvoltat astfel optica fotografică, chimia fotografică cu aplicabilitate în emulsiile fotosensibile și în procesele chimice din laboratorul foto, controlul și automatizarea procesului de fotografiere. În capitolele următoare vom studia în amănunt tehnica fotografică și tehnologiile specifice, dar, până atunci, vă propun să facem o foarte succintă prezentare a procesului de obținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Daguerre, Natură statică, dagherotipie, 1837 (Société Française de Photographie, Paris) Înainte de toate, avem pelicula fotografică și aparatul de fotografiat. Filmul conține un suport transparent (triacetat de celuloză sau poliesteri), pe care se află unul sau mai multe straturi de emulsie fotosensibilă. Odată introdusă în aparatul de fotografiat și expusă controlat la lumină, pelicula fotografică suportă modificări la nivelul cristalelor de halogenură de argint din emulsie, formându-se astfel imaginea latentă. Lumina care „impresionează” pelicula fotografică fie provine de la o sursă (naturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
numește și proces negativ. Următorul pas este să o copiem pe hârtie fotografică, obținând imaginea în pozitiv, de unde și numele proces pozitiv pentru această etapă. Hârtia și filmul fotografic reacționează la lumină în mod asemănător. Dacă în cazul peliculei emulsiile fotosensibile se află pe un suport transparent, la hârtia foto ele se găsesc pe un suport opac, din hârtie sau plastic special. Imaginile pozitive se obțin în laboratorul fotografic, cu ajutorul aparatelor de mărit, prin expunerea hârtiei la lumina proiectată prin pelicula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Scheele (1742-1786) studiază științific acțiunea luminii asupra sărurilor de argint. 1822 - Nicéphore Niépce (1763-1833) obține pentru prima dată imagini fotografice stabile la acțiunea luminii. El expune câteva ore în plin soare o plăcuță metalică tratată cu bitum de Iudeea (substanță fotosensibilă), pentru ca apoi să o fixeze prin spălare cu ulei de lavandă. 1826 - Niépce începe colaborarea cu Louis Daguerre (1787-1851) pentru îmbunătățirea procedeului de fixare a imaginilor. În 1833, Niépce moare înainte de a obține consacrarea invenției sale. 1835 - Daguerre pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
1787-1851) pentru îmbunătățirea procedeului de fixare a imaginilor. În 1833, Niépce moare înainte de a obține consacrarea invenției sale. 1835 - Daguerre pune la punct procedeul dagherotipiei, folosind plăci de cupru argintate tratate cu vapori de iod. Se obține astfel o emulsie fotosensibilă (iodura de argint), ce are calități mult superioare bitumului (care permitea o expunere de doar câteva minute). Plăcile sunt developate în vapori de mercur, imaginea fiind fixată prin spălare cu o soluție de clorură de sodiu. Fotografiile obținute sunt plăcuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
metalice unicat, pe care este „memorată” imaginea fotografică. 1839 - O comisie a Academiei Franceze brevetează invenția, iar Daguerre primește Legiunea de Onoare, cea mai importantă distincție franceză a vremii. 1840 - Wiliam Fox Talbot (1800-1877) introduce „plăcile umede”, în care emulsia fotosensibilă este depusă pe sticlă transparentă (stratul de colodiu de pe sticlă se sensibiliza prin înmuierea în soluții de nitrat de argint și bromură de potasiu). Procedeul se numește calotipie. Acest suport permite copierea în mai multe exemplare a imaginii pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sticlă se sensibiliza prin înmuierea în soluții de nitrat de argint și bromură de potasiu). Procedeul se numește calotipie. Acest suport permite copierea în mai multe exemplare a imaginii pe hârtie fotografică. Dezavantajul constă în necesitatea prelucrării imediate a plăcilor fotosensibile. 1871 - Richard Leach Maddox (1816-1902) dezvoltă procedeul „plăcilor uscate”, care conțin bromură de argint în gelatină. Astfel, aceste plăci pot fi conservate ani întregi și transportate ușor, iar developarea lor se poate face în laborator după fotografiere. „Plăcile uscate” încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
corp sau interschimbabil). La rândul său, corpul aparatului conține mai multe părți: camera obscură, sistemul de obturare (cu excepția obturatoarelor centrale din interiorul obiectivelor), sistemul de vizare (mai puțin dispozitivele de vizare auxiliare, cum ar fi pentaprismele detașabile), magazia pentru material fotosensibil (cu excepția magaziilor interschimbabile). Ținând cont de cele de mai sus, putem face următoarea împărțire a elementelor constitutive ale aparatului de fotografiat pe peliculă: 1. camera obscură; 2. obiectivul; 3. sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu excepția magaziilor interschimbabile). Ținând cont de cele de mai sus, putem face următoarea împărțire a elementelor constitutive ale aparatului de fotografiat pe peliculă: 1. camera obscură; 2. obiectivul; 3. sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a) După dimensiunea imaginii negative realizate pe peliculă: - aparate fotografice pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiționate de dimensiunile suprafeței (cadrului de expunere) în care se formează imaginea. La începuturile fotografiei, aceste dimensiuni variau între 9×12 cm și 20×30 cm, nefiind standardizate. Odată cu îmbunătățirea calității materialelor fotosensibile și dezvoltarea fotografiei de masă (ultimul deceniu al secolului al XIX-lea), dimensiunile camerei obscure au scăzut și s-a pus problema standardizării formatelor fotografice. Astfel, acestea pot fi clasificate în: - formate mari (18×24 cm, 13×18 cm, 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
au dimensiuni mari, sunt greu transportabile, iar fotografierea se face de cele mai multe ori prin instalarea aparatului pe un trepied. Camera obscură are, în majoritatea cazurilor, o formă de burduf extensibil, fapt ce permite focalizarea imaginii prin modificarea dimensiunii acestuia. Materialele fotosensibile sunt reprezentate de planfilme pe diferite standarde de sensibilități și dimensiuni. Aparatele de format mediu au un gabarit mai redus, sunt mai ușor de transportat, iar imaginile negative suportă măriri de bună calitate până la dimensiuni suficient de mari (100×100
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pătrundă lumina doar prin obiectiv. Pentru a evita reflexiile parazite de pe pereții laterali, este vopsită cu o vopsea antireflex de culoare neagră (figura 2.4). Dintre alte calități necesare menționăm: - cadrul de expunere trebuie să asigure planeitatea filmului; - planul peliculei fotosensibile trebuie să fie perpendicular pe axul obiectivului, iar dacă avem o cameră obscură descentrabilă, atunci trebuie să existe un control exact al înclinării axei obiectivului față de planul filmului; - camera obscură trebuie să asigure centrarea imaginii și să protejeze de umiditate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de focalizare ale sistemului AF (figura 2.28). Fig. 2.28. Structura ecranului de vizare la aparatele de ultimă generație Pe ecran sunt vizualizate punctele de focalizare automată (AF). 2.5. Magazia pentru material fotosensibiltc "2.5. Magazia pentru material fotosensibil" Este situată, de regulă, în spatele camerei obscure, permițând astfel filmului să se poată deplasa ușor din caseta originală în lăcașul pentru păstrarea peliculei expuse. La aparatele de format îngust Leica (24×36 mm), transportul filmului se realizează și prin intermediul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și acționat prin apăsarea butonului de declanșare. Aparatele profesionale au ca accesoriu o talpă înzestrată cu același tip de motor, alimentat de baterii. Ea poate fi atașată în partea inferioară a aparatului de fotografiat. Fig. 2.29. Magazia pentru material fotosensibil la aparatele de format îngust Anumite aparate de format mediu permit utilizarea unor magazii interschimbabile, fapt care facilitează fotografierea pe diferite tipuri de peliculă (de exemplu, alb-negru, color, diapozitiv) a aceluiași subiect, fără a mai fi nevoie să se expună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
luminii, obținându-se o subexpunere a subiectului și apariția unor detalii în fundal. În imaginea din dreapta, s-a măsurat doar lumina reflectată de subiect, rezultând o expunere corectă a acestuia și dispariția detaliilor din fundal. 4. Materiale fotosensibiletc "4. Materiale fotosensibile" Indiferent de echipamentul fotografic folosit, captarea imaginii și prelucrarea peliculei sunt esențiale pentru calitatea imaginii. Din această cauză, cunoașterea proprietăților materialelor fotosensibile, filme și hârtii fotografice, este extrem de importantă pentru obținerea unor imagini fotografice de calitate. Materialele fotosensibile se bazează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de subiect, rezultând o expunere corectă a acestuia și dispariția detaliilor din fundal. 4. Materiale fotosensibiletc "4. Materiale fotosensibile" Indiferent de echipamentul fotografic folosit, captarea imaginii și prelucrarea peliculei sunt esențiale pentru calitatea imaginii. Din această cauză, cunoașterea proprietăților materialelor fotosensibile, filme și hârtii fotografice, este extrem de importantă pentru obținerea unor imagini fotografice de calitate. Materialele fotosensibile se bazează pe sensibilitatea la lumină a halogenurilor de argint. Dintre acestea, cel mai des folosite în fotografie sunt bromura, clorura și iodura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
4. Materiale fotosensibile" Indiferent de echipamentul fotografic folosit, captarea imaginii și prelucrarea peliculei sunt esențiale pentru calitatea imaginii. Din această cauză, cunoașterea proprietăților materialelor fotosensibile, filme și hârtii fotografice, este extrem de importantă pentru obținerea unor imagini fotografice de calitate. Materialele fotosensibile se bazează pe sensibilitatea la lumină a halogenurilor de argint. Dintre acestea, cel mai des folosite în fotografie sunt bromura, clorura și iodura de argint. Sub acțiunea luminii, în cristalele de halogenură de argint se produc modificări la nivel atomic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]