503 matches
-
e doar fizică, chimică, biologică chiar, adică strict materială; ea poate fi și morală, politică ș.a.m.d., adică ideatică. Trecerea la pluricelularitate a fost o necesitate dictată de oxidarea continuă a mediului, care căpătase un nou impuls odată cu apariția fotosintezei. Reacția organismelor monocelulare de până atunci, apărute În condiții reducătoare, s’a tradus Într’un potențial redox oxidant, adică mai mare, a conglomeratului inițial de celule - viitorul organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
potențialități necesită energie. Un argument: poate omul să facă un râu să curgă În sens invers atâta timp căt folosește curgerea firească a acestuia pentru a obține energie? Întreaga activitate umană folosește anual doar 20 Twan față de energia fixată prin fotosinteză (100 TWan) și cea solară ce ajunge pe Pământ (178 de mii TWan). Natura e destul de răbdătoare, suportând multe din jocurile acestui copil, chiar dacă, din când În când, se burzuluiește lăsând să se vadă diferența dintre puterea ei și cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică celuloza, nu este Încă o formă inaccesibilă de carbon. Pentru obținerea acestei forme a fost necesar un alt proces. Anume, izolarea biomasei prin scufundare În străfundurile planetei și transformarea ei chimică. Procesul a fost continuu și a Început odată cu fotosinteza, izolând În adâncul lagunelor ce Înconjurau uscatul, microorganismele moarte. Rezultatul, după multe milioane de ani, a fost petrolul și gazele naturale, forme de carbon la care organismele nu mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezervele de cărbune. Măcar așa, o parte din deșeurile dosite de natură vor rămâne acolo. Pe de altă parte Însă, mecanismul de protecție al naturii ce a funcționat cândva, deși Încă valabil, nu poate relua cu același succes scenariul. Deși fotosinteza e stimulată de creșterea concentrației bioxidului de carbon, iar creșterea temperaturii tinde să refacă condițiile din carbonifer, dezvoltarea luxuriantă a plantelor e Împiedicată spațial de om. Mai mult, mare parte a uscatului nu mai e, ca atunci, În zona ecuatorială
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel de bacterii - din SUA elimină În atmosferă vreo 30 miliarde m3 de hidrogen annual. Totul e a-l capta. Este evident că o plantație producătoare de hidrogen ar fi un concurent serios al plantațiilor destinate hranei; mai mult, randamentul fotosintezei, de 1-3%, este net inferior celui tangibil tehnologic, de 80%. Din aceste motive, Înclin să cred că viitorul va cunoaște hidrogenul obținut pe o cale tehnologică. Și astfel, Africa, cu cele mai mari deșerturi, impracticabile pentru agricultură, dar numai bune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de material de construcție, pentru reparații ori dezvoltare. Iar aceste substanțe sunt aminoacizii, acizii grași și zaharurile. Toate sunt substanțe reducătoare, iar după cum am arătat altă dată, ele eliberează energia prin oxidare. Evident, ele sunt reformate, prin reducere, În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
milițienesc nu a putut Împiedica dizidența. În două valuri, unul Înaintea eucariotelor, altul imediat după aceea, din rândul heterotrofelor s’au desprins autotrofele, pe atunci doar alge, dar care și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia solară. Și s’au lăsat pe tânjală: evoluția lor a fost Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apărea un salt calitativ, o nouă poluare necunoscută până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică a unei biomase, eliberând exact bioxidul de carbon fixat nu cu mult timp În urmă prin fotosinteză, motoarele locomotivelor obțin energia prin oxidarea combustibililor fosili, eliberând un bioxid de carbon de prisos, din alte vremuri; efectul pe termen lung e efectul de seră, creșterea temperaturii pe Terra; despre efectele biologice ale poluării termice am mai vorbit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Căci până acum, acele ghețuri s’au tot adăugat, știind că de când lumea, iar de vreo 600 de milioane de ani cu cea mai mare certitudine, temperatura Terrei scade, cel puțin ca tendință generală. Pentru simplul motiv că, odată cu apariția fotosintezei bioxidul de carbon grație căruia, prin efect de seră, Terra are o temperatură medie de 15 0C, iar nu minus 17,7 cât ar fi avut altminteri, bioxidul de carbon deci, se Împuținează; acum e abia o zecime din ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
orice compensare e doar parțială, pierderea Înregistrată În funcția trofică prin renunțarea la o parte dintre frunze. Căci, după ce floarea Își Îndeplinește rolul, lăsând În loc fructul, acesta preia parte din sarcinile oricărei frunze, realizând, atâta vreme cât e verde, adică conține clorofilă, fotosinteza. Aș putea spune că planta ca individ posedă o memorie, nu uită de sacrificiul din primăvară. Doar că precauția plantei s’a oprit aici. Neavând creier și, prin urmare, rațiune, n’a putut anticipa mai departe de viața unui individ
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va fi alocat unui salt calitativ, anume transpirația care transformă apa În altceva, adică aburi, folosind energie; un proces fizic deci, dar pe care doar viul Îl poate, nu atâta găzdui, cât dirija. Iar altă parte a energiei primite Întreține fotosinteza, un proces biochimic; energia nu e nici aici radiată În forma degradată, ci fixată ca biomasă, În Însăși corpul plantelor. Dacă vrem, putem s’o eliberăm, arzând iarna lemnul. În ansamblu, viața vegetală nu disipă energia primită, ci o fixează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În formă chimică energia primită, iar animalul tot În totalitate un consumator al energiei chimice. Iar dacă ne gândim și la nevoile sale de menținere a unei temperaturi normale chiar sub arșița Soarelui, nu putem ocoli ideea unui proces similar fotosintezei și la animal. Șochez? Ne imaginăm cumva un animal verde? Dear fi fost așa, Viața ar fi Încetat, paradoxal, demult, toți fixând energia chimică dar nimeni consumândo. Dar să revenim la răcoare. Animalele au necesități destul de stricte În ceea ce privește temperatura. Cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înroșirea diurnă. Cu alte cuvinte, protecția conferită de melanină nu este fizică, Întrucât cu cât suntem mai negri cu atât absorbim mai multă energie, ci chimică, fixând energia primită sub o formă utilă organismului. E, dacă vreți, un soi de fotosinteză dar, dacă planta fixează orice câtime de lumină, căci din asta trăiește, animalul o face la intensități luminoase cu mult mai mari, și asta În principal ca reacție de apărare. Nu mi-am propus, nici nu se poate, să discut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la aer liber, dar fără să-și schimbe modul de viață. Așa că apar mereu acolo unde umbra e mai deasă. Și chiar așa, folosesc, ca și animalele, același mecanism de eliminare a energiei radiante a Soarelui, adică acel gen de fotosinteză imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
epocii reducătoare apuse, anume rocile alcătuite din substanțe reducătoare care, solide fiind, s’au putut conserva. Evident, ele au devenit cu timpul tot mai puțin accesibile. Alte organisme au practicat endosimbioza cu până atunci independentele și egoistele cloroplaste, capabile de fotosinteză. Dar, cum o asociere se orientează după cel mai avut, iar Într’un mediu sărăcit bogatul e cel independent energetic, Întreaga celulă simbiotică s’a orientat după cloroplast, devenind autotroful de care avea nevoie biosfera incipientă. Cum avea să devină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trasori în diverse procese tehnice și biologice. Cu ajutorul izotopilor radioactivi s-a elucidat mecanismul de desfășurare a diferitelor reacții: cracarea petrolului, esterificarea, saponificarea, vulcanizarea cauciucului, producerea glicogenului în ficat. În agricultură s-a urmărit cu ajutorul trasorilor asimilarea fosfaților, procesul de fotosinteză. În medicină, radiocobaltul, 60Co, radiofosforul, 32P, iodul radioactiv, 131I sunt folosiți în cercetările asupra cancerului și a terapeuticii sale. În arheologie cu ajutorul radiocarbonului, 14C, se poate stabili vârsta unor substanțe minerale, roci, obiecte arheologice. 32 9. Sistemul periodic La baza
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
ale poluării apelor. Hidrocarburile constituie principalii poluanți ai apei, petrolul este considerat dușmanul mărilor, fiind sursa cea mai periculoasă pentru mediu marin și cel mai greu de combătut, întinzându-se ca o enormă peliculă neagră, oprește oxigenarea, absoarbe lumina, reduce fotosinteza. Poluarea cu petrol rezultă din sondele marine, din pierderile cu transportul cu vase sau conducte, de la exploatările și rafinăriile de pe litoral sau din apa râurilor. Poluarea apelor oceanice este ”aglomerată” în estuare, în locurile de vărsare a marilor fluvii, în
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
frecvent idei venite din senin, când nu se gândeau la acea problemă. Lui Melvin Calvin, laureat al premiului Nobel pentru chimie, care așteptându-și calm soția în mașină, i-a venit din senin ideea rezolvării unei probleme dificile legate de fotosinteză. Cu cât notați și revedeți mai multe idei cu atât devine mai complexă și mai generoasă zestrea de informații de care dispune inconștientul. Prin combinarea acestor informații poate apare, din senin, o idee strălucită. Iluminarea se poate realiza atât în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stâncoși din jur erau plini de fisuri mari, prin care se prelingea apa provenită din condensarea aburilor. Crescuseră pe ei niște mușchi lipicioși, de un verde anormal. Un verde inexplicabil pentru un loc în care nu se putea produce procesul fotosintezei. Chiar nu înțelegeam cum de era posibil așa ceva. Ba da, dacă era mâna providenței la mijloc. Crezi că Întunegrii știu că noi umblăm pe-aici acum? Bineînțeles, răspunse ea prompt. Asta e lumea lor și sunt la curent cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de protecție a circulației sangvine, prin aceea că reduc permeabilitatea vasculară, deci măresc rezistența vaselor capilare (Mărghitaș, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 20 Din punct de vedere biochimic flavonoizii sunt derivați ai benzogammapiranului prezenți în toate celulele vegetale apte de fotosinteză. Flavonoizii, localizați în membrana tilacoidă a cloroplastelor, participă în calitate de catalizatori în lanțul transportor de electroni în faza luminoasă a fotosintezei și/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate în procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificație deosebită din punct
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
PRODUSELOR APICOLE 20 Din punct de vedere biochimic flavonoizii sunt derivați ai benzogammapiranului prezenți în toate celulele vegetale apte de fotosinteză. Flavonoizii, localizați în membrana tilacoidă a cloroplastelor, participă în calitate de catalizatori în lanțul transportor de electroni în faza luminoasă a fotosintezei și/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate în procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificație deosebită din punct de vedere al activității lor chimice. Au fost recenzați peste 100 de reprezentanți prezenți în regnul vegetal. Când celulele vegetale
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fierbere (de pe la 80șC se sparg granulele de amidon și trece în soluție si al doilea component al amidonului: amilopectina (care reprezintă 70-80% din masa amidonului [5] este utilizată ca sursă de carbon de rezervă în cloroplaste în timpul perioadei active de fotosinteză, acumulându-se ca particule de amidon, ulterior este convertit la sucroză și translocat în organele de rezervă (semințe și tuberculi) unde este reformat [1], în funcție de dispunerea lanțurilor de glucoză, rezultă două forme de amidon: 1) alfa-amiloza, alcătuită din lanțuri lungi
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cu acțiune biologică și replicile spectrale la utilizarea radiației policromatice în vederea determinării posibilelor interacțiuni ale diferitelor domenii de lungimi de unda; (v) influență radiațiilor UV-B asupra sensibilităților și activităților speciilor biologice importante pentru echilibrul biosferic, proceselor primare, cum ar fi fotosinteză și biosinteza; (vi) influență radiațiilor UV-B asupra fotodegradarii poluanților, chimicalelor utilizate în agricultură și a altor materiale. c) Cercetări privind efectele asupra climei: ... (i) studii de observare și teoretice ale efectelor radiațiilor solare asupra ozonului și a altor microspecii și
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]
-
nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]