1,684 matches
-
disfuncțională. Filmul este un tratat clinic al nebuniei unei familii, o vivisecție a rătăcirii dragostei în favoarea ambiguității și resentimentului. Personajul principal nu lasă pe nimeni indiferent, iar acest al șaselea lungmetraj Camera de filmat scrutează privirile pierdute în gol, elanurile frânte, frustrările acumulate... Regizorul filmează de aproape surâsurile fugare sau gânditoare, reținerea expozivă sau încurcată a cuvintelor. Filmul degajă căldura de nesuportat a lavei unui vulcan. Marion Cotillard și Vincent Cassel Cu o virtuozitate aproape excesivă, Xavier Dolan urmărește această dramă
Marion Cotillard și Vincent Cassel în filmul lui Xavier Dolan, “Doar sfârșitul lumii” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105870_a_107162]
-
simple formule de politețe la orgoliul creatorului, până la stăruința ultimilor ani de a-și controla zilele cu limpezime tragică. Așa cum își concepe cercetarea, Mihai Apostol se erijează în martor al vigorii intelectuale a lui Al. T. Stamatiad, al energiei sale frânte, al contrastelor acestei individualități pronunțate. Scopul lui Mihai Apostol a fost, după cum și mărturisește, să ofere "crochiuri biografice" pe baze documentare. Reușita, poate chiar nesperată de autorul ediției, constă în a fi dat în vileag ce se petrece dincolo de aparențele
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
pe elipsa dintre viață și moarte opac copac, mâine vei fi o umbră a sufletului meu de tine SUDAT ASUDAT ești la gândul că lemn de foc curând ai să DEVII DE VII la mine iar cu frunza pe jumătate frântă A DOR ADORmite-mi vor sta întoarcerile spre tine, copac opac... DIN TREI SALTURI încleștate umbre-n cor prelung de raze regresive cad slabe adăstări... soarele în ultimele-i faze se regenerează-n vag adânc de mări. bici de foc
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/bogdan_nicolae_groza_1419428355.html [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
nas,/ și nimic din mine n-a mai rămas/ să nu-mi batjocorească:/ „Iată-l pe Iov/ ce s-a-ncrezut în Dumnezeu!/ De ce nu vine/ acum să-l mântuiască?”/ Smeritu-m-am foarte/ îmbrăcat în sac și cenușă/ și cu grumazul frânt;/ din rărunchi și străfundul inimii strig:/ „Părinte, nu mai pot,/ mă soarbe pustiul,/ și vârtutea din duh/ nici aceasta nu este cu mine;/ mi-e frică, mi-e foame, / mi-e sete, mi-e frig./ Învelește ciolanele mele/ cu pătura
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/petre_isachi_1496150259.html [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DOINA VÂNTULUI DE SEARĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Șoaptă tristă, văl de pară, Seara-ncet în trup coboară, Tremur de iluzii frânte, Plâns de păsări să mă cânte. Pe sub aripi de furtună, Timpul țărâna-mi adună. Obosit gândul s-apleacă, Sfarmă clipa să nu treacă, Peste vis, peste hotar, Steie chiar și cu amar. În veșmânt de neagră iarbă, Să mă duc
DOINA VÂNTULUI DE SEARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1468574466.html [Corola-blog/BlogPost/380538_a_381867]
-
și duhovnicește vorbind, este un somn al morții. De altfel, nu este singura carte a lui Savatie Baștovoi care are acest efect. Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ decât oamenii frânți. Oamenii pot fi frânți în multe feluri, dar unealta este întotdeauna aceeași: frica și însingurarea. Se întâmplă să vezi oameni frânți în mulțime, îi vezi prin sate, îi vezi și din viteza mașinii. Ei nu au viteză: mâinile lor parcă
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1459429639.html [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
efect. Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ decât oamenii frânți. Oamenii pot fi frânți în multe feluri, dar unealta este întotdeauna aceeași: frica și însingurarea. Se întâmplă să vezi oameni frânți în mulțime, îi vezi prin sate, îi vezi și din viteza mașinii. Ei nu au viteză: mâinile lor parcă nu apucă, gura lor parcă nu vorbește, iar ochii lor nu strălucesc în afară, ci te trag înăuntru, te trag cu
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1459429639.html [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
realitatea unirii euharistice cu Hristos și între credincioși: „Căci o pâine, un trup suntem cei mulți, căci toți ne împărtășim dintr-o pâine” (I Corinteni 10, 17). În Învățătura celor Doisprezece Apostoli este invocată puterea divină pentru ca „după cum această pâine frântă era împrăștiată pe munți și fiind adunată a ajuns una, tot așa să se adune Biserica Ta de la marginile lumii în Împărăția Ta” . La rândul său, Sfântul Ioan Hristostom, pătrunzând în structura euharistică, zice: „Căci ce este pâinea? Trupul lui
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
în aripi, veșnic s-o pun! Când mă-ndoaie durerea și în aripi îmi cresc Deznădejdi, și tristeți, și cuvinte amare, Când prietenii-n aripi adesea lovesc Tu alături să-mi stai, să-mi trimiți alinare! Să-mi atingi aripile frânte... și să-mi vindeci genunchii, eu atunci scutura-voi lutul cerând mântuire, Voi striga către ceruri, plecându-mi apoi ochii, Spre pământul din care mi-am luat nemurire... Doamne, atinge-mă pe aripi și prefă-mă în stea! Lutul vieții
DOAMNE, ATINGE-MĂ PE ARIPI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1487767899.html [Corola-blog/BlogPost/365661_a_366990]
-
din măr/ să văd măcar o dată-n viață/ cum ar putea să guste/ veșnicia.”, Spovedania lui Flory) și se „proiectează” într-o viziune la Cina cea de Taină, între „pescarii aleși”, îndrăznind să cerșească lui Iisus „o fărămătură” din pâinea frântă și pentru „flămânda și sărăcuța de afară” (Epicleză). Și încă mai dinapoi, din miezul genetic al omului, acesta este înscris pe trasul liturgic - oricât s-ar rătăci în uitare - și este chemat să repete Marea Dramă și Jertfă a Fiului
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
aprilie 2017. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
icnet lânced; Citește mai mult DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geamLacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgeanStropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceațăSe preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi eștiAi tăi picuri, roi de apă, spun nopții poveștiRece boare de umbrire se presară-n lutFrig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut.Plouă pragul dintre
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
întâmple, Iarna - coapsă de femeie - Se va stinge-n rug de floare Când va-nmuguri mălinul Din tristețea care doare Vom topi-n iubire crinul. Și-n amurg de-nsingurare Vom lăsa viori să cânte Din cenuși răscolitoare Vor renaște aripi frânte. Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN & Ion VANGHELE - POEME ÎN OGLINDĂ (I) / Ion Vanghele : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Vanghele : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1328677832.html [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
ce-apasă pe-amîndoi! Prin vene-mi curge seva podgoriilor apuse, cînd mă zbăteam ca leul în cușca unui vis și salahorii pîclei se zguduiau de tuse, cărînd în lăzi de zestre nămolul din abis. Cum să-mi îndrept aripa cea frîntă și murdară cînd plouă-acid pe timpul rămas ca un șantier înpustiit, pe care doar ciorile coboară în spasmul cumințeniei ce strînge ca un fier? M-am petrecut în falduri, alunec pe lumină și simt răcoarea nopții ca un ogar de soi
DOMNIŞOARǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1474020189.html [Corola-blog/BlogPost/373936_a_375265]
-
obrazul unui zbor adevărat... *** Azur de cremene. Ape nepăsătoare. Zbor de liniște. Bariere de gând. Statui de armonie și petale. Sensul desenului din stânga. Indiciul bobului de grâu spre lan. Și peste toate, dansul. Muzică instantanee... Brațul meu aleargă în linii frânte. Dar în fiecare există o punte. Trebuie doar întinsă... De zece ori câte zece care încărcate cu nemurire trec prin poarta casei mele.Au pe umeri străluciri de stea. Mă așez la ușa peșterii și le sorb trecera prin mine
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Din_jurnalul_unui_sfinx_alb_gina_zaharia_1328027987.html [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
lasă și tu restaurantele. Mergem cu toții la noi, am ciorbiță și mazăre cu carne de pasăre. Mai mănâncă și tu o mâncare gătită! îl ceartă Diana. La despărțire, stabilim că vine să mă ia de acasă la șapte seara. Sunt frântă de oboseală, adorm cum pun capul pe pernă, fără a mai apuca să mă gândesc la ceva. Tatonarea continuă și duminică seara. Îmi propune de la bun început același mod de a ne petrece timpul, la el acasă. - M-am simțit
SĂGEATA LUI CUPIDON IV (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iv_titlu_provizori_stefana_ivanescu_1358766767.html [Corola-blog/BlogPost/342333_a_343662]
-
o face. Zece minute trec repede și ajungem în fața porții mele. - La revedere, îți mulțumesc pentru seara minunată pe care mi-ai oferit-o! - Mi-a făcut plăcere! Duminică - 15 iunie 1995 Flori - ora 1:00 Am ajuns acasă. Sunt frântă de oboseală, dar m-am simțit extraordinar! Nu-mi pare rău că am fost la petrecere! Toți au fost foarte drăguți și nimeni nu m-au întrebat nimic în legătură cu divorțul. Mintea mea e un vârtej... nu am nevoie acum de
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_ii_titlu_provizori_stefana_ivanescu_1358153689.html [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ECOURI NESUPUSE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ecouri nesupuse În singurătatea care ne frământă Nici chiar amintirea nu-i o alinare Dragostea rănită e aripă frântă Și e grea tristețea ființei pieritoare. Iubirea rebelă nu-i impietate! Gândul n-are stavili, și-n zig-zag de fluturi Ne-a decis destinul. Spre eternitate Cu visari bizare vom sfârși pe scuturi. În plăceri tardive - bulversând infernul Căutăm vibrații
ECOURI NESUPUSE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1429254314.html [Corola-blog/BlogPost/372478_a_373807]
-
unii te vând îndată ce luna coboară în fântână izvoarele tale le-au fost la’ ndemână pe vreme de secetă și-ndoială... îți scriu să te împac ce mare eroare... să cazi la’ nvoială cu abisul (iubitor de pulberi, de fulgere frânte) cu mâna străină ce te-a smuls din rădăcină și necuvântului te-a dat spre „îmbălsămare” fără podoabe și fast.... coboară înserările-n fântână și eu veghez „vânzările” făcute-n taină de spoitorii vorbelor mărunte... mărunte... 18 ianuarie 2013 Referință
CÂND VORBELE SUNT MARI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_vorbele_sunt_mari_valentina_becart_1359922267.html [Corola-blog/BlogPost/341345_a_342674]
-
și plec, eu plec și vin curând... ROD Toată viața a fost Plin de rod. În afară de greutatea Lui Nicio durere Nu l-a încovoiat. Smerit și-a purtat Singur povara, Cum își poartă melcul Singurătatea. Într-o zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA 23 februarie 2012 Arad Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ HORIA - N-AM CERȘIT VIAȚA ... (POEMEI) / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_n_am_cersit_vi_nicolae_nicoara_horia_1329985667.html [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
Întors acasă, căzuse lat în pat, adormind... Și lucru ciudat, ținuse minte visul ceva timp. În ziua când ni l-aduseseră acasă pe tată-său leș, băiatul tot dormea. Venise c-un car de uscături de la pădure tocmai în zori frânt, nu altceva. Și n-apucase a pune bine geană peste geană, că ce să vezi, zgomote, țipete, o larmă înfricoșătoare îl scoaseră din liniștea somnului. Sări din așternut, smulse din țâțâni ușa, rămânând trăznit de ce i se înfățișa ochilor. Un
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
poetul, osândit în lumină, Tăcerile lui sângerau pe retină Când s-a trezit din Poem dimineața Spălându-și cu roua cuvintelor fața! Auzul era plin de un hohot homeric, Ce surdă-i bucuria din întuneric! Jucau trepădușii pe inima-i frântă, Orbise poetul de-o dragoste sfântă Precum cântărețul de-un cântec nezis, În jurul lui totul era interzis, Durerea-l ardea ca o flacără vie- Orbise Poetul neputând să mai scrie... Cuvintele lui sângerau pe retină, Orbise poetul, ce soartă cretină
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1432622156.html [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
din spini cunună, L-au biciuit și L-au jignit, L-au obligat să se supună, I-au pus pe umeri greauă cruce, L-au îmbrâncit și L-au lovit Și L-au mânat ca pe un miel, cu trupul frânt și istovit. De paisprezece ori oprit-a, înfrânt, pe drumul de urcare, Lovit cu pietre și scuipat, târându-Și crucea în spinare, Iar Via Dolorosa fi-va simbolul greului urcuș Ce trebuie făcut cu cazne, ca să ajungi pe culme, sus
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1461839951.html [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]
-
El, dar Domnul a spus că niciodată n-o să vă las. Asta m-a întărit pe mine foarte mult, când am citit din Biblie versetul acela: " Niciodată n-o să vă las". Cântă Marius Livanu: ?n Tine-i odihnă, când sufletul frânt, Se-apleacă-n tăcerea de rece mormânt, ?n Tine-i puterea, când Duhul zdrobit, Te-așteaptă-n suspine, De patimi robit. Ioan Ciobotă: O statistică spune că 19 milioane de americani suferă de depresie. Dintre aceștia 3 milioane sunt tineri, iar ce au comun
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Depresia_durerea_sufletului_unde_se_poate_gasi_eliberare_si_pace_.html [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
îmbogățite prin topirea zăpezii își lărgiseră matca, lăfăindu-se cam lacom și amenințător către maluri. Spre amurg cerul se-mbunginase grozav, iar noaptea părelnică ne trimisese la căldura sobei devreme. Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi spulberă tihna, gonind somnul. Ca femeie singură de vreme îndelungată, îmi aruncasem pe mine o flanea și ieșisem vitează în ușa odăiței să mă dumiresc. Dar amarnică-mi fusese dezlegarea! Năprasnic devenit pe
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]