1,132 matches
-
a incluziunii sociale, conținând obiective concrete, termene și finanțarea necesară pentru multe dintre obiectivele programului. Planul urmează să fie adoptat de Guvern. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea Planului a fost parțială, ea a contribuit la cristalizarea unei noi culturi a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nedezvoltarea sistemului personalității, b) stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare corporală, c) delir de negație. 4) Tulburări de relație cu lumea exterioară, care privesc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mult sau mai puțin rapidă și completă a stării de conștiință cu obnubilare, optuzie intelectuală, lentoare a percepțiilor și a proceselor de orientare și identificare. Sinteza mintală se efectuează cu greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție generală, putând merge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburările psihopatologice întâlnite în sindromul confuzional, au fost grupate de K. Jaspers, în următoarele tablouri clinice; 1) Îndepărtarea de lumea reală caracterizată prin perceperea imprecisă a mediului înconjurător, dificultatea sau chiar imposibilitatea fixării atenției, reflectarea realității înconjurătoare sub o formă fragmentară, fără o legătură. 2) Dezorientarea în timp și spațiu, în raport cu situația sau circumstanțele, cu propria sa persoană sau nerecunoașterea persoanelor din jur, cu rare excepții a celor foarte apropiate. 3) Incoerența gândirii de diferite grade, cu slăbirea sau cu pierderea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6) Delirul acut este o confuzie mintală gravă sau malignă, specifică pentru „encefalita psihotică acută azotemică”. Clinic se manifestă printr-o confuzie profundă cu halucinații și agitație psihomotorie dezordonată. 7) Starea crepusculară are caracter episodic, tranzitoriu, fiind o stare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus, schizofrenia se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, printr-un mare polimorfism al tulburărilor sale, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Tulburările de gândire sunt reprezentate prin prezența la această categorie de bolnavi a ideilor delirante, multiple, fragmentare, de regulă nesistematizate, cu tematică de urmărire, influență etc. Un loc aparte în această categorie de tulburări o reprezintă fenomenele de automatism mintal sau „sindromul Kandinski-Clérambault” reunind tulburări de gândire și de limbaj interior, halucinații auditive și automatisme motorii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fragil, la cel mai solid. În felul acesta, amintirile din copilărie, cu o mare încărcătură afectivă sunt cel mai bine conservate), dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, de tipul afaziei amnestice, tulburarea funcțiilor sintetice de bază (atenție deficitară, percepții sumare și fragmentare), tulburări intelectuale, regresiunea instinctivo-afectivă, tulburări de caracter (iritabilitate, mânie, autoritarism, exaltarea sentimentului de proprietate, sgârcenie, gelozie, tulburări de comportament erotic, reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură delirantă. Dispoziție constituțională patologică a unor indivizi. Confuzie mintală: tulburare psihică caracterizată printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
literatură, antropologie, arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probată pe teren, și nu o întreprindere de birou sau laborator. (***) - Teza 14: Colaborare completă. În proiectarea curriculară, colaborarea educator-cercetător-decidenți este obligatorie, trebuind să fie deschisă, lipsită de prejudecăți și permanentă. (*) - Teza 15: Planificare integrală. Proiectarea curriculară nu poate fi fragmentară; este obligatorie planificarea integrală, până la cele mai elementare detalii previzibile. (***) Etapa a III-a. Evaluarea proiectului curricular Trebuie realizată în cel puțin două modalități. a) Evaluarea in vitro - se realizează prin analize critice obținute de către designeri din cât mai multe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ascultarea fenomenologică” - ce pare un fel de sesizare a „muzicii cosmice” pitagoreice - este perturbată de modele de predare inadecvate, folosite în școala tradițională. Davis a criticat aceste modele de predare învechite, bazate pe concepțiile instruirii tematice izolate și a cunoașterii fragmentare. El a propus alternative de predare realmente uimitoare, care conferă „ascultării” o valoare paideutică excepțională, cu funcția de a relaționa profund viața trăită de cunoașterea lumii - adică de a armoniza Dasein-ul, în ipostaza sa umană, cu Kosmosul, în care sălășluiește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amploarea unui fenomen care a făcut, și el, parte din strategia colectivă a adaptării la context, cu scopul de a-i folosi (și deturna) mai bine posibilitățile: colaboraționismul interesat. Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile unei posibile reconstituiri - fie și fragmentară - a vieții cotidiene în comunism, ce ar îmbogăți, neîndoielnic, imaginea noastră despre o lume părăsită pentru totdeauna, dar care continuă totuși să ne urmărească. Referințe bibliografice Ariès, Ph., Duby, G. (coord.) (1994-1997), Istoria vieții private, vol. I-VIII, Meridiane, București
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un automobil, și conducătorul lui e scos mort de sub fiarele răsucite. Întregul roman e construit cu o supravegheată tehnică a impreciziei. Dacă în prima parte discursul narativ (ascunzător de enigme) e continuu, cea de-a doua și preambulul conțin monologuri fragmentare, care nu numai că relativizează adevărul spuselor, dar îl comunică doar parțial, fără să dezvăluie identitatea vorbitorilor și făcând referiri la personaje încă neintroduse în narație, ca și cum ele ar fi cunoscute. Tehnica susține un climat de semirealitate sau chiar irealitate
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
recursul la Karl Marx când abordează, de pildă, proza lui C. Fântâneru. În capitolul Tradiție sau heterodoxie V. pare, sub raport tehnic și teoretic, mai nuanțat, deschis analizei: vorbește de novatori (Camil Petrescu, Anton Holban - cu modalitatea vagului sau a fragmentarului), iar în capitolul Oglinda și reversul ei îi are în vedere pe André Gide, Lawrence Durrell, D. H. Lawrence, M. Blecher și Liviu Rebreanu, urmărind „metamorfozele personajului romanesc”. Monografia Albert Camus sau Tragicul exilului (1968) trece existențialismul tot prin grilă
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
este o conduită psihologică mai complexă, bazată în mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică întreaga personalitate (vezi Sillamy, 1996). La copiii cu deficiențe mintale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea la canoanele eseului amplu, ale studiului ori monografiei, cultivând fragmentarul și fulgurația, P. dă despre Lautréamont și despre Creangă două micromonografii sub forma unor eseuri. Despre cel referitor la Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu unele modificări, sub titlul generic Exerciții de recitire vernală, în
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
pe N. Skelitti. Traducerea a apărut în 1862, fiind cea dintâi în literatura română. Nemulțumit de faptul că în prima versiune a transpus versurile în proză, P. a reluat singur textul, publicând în „Convorbiri literare” (1879, 1880) o nouă variantă, fragmentară, superioară celei dintâi. Poreclit la Junimea „biblioteca contemporană”, din cauza întinselor sale lecturi, el a tradus și a publicat în „Convorbiri literare” în special versuri, din cei mai diverși autori, de la literatura chineză clasică până la literatura franceză contemporană. Este cel dintâi
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu condiția angelității etc. Se propune la un moment dat chiar un decalog intitulat Teze pentru o fenomenologie a protecției (îngerești). Cu o configurație mai fragmentară, partea a doua (Experiențe, tatonări, lecturi) este simetrică celei dintâi: dacă obiectul Introducerii... îl constituiau îngerii, acum privirea eseistului se oprește asupra angelității, înțeleasă ca o constantă ce se infuzează în cele mai variate compartimente ale existenței. Aici îngerii devin
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
trepte ale realului - cum ar fi spus Noica -, supus alchimic transsubstanțierii, anunțată, ca într-un laitmotiv de uvertură, în primele versuri ale poemului: „și totuși înăuntrul trupului său / oricine poate preschimba plumbul în aur”. E un traseu inițiatic, în care fragmentarul, disparitatea și distorsiunea sensurilor sunt depășite prin experiențe asimilabile rugăciunii („oasele craniului devin transparente / dacă vibrația sunetului Amen / ajunge în dreptul privirii / ce repede se dizolvă / triunghiurile de plumb”) sau ascezei profane („dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor / firul de
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de numeroasele cărți de critică și eseistică traduse din franceză (Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Paul Ricoeur ș.a.), de studiile minuțioase din Lecturi fragmentare (1983) - sunt comentați aici, între alții, Albert Béguin, Marcel Raymond, Georges Poulet, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Paul Zumthor ș.a. -, dar mai ales de convorbirile reunite în dipticul Ore franceze. Tot în prelungirea acestei rețele de afinități se așază, într-o
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
de vreme ce critica lui P. e una afirmativă prin excelență, orientată exclusiv către promovarea valorilor. Totuși, o anume diferență există, pornind chiar de la situarea față de obiect: pe când analiza modernilor urmărește o circumscriere globală, în afara oricărei teze, lecturile clasicilor sunt aproape întotdeauna fragmentare, parțiale, adică ghidate de o ipoteză de lucru care urmează a fi demonstrată pe parcurs. Așa se întâmplă, de pildă, în Transcrieri (1976), Jocul poeziei (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române) și în Recapitulări (1995). Cât privește Lecturi fragmentare, aceasta
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
întotdeauna fragmentare, parțiale, adică ghidate de o ipoteză de lucru care urmează a fi demonstrată pe parcurs. Așa se întâmplă, de pildă, în Transcrieri (1976), Jocul poeziei (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române) și în Recapitulări (1995). Cât privește Lecturi fragmentare, aceasta este o culegere eteroclită cuprinzând, în proporții diferite, texte despre clasici, moderni, dar și despre critica literară. Tot în prima categorie se situează monografia Lucian Blaga. Universul liric (1981), care pune cel mai bine în lumină metoda criticului. Proiectată
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Biata mea cumințenie, București, 1969; Poezia unei generații, Cluj, 1973; Transcrieri, Cluj-Napoca, 1976; Gramatică târzie, Cluj-Napoca, 1977; Ore franceze, I, București, 1979, II, Iași, 2002; Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Lecturi fragmentare, București, 1983; Jocul poeziei, București, 1985; Soarele și uitarea, Cluj-Napoca, 1985; Amânarea generală, Cluj-Napoca, 1990; Avangarda în literatura română, București, 1990; A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
1; Nicolae Manolescu, Descrierea unui poet, RL, 1980, 39; Dana Dumitriu, Imaginație și rigoare critică, RL, 1981, 33; Grigurcu, Critici, 177-183; Dana Dumitriu, „Lucian Blaga. Universul liric”, CREL, 1982, 1; Gheorghiu, Reflexe, 150-152; Grigurcu, Între critici, 216-219; Victor Felea, „Lecturi fragmentare”, TR, 1984, 7; Dan C. Mihăilescu, Lectură critică și identificare, T, 1984, 3; Adriana Babeți, Fragmente de lectură, O, 1984, 40; Mircea Mihăieș, Vocația modernității, O, 1985, 43; Tașcu, Poezia, 184-188; Cistelecan, Poezie, 53-59; Piru, Critici, 276-279; Nicolae Manolescu, Avangardismul
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
evenimente și medii (descrierea activității legionarilor, a comuniștilor din ilegalitate, pagini menționabile despre periferia bucureșteană, în tradiția unor Ion Călugăru sau I. Peltz), romanul ar fi fost unul comun fără încorporarea memorialului rusesc, unde autoarea reușește, prin notația de tip fragmentar, cu fraze scurte, sacadate, atente la nuanțele sordidului sau ale dramaticului, să creeze o bună proză de atmosferă. În chip neașteptat, descrierea colhozurilor, a experienței siberiene e făcută netendențios; există chiar pasaje antologice: bombardarea trenului de refugiați, convoiul evacuaților, unele
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]