1,362 matches
-
scop să permită fiecărei părți să-și confirme decizia de a colabora. În acestă etapă francizorul are obligație de a furniza viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia să părți cipe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză cum ar fi: • experiența dobândită și transferabilă; • condițiile financiare ale contractului, respectiv redevența inițială sau taxa de intrare în rețea, redevențele periodice, redevențele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
P. de Vareilles Sommieres, Le droit prive europeen, Editions Economica, Paris, 1998. Mazeaud, D., La notion de clause penale, L.G. D.J., E. J. A., Paris, 1992. Mihai, E, Dreptul concurenței, Ed. All Beck, București, 2004. Mocanu, M. Contractul de franciză, Ed. C. H. Beck, 2008. Motica, R., Bercea, L., Drept comercial român, Ed. Lumina Lex, București, 2005. Pop, L., Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. I, Regimul juridic general sau Ființa obligațiunilor civile, Ed. C.H. Beck, București, 2006. Pop, L.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
exemplu, referitor la benzinării punctele de distribuție -, complet dotate de societatea petrolieră investitoare și puse în exploatare de un gerant nesalariat se consideră că clientela aparține societății și nu gerantului deși acesta vine în contact nemijlocit cu publicul. În cazul francizei unei mărci de fabrică sau de comerț într-o opinie clientela aparține titularului mărcii care prin impactul care îl exercită asupra publicului asigură vandabilitatea produsului. Potrivit celuilalt punct de vedere se caută să determine în concret care este ponderea impactului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
II, Contractul, Ed. Universul Juridic, București, 2009, p. 573. 213 Gh. Piperea, op. cit., p. 225. 214 I. Deleanu, loc. cit., p. 45. 215 Gh. Piperea, op. cit., p. 225. 216 Idem., p. 226. 217 A se vedea, M. Mocanu, Contractul de franciză, Ed. C. H. Beck, 2008. 218 Know-how este ansamblul formulelor, definițiilor tehnice, documentelor, desenelor și modelelor, rețelelor, procedeelor și al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea și comercializarea unui produs. 219 Gh. Piperea, op. cit., p. 232. 220 În vechiul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
marketing Poate fi atribuită marca și altor produse ce formează gama de produse? Au fost evaluate riscurile extinderii mărcii? Marcarea poate fi extinsă și în mediul digital? S-a evaluat consecințele acestei extinderi? Marca a fost franșizată? Cine asigură managementul francizei? Ce riscuri implică franșizarea? Marca este asociată și cu alte procese de marketing? Ce efect are marca asupra acestor procese? S-a identificat ce părți ale strategiei de marcare trebuie îmbunătățită? Cine răspunde de schimbarea strategiei? Ambalarea Cine sunt potențialii
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
proiecte investiționale realizate În străinătate, cu componente majore, denominate În valută străină; ponderea operațiunilor de trezorerie efectuate În marile centre financiare ale lumii. În cazul multinaționalei mature, valorile criteriilor axiale (utilizarea extensivă a modalităților de implantare În străinătate prin licențieri/franciză, contracte de management și dobândirea de drepturi de proprietate; accesul extensiv la numeroase piețe bancare și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
investitorii financiari sunt tentați să riște din ce în ce mai mult. Astfel, studiile statistice nu mai sunt concludente (pentru societățile de asigurări, de exemplu) și acestea iau măsura asigurării parțiale a creditului financiar sau valorii respective. Această practică este cunoscută sub numele de franciză și este aplicată ori de câte ori riscul asigurat are o frecvență crescută de apariție. În consecință, investitorul financiar este obligat să fie mai prudent. Selecția adversă. Atitudinea investitorului financiar față de o alegere (o primă de plătit sau o recompensă de primit) de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic atrasă de amplasamentul favorabil. • clientela comună. Fenomenul se poate ivi în raporturile dintre participanții la rețelele de distribuție sau în cadrul contractelor de franciză. nu există un punct de vedere unitar asupra titularului clientelei: agentul economic nemijlocit aflat în relații nemijlocite cu publicul sau partea care a organizat rețeaua de distribuție, n-o întreține și a consimțit la concesiunea în favoare a lucrătorului sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
un punct de vedere unitar asupra titularului clientelei: agentul economic nemijlocit aflat în relații nemijlocite cu publicul sau partea care a organizat rețeaua de distribuție, n-o întreține și a consimțit la concesiunea în favoare a lucrătorului sau a acordat franciza 100. Nu se justifică asimilarea clientelei cu o componentă a fondului de comerț chiar și una esențială. S-ar ajunge astfel la ignorare originalității noțiunii de clientelă. Într-adevăr în raport cu fondul de comerț care aparține efectiv titularului care a organizat
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
exemplu, referitor la benzinării punctele de distribuție -, complet dotate de societatea petrolieră investitoare și puse în exploatare de un gerant nesalariat se consideră că clientela aparține societății și nu gerantului deși acesta vine în contact nemijlocit cu publicul. În cazul francizei unei mărci de fabrică sau de comerț într-o opinie clientela aparține titularului mărcii care prin impactul care îl exercită asupra publicului asigură vandabilitatea produsului. Potrivit celuilalt punct de vedere se caută să determine în concret care este ponderea impactului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fast-food, gătită rapid pentru vânzare conform cerințelor pieții, fără a fi comandată în prealabil, există de pe vremea Romei antice, și a continuat să existe de-a lungul secolelor, într-o formă sau alta, până la apariția restaurantelor McDonald's și a francizelor de tip fast-food, comune în epoca noastră. Teoria conform căreia fast-food-ul are o "istorie" proprie implică o extindere a definiției termenului existent în dicționare. Potrivit dicționarului Webster, de exemplu, fast-food se referă la feluri de mâncare precum "hamburgeri, pizza și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
hrană gata preparată și ieftină. Probabil că și mâncarea de tip fast-food din orașele medievale era relativ ușor de gătit, ca hamburgerul contemporan. Diferența dintre acel tip de mâncare gata preparată și fast-food-ul de astăzi constă în inexistența vânzării în franciză, ceea ce o făcea să fie o afacere mult mai puțin profitabilă decât în zilele noastre. Masa în oraș, nu din necesitate, ci de plăcere, este un obicei care s-a dezvoltat mult mai târziu, prin secolele al XVIII-lea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ritzer îl definește drept "procesul prin care principiile care acționează în restaurantele fast-food domină din ce în ce mai mult diverse sectoare ale societății americane și se extind asupra restului lumii" (Ritzer, 2001, 1). Conform teoriei sale, McDonald's a creat un sistem de franciză bine definit, extrem de eficient, care nu numai că a contribuit la apariția altor francize asemănătoare ca model, dar se extinde rapid și la celelalte aspecte importante ale vieții sociale. McDonald's, unul dintre cele mai importante iconuri americane în SUA
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din ce în ce mai mult diverse sectoare ale societății americane și se extind asupra restului lumii" (Ritzer, 2001, 1). Conform teoriei sale, McDonald's a creat un sistem de franciză bine definit, extrem de eficient, care nu numai că a contribuit la apariția altor francize asemănătoare ca model, dar se extinde rapid și la celelalte aspecte importante ale vieții sociale. McDonald's, unul dintre cele mai importante iconuri americane în SUA și în lume, se confruntă în prezent cu o atitudine critică care evidențiază efectele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
McDoctori (Ritzer, 2000, 105-108) și de sistemul de achiziționare on-line. În orice loc în care serviciile sunt oferite în mod tradițional există și un oarecare grad de nesiguranță, iar succesul sau eșecul afacerii este mai greu de prevăzut. Într-o franciză de tip McDonald's, însă, nu există teama de eșec. Produsele nu sunt "fabricate" de un bucătar în sensul clasic al cuvântului, ci de un sistem de producție automatizat și robotizat. Chiflele ajung la McDonald's gata tăiate, iar hamburgerii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
resturile în containere destinate acestui scop. În această manieră, sistemul mcdonaldizat controlează producția, angajații și clientul (Ritzer, 1996, 103, 105). Ritzer extinde aplicabilitatea acestui sistem bazat pe cele patru dimensiuni discutate anterior la majoritatea mijloacelor de consum americane, astfel încât orice franciză de tip McDonald's, mall-urile (Wall Mart), supermagazinele (Toy'R Us), cumpărăturile on-line, tele-shoppingurile, parcurile tematice, vasele de croazieră, hotelurile-cazinou, toate spațiile destinate distracției (Hard Rock Café, Planet Hollywood) funcționează pe aceleași principii. Din păcate, procesul de globalizare a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
astfel de loc super-standardizat oferă oamenilor, pe lângă mâncare, și distracție maximă 192. Potrivit lui Ritzer, există încercări de a de-monstra că sistemul ar funcționa la fel de bine și dacă interesul pentru calitate ar crește. Exemplul oferit în acest sens ar fi francizele Starbucks și Seattle's Best, care, în pofida meniului fix, oferă o calitate mai bună la preț mic. O altă manieră de a se opune sistemului este propunerea creării voite a factorului surpriză în tiparul predictibilității (de exemplu, achiziționarea de chifle
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
proiecte investiționale realizate În străinătate, cu componente majore, denominate În valută străină; ponderea operațiunilor de trezorerie efectuate În marile centre financiare ale lumii. În cazul multinaționalei mature, valorile criteriilor axiale (utilizarea extensivă a modalităților de implantare În străinătate prin licențieri/franciză, contracte de management și dobândirea de drepturi de proprietate; accesul extensiv la numeroase piețe bancare și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și element de propagandă, cu funcție de "digestiv" pentru temele zilei în conștiința consumatorilor. Ceea ce ne inspiră ori ne înspăimântă nu este puterea eroului, ci segmentul pe care el îl însuflețește din nevoile, spaimele și atitudinile noastre. Cele mai de succes francize ale culturii de masă sunt cele care îl determină pe consumator să se simtă unic, special, dar în același timp parte a unei mulțimi de oameni care iau parte la același fenomen și se bucură de el. Dubla nevoie de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
importanți, asculți prezentarea. —Spune-mi despre asta la care te duci astăzi. Un magazin care se numește Morocco își deschidea prima sucursală în Irlanda. Lisei puțin îi păsa, acest magazin se deschisese cu ani în urmă la Londra, dar patronul francizei din Irlanda trata lansarea ca pe un eveniment important. Palmer Tompkinson venea de la Londra pentru a participa la lansarea care urma să aibă loc în splendidul hotel Fitzwilliam, inspirat din modelul Royalton. Va fi și mâncare? întrebă Trix. —De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lefter și trezindu-se că nu mai e În stare să-și plătească propriii oameni. Whalen a spus că el o duce bine și a oferit și o teorie legată de Cohen. După părerea lui, Mickey Își externaliza afacerile În francize: pariurile ilegale, cămătăria, drogurile și prostituția erau date unor oameni aleși pe sprînceană. CÎnd o să fie eliberat condiționat, o să Înhațe banii cîștigați din francizele oamenilor săi și o să-și refacă afacerea. Whalen Își baza teoria pe unele bănuieli. Lee Vachss
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a oferit și o teorie legată de Cohen. După părerea lui, Mickey Își externaliza afacerile În francize: pariurile ilegale, cămătăria, drogurile și prostituția erau date unor oameni aleși pe sprînceană. CÎnd o să fie eliberat condiționat, o să Înhațe banii cîștigați din francizele oamenilor săi și o să-și refacă afacerea. Whalen Își baza teoria pe unele bănuieli. Lee Vachss, fostul pistolar al lui Cohen, părea să fi intrat În legalitate; Johnny Stompanato și Abe Teitlebaum idem - iar ăștia erau doi infractori prea Îmbătrîniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de maimuță. Ești pe lungimea noastră de undă, iubite cititorule? Da? Bun, acum ascultă cu și mai mare atenție! Mickey se ofilește În celula lui, ducînd o viață de belfer pușcăriaș, iar timpul trece. Mick primește o cotă-parte de la deținătorii „francizei“ sale, transferată direct În conturile lui bancare din Elveția, iar cînd va ieși, eliberat condiționat, va primi „onorarii de returnare“, iar Imperiul Cohen Îi va fi Înapoiat pe o tavă de argint. El Își va reconstrui imperiul răului și vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
imperiu rival, bazat strict pe jocuri de noroc și fără teamă de represalii. Ce s-a Întîmplat Între timp cu unii dintre mardeiașii de marcă ai lui Mickster? Ei bine, sfiosul de Mo Jahelka ține contabilitate triplă pentru deținătorii de franciză, știut fiind cît e de priceput În mînuirea cifrelor, iar Davey Goldman, aflat la mititica Împreună cu șeful lui, Îl plimbă pe Mickey Cohen jr. prin curtea de la McNeil Island. Abe Teitlebaum, gorila lui Cohen, deține un magazin de delicatese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu se vor ciocni odată cu eliberarea lui Mickey, totul pare a fi liniștit și În perfectă ordine. Așa să fie oare? În lumea gangsterilor domnește prietenia? Sau poate că nu. Argument: În august 1954 John Fisher Diskant, presupus deținător de franciză al lui Cohen, a fost Împușcat lîngă un motel din Culver City. Nici un suspect, nici o arestare, dispoziția curentă fiind ca dosarul să rămînă deschis la Departamentul de Poliție din Culver City. Alt argument: În mai 1955 doi presupuși șefi ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]