19,543 matches
-
Ei bine, partea senzațională abia acum începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată străinătății, inclusiv sponsorilor, citatele sunt cele date de mine, în varianta www.antisemitism.ro , adică cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului se
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
pe toate, și toate se referă la o zonă a retoricii. Nici urmă de „populism”, adică de stilul demagogic, autoritarist, mincinos și înclinat spre dictatură al atâtora dintre politicenii lumii de azi! Încă mai gogonată e partea a doua a frazei: ceea ce în Raportul scris în engleză fusese o descriere admirativă („vasta capacitate intelectuală”) suferă, în varianta românească, o uluitoare metamorfoză: „remarcabil prin faptul că nu pierde nici o oportunitate de a pune în evidență demagogia discursului pseudo-intelectualist.” Chiar dacă greoaie și calchiată
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
ultima. De ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
Știu că unul dintre domeniile tale predilecte de investigație este subcultura. Și mă întreb dacă nu crezi că acest domeniu a cam fost supraevaluat în ultima vreme. - E o întrebare complexă, la care nu cred că pot răspunde în două fraze. Pentru că mă tem că termenul subcultură încă n-a fost definit destul de clar. Așa încît mă văd nevoit să schițez o istorie a noțiunii. La origine, conceptul de subcultură a apărut în sociologie; a fost propus de Școala de la Chicago
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
scriitură fără vârstă, un sculptor bătrân care-și tot netezește viața. Autorul a mizat pe o singură carte și de la ea așteaptă totul. Jurnalul îl domină, îi tot cere versiuni, una mai bună decât cealaltă, îi actualizează criteriile în virtutea cărora, frazele citite de o sută de ori sunt păstrate sau aruncate ca sarea care-și pierde gustul. Chiar dacă îi asistă crizele, teoriile, chiar dacă îi moșește devenirile, scriitura este prea fardată pentru intimitatea de care vorbeam. Am fost tentat să văd în
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o elevă și, în momentul juisării, călătorește peste un curcubeu, ar fi putut da o pagină de o fantezie imaginară memorabilă, dacă nu s-ar fi mărginit la câteva fraze mai mult sau mai puțin inspirate. La fel în roman. Când Taina contemplă, după moartea subită a pictorului, tabloul bizar pentru care ea îi pozase, tablou care ar fi putut ascunde un tâlc mai mare sau care ar fi putut
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
culoarea în pictură, are un rost abstract, mai presus de înțelesul gramatical sau logic. Există o chimie a cuvintelor cu interesante rezultate ale acțiunilor dintre ele. Verbul întrebuințat pur, asemeni materialelor din construcțiile plastice, capătă o semnificație neînregistrată în dicționar. (...) fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet”... Asemenea propoziții făceau, desigur, ecou și postulatelor lui Tzara dintr-un manifest Dada neieșit încă complet din aria de reverberație abstracționistă
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ironia. Versiunea anonimă în proză a circulat mai mult decît originalul în versuri și o vreme s-a crezut că ea aparține lui Perrault. Exigentul Flaubert, admirator al povestitorului din secolul al XVII-lea, citează încîntat, în corespondența sa, o frază din Pielea-de-Măgar, care este însă, de fapt, a povestitorului anonim de mai tîrziu. În numărul special din 1919, închinat lui Perrault, al revistei umoristice La Baïonnette, Robert Scheffer publică o parodie-continuare a poveștii despre regele incestuos și fiica lui virtuoasă
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
biserica Saint Germain des Prés din piața cu același nume și la Nôtre Dame des Prés de pe bd. Montparnasse, și de patru ori la Luvru, și încă mi se pare că totul nu a fost decât o vâjâială... Textul, prima frază a predicii adresată de sfântul italian al păsărilor pe care, la începutul acestui serial, am promis că o voi înfățișa cititorilor, iat-o: Surori ale mele, păsări, Dumnezeu vă susține (vous sustante s.n.), fără ca voi să semănați și să secerați
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
Ceva aproape... electoral! La întoarcere, fix după o lună, deschizând fereastra, porumbelul cenușiu cu pete negre, căruia îi pun zilnic firimituri pe pervaz, ateriză lângă mâna mea numaidecât, fără să-i pese. Va trebui neapărat să știu pe de rost fraza franciscană - viitorul umanității, poate...
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
pur și simplu, esențializînd și povestea, și morala ei, și relațiile între personaje, a inventat ludicul din piesă. Tonul replicilor are și umor, imens, și un soi de tristețe, fizică și metafizică, și poezie, și o retorică interesantă la nivelul frazei, devin mai plauzibile și mai umane anumite întîmplări, precum și rațiunea unor gesturi. Deși este vorba despre un nefericit Zmeu al Zmeilor și un înfumurat Făt Frumos, despre curtea lui Alb Împărat și a Împărătesei lui, despre pretendenți, fel de fel
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
un clișeu naționalist de toată frumusețea cu un Caragiale care nu ne reprezintă, fiindcă nu ne iubește, spre deosebire de Eminescu, în stare a gîndi esența noastră ca popor, fiindcă ne iubește. Bineînțeles că dna (sau dra) Alina Boboc consemnează imperturbabilă aceste fraze descusute și trece la întrebări... incomode (parcă așa e titlul rubricii) precum: „Vi s-a întîmplat vreodată să vă plictisiți de un spectacol, de un rol?”. Cronicarul mărturisește că n-a vrut să afle răspunsul dlui Puric. * Vasile și Elisaveta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
al buchinistului, își lăsase notate părerile cu creionul pe marginea cărții. De la acea pagină, lectura s-a complicat plăcut. Ca într-un roman postmodern, îl citeam pe Cosașu urmărind în paralel reacțiile cititorului anonim și, la rîndul meu, îmi scoteam fraze din carte pe care le treceam în agenda mea, unde își vâra nasul pe furiș colegul meu de cameră. Nu știu cine putuse fi cititorul meu anterior, dar era clar că fiecare citea alt Cosașu. Ce ne despărțea era, cred, motivația lecturii
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
biserica Saint Germain des Prés, ca și la Notre Dame des Champs nu departe pe bd. Montparnasse, mai cu seamă aici, cultul sfântului Francesco d’Assisi, prietenul înaripatelor, e în toi. Într-unul din numerele viitoare, am să citez prima frază dintr-o predică pe care Sfântul le-a ținut-o păsărelelor strânse s-o asculte pe când ciuguleau... A fost, așadar, o chestie nostimă cu vrăbiile pariziene. Dody, fiindcă afară picura, fusese de părere să ne așezăm înăuntru, dar la o
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
Cristian Teodorescu Omul devine liber atunci cînd se hotărăște să fie liber!” scrie Lucian Pintilie în bricabracul său de la Humanitas. O frază simplă, care poate trece neobservată în cartea asta cu de toate. De cînd am fost la lansarea de la Krețulescu pînă în momentul în care scriu aceste impresii am tot stat de vorbă, în pauzele de lectură, cu unul și cu
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e magnetic
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
și zboară printre rînduri. Strînsa rețea bibliografică este pusă doar ca o plasă de protecție pentru periculoasa echilibristică din susul paginii. Căci tot ce ține de o realitate despre care nu poți, vorba poetului, să urli este, implică, la fiecare frază, o primejdie. Portret de înger cu oglindă Îngerii aparțin unei lumi intermediare, intervalului (care l-a preocupat pe Andrei Pleșu constant, încă de la Minima moralia), iar aceste lumi sînt fermecătoare tocmai pentru că nu pot fi pipăite, cîntărite, măsurate. Ei sînt
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
Gherman. Fostul președinte PDSR și al Senatului României, actualmente ambasador la Paris, iată-l prezent într-o revistă culturală absolut onorabilă (bun, întregul număr!). Nu e așa că puriștii noștri au motive suplimentare de supărare? Cum stă premierul cu engleza ? Celebra frază despre economia României din Raportul de țară alcătuit de Comisia Uniunii Europene i-a divizat pe vorbitorii de limbă engleză din țara noastră. Oricum, din punctul de vedere al premierului Năstase, limba engleză poate fi tradusă în două chipuri: cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
început pe traducerea Puterii considerînd că România a căpătat certificat de economie funcțională de piață. EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care a spus că fraza cu pricina e ambiguă și construită în deplină desconsiderare a limbii engleze. Ca să nu rămână însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care a spus că fraza cu pricina e ambiguă și construită în deplină desconsiderare a limbii engleze. Ca să nu rămână însă românii, mai ales cei de la Palatul Victoria, cu impresia că și au și n-au economie de piață funcțională a fost nevoie de intervenția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
origine sănătoasă", primește de bunăvoie "implantul-cenzură pe cortex" pentru toată viața, admite că sistemul nu are nevoie de oameni care gîndesc cu mintea lor, ci de instrumente de propagare a dogmei partidului unic. Așa prinde el gustul puterii și al frazelor prefabricate. Detașat, încă înainte de terminarea școlarizării, ca redactor politic la un ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
fiind schițe de câteva pagini. Prozele sunt secvențe concentrate, lucrate cu migală, fără lest descriptiv, cu un conflict sau pretext epic mai mult sugerat, oricum abia... schițat. Stilul este ireproșabil, toate textele sunt scrise cu rafinament, au o tăietură a frazei elegantă și o poezie care se revarsă instantaneu dintr-o simplă comparație sau metaforă apărute pe neașteptate la colțul unei fraze care nu anunța nimic: "și timpul nu mai era timp, era o hârtie ruptă în mii de bucăți", "cerul
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
mai mult sugerat, oricum abia... schițat. Stilul este ireproșabil, toate textele sunt scrise cu rafinament, au o tăietură a frazei elegantă și o poezie care se revarsă instantaneu dintr-o simplă comparație sau metaforă apărute pe neașteptate la colțul unei fraze care nu anunța nimic: "și timpul nu mai era timp, era o hârtie ruptă în mii de bucăți", "cerul era ca o cârpă, o plasă enormă de muselină contra țânțarilor", "taci ca o lampă de abajur în care se sinucid
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
proiectele de monumente solicitate din țară". Excepțională valoare de document a cărții este dată în primul rând de ansamblul scrierilor autografe ale lui Brâncuși în limbile română și franceză. Acolo au "zăcut" - până la acest moment al aducerii lor la lumină - frazele care ar fi putut sta la originea aforismelor brâncușiene publicate în 1926 în catalogul de la Brummer Gallery, fiind apoi reluate și îmbogățite de-a lungul timpului în numeroase volume și publicații. Printre acestea, faimoasele " Frumosul este echitatea absolută", " Când încetăm
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
ale vremii, nu publică în reviste, nu da declarații. Cu toate acestea, a lăsat în urmă o moștenire unică a gândirii sale despre arta și aspecte ale vieții. Sunt rânduri notate pe caiete, pe hârtii disparate, pe paginile cataloagelor; sunt fraze reținute de prieteni sau care apar în interviuri. În ele se află un conținut de substanță orală, adesea cu savoare de maximă, făcută parcă pentru a fi ținută minte și repetată. Această a fost denumită generic cu termenul de aforisme
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]