KorAP: Find »[drukola/base=frecvență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...2050 >

51,240 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_537

ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de 7,47 m, sub posibilitățile sale. În urma testării frecvenței contracției cardiace (frecvența contracțiilor cardiace) se concluzionează că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o stabilitate psihică de concurs adecvată, precum și o acomodare biologică la toți factorii (starea pistei, climat social, adaptarea rediurn

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
Corola-journal/Journalistic/247_a_553

Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participă, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
concepută și sistematic repetată este în măsură să asigure, mai ales la vârsta adultă, în stadiile II și III, capacitatea de independență în relația individ-mediu societate. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvența cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atât mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a adultului. Introducere Creșterea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
metode Metoda utilizată a fost studiul de caz; prelucrarea datelor s-a efectuat prin metoda statistico-matematică, rezultatele au fost prezentate grafic. Pentru evaluarea funcțională s-a folosit examenul dispozitiv Holter pe o perioadă de 48 ore, măsurarea tensiunii arteriale și frecvenței cardiace pre, intra și postefort, determinarea VO 2 max cu pulstester-ul Polar S625X. Subiecți Subiectul supus cercetării a fost DR, fost sportiv de performanță (rugbyst): înălțime - 1.72 m, greutate - 76 kg, vârstă - 54 ani. Persoana în cauză practică în

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
în cauză practică în mod constant fitness de întreținere. Rezultate. Etapele cercetării 1. Evaluarea inițială Examenul clinic efectuat evidențiază prezența unei tahicardii sinusale de repaus. Se decide monitorizarea subiectului, timp de 48 de ore, în privința tensiunii arteriale (24 ore), a frecvenței cardiace (24 ore) și electrocardiogramei prin aplicarea unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui efort fizic greu. Se măsoară VO 2 max de repaus pentru stabilirea pragului anaerob la care va lucra subiectul cercetat. Rezultă o

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive (tabelul 1). În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 (tabelele 2 și 7); în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecvenței cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare (tabelele 3, 4, 5 și 6). S-a lucrat

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
tabelul 1). În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 (tabelele 2 și 7); în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecvenței cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare (tabelele 3, 4, 5 și 6). S-a lucrat cu o halteră de 18 kg, cu care s-au efectuat 3 seturi de exerciții distincte (brațe, abdomen) și un set

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
din acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvența cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0 extrasistole ventriculare, din care: 0 izolate, 0 cuplate, 0 RUN, 0 bigeminate, și 0 episoade de tahicardie. b) Evenimente supraventriculare: în total au fost 1 extrasistole supraventriculare din care: 1 izolate

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvența cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvența cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună pentru un subiect cu tahicardie sinusală de repaus. În concluzie, după efortul prestat în prima zi, putem afirma că toleranța este foarte bună. b) Ziua 2 Din

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolică variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
au fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urma efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
setul III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de ritm. Eforul exploziv poate fi prestat doar în

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Drăgan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvența cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atât mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. 7. Evaluările intraefort s-au situat în zona de steady-state adevărat, ceea ce confirmă ipoteza studiului. 8. Efortul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_529

prezentul demers de cercetare am considerat necesară utilizarea unor varietăți de reprezentări grafice, fie ele bare, histograme sau diagrame circulare. De asemenea în subcapitolul următor, referitor la prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor s-a utilizat construcția histogramelor pentru reflectarea distribuției frecvențelor obținute cu ajutorul programului de statistică SPSS, varianta 13.0. 4. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor anchetei pe bază de chestionare Dintre subiecții investigați (medici) 54,3% au raportat un nivel minor de cunoaștere și interes a importanței problematicii legate de

IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
Corola-journal/Journalistic/247_a_542

programele de Forță a avut o pondere mai mare în dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța, pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat în aplicarea exercițiior pentru dezvoltarea detentei a grupei experiment. În rest sistemele de acționare au urmărit dezvoltarea fizică

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
Corola-journal/Journalistic/247_a_569

Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
concepută și sistematic repetată este în măsură să asigure, mai ales la vârsta adultă, în stadiile ÎI și III, capacitatea de independență în relația individ-mediu societate. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a adultului. Introducere Creșterea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
acest stadiu de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu care s-au

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]