1,774 matches
-
comercial, Carol Rotmann. Învață la București, unde urmează școala primară și începe cursurile liceale la „Spiru Haret”, fără a le finaliza. A fost, în mare măsură, un autodidact. Din adolescență și-a descoperit două vocații: de poet și de gazetar. Frecventarea cenaclului Sburătorul, lecturile numeroase, prezența constantă la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
frecventând cursuri de filosofie și fiziologie la Universitate, în paralel cu pensionul de fete „Dodun des Perrières”, unde este și pedagogă pentru clasele mici. Din această perioadă datează primele contacte cu ideile socialiste, participarea la cercul lui Ioan Nădejde și frecventarea grupului de la „Contemporanul”, a cenaclului condus de Nicolae Beldiceanu (unde îl cunoaște pe Ion Creangă). În 1891 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Tot acum obține postul de profesoară de filosofie și pedagogie la Școala „Penetis-Zurmale
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
mod real sau numai în cuget, dat fiind că fluxul narativ e un melanj indiscernabil de realitate, vis și halucinație. A treia carte a scriitoarei, romanul Steaua robilor (1934), apologetic recenzat de Mihail Sebastian, judecat aspru de G. Călinescu, mărturisește frecventarea lui Dostoievski. Protagonista, Maria Maneanu, e o femeie insațiabilă erotic. Dezamăgită de primul iubit, Alexandru Velescu (Sașa), care, influențat de mama lui, nu o cere în căsătorie, cedează, în scârbă, logodnicului surorii ei, un individ plat, apoi unui pictor, pe
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
fecundului dramaturg Ș. este cea a unui tehnician stăpân pe inventarul procedeelor menite să asigure succes compunerilor destinate reprezentării scenice. Talentul lui e considerat îndeobște a fi fost totuși unul „minor”, limitat de o viziune fără profunzime, de complacere în frecventarea subiectelor facile, „de salon”, ori convențional-oportune, precum glorificarea unor personalități din panteonul cultural ori istoric al națiunii, prin reconstituiri evocatoare desuet-naive, în genul unor „images d’Épinal” dramatizate. Privit cu simpatie de un public deloc neglijabil, Ș. apare ca un
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Împreună cu părinții și eleva a unui „orar” pentru acasă; oferirea părinților de exemple de lucru cu eleva. Nevoi specifice ale copilului În cadrul școlii: integrarea copilului Într-o serie de programe cu scop ameliorativ sau de recuperare a deficiențelor la Învățătură, frecventarea cabinetului logopedic; creșterea interesului copilului față de școală și Învățătură, prin tratarea sa diferențiată; aprecierea progreselor făcute și nu neapărat a rezultatelor obținute; adoptarea unor strategii de evaluare care să-i permită să-și valorifice cunoștințele și deprinderile; creșterea respectului față de
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Joyce, Franz Kafka, Robert Musil, William Faulkner ș.a. Dintre categoriile estetice, fantasticul are un interes aparte în interpretările lui B. Eseurile Literatura fantastică, Fantasticul, atitudine mentală și Fantasticul în artele plastice tind să ridice la nivelul conceptului observațiile culese din frecventarea asiduă a operelor unor E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe, William Blake, Franz Kafka, M. Blecher, ale romanticilor și suprarealiștilor, precum și ale „ciudaților” Hieronymus Bosch, Bruegel, Salvador Dalí ș.a. Și critica lui B. pleacă de la conceperea operei ca un complex
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Despărțirea (1981), Gemenii (1983), Orașul lunar (1985), Coridorul (1988) -, cât și volumul de povestiri Accident banal (1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul”. Profitând de experiența frecventării mediilor muncitorești (în special, cel al lucrătorilor forestieri) ori imaginând situații referitoare la ilegaliști și activiști de partid, prozatorul se străduiește, totuși, să demonstreze că poate depăși literaturizările propagandistice. Prin urmare, el accentuează latura psihologică a intrigii, strecoară trimiteri simbolice
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
percepe mereu adecvat. În această privință, autorul poate fi apropiat de Anatole France, foarte prețuit în cercul „Vieții românești”. Diferența e - atrage atenția Tudor Vianu - că la scriitorul francez limbajul trece prin filtrul unui umanism „occidental și păgân”, asimilat în urma frecventării îndelungate a „poeților clasici” și a „filosofilor epicurieni și stoici”, pe când S. alege cuvintele după alte repere culturale, venind cu o formație diferită: autorul român raportează limbajul la un umanism „oriental și bizantin, extras și purificat din vechile cărți ale
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
legate și de diferențele de model, de sistemul de valori propriu al fiecăruia, cu care aceștia intră În comunitatea școlară. Același lucru se poate spune și despre dificultățile de adaptare școlară, despre rezultatele școlare, despre absența motivației pentru activitatea și frecventarea școlară etc. Un alt aspect este reprezentat de asocierea dintre elevi după afinitățile emoțional-afective, dar și după asemănările de model moral cu care aceștia vin la școală din familia de origine. Acest aspect se poate vedea foarte bine În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
profesională implică o suită de factori psihotraumatizanți, așa cum s-a arătat mai sus, putem vorbi, de asemenea despre „mecanismele de compensare”, cu caracter pozitiv, care prelungesc formele de activitate a individului. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: lecturi, activități distractive, călătorii, frecventarea unor cluburi, sporturi etc. Există însă și situații care permit continuarea activității profesionale în regim de timp parțial, favorizând în felul acesta o „retragere treptată” din viața profesională, fapt care, evitând „ruptura bruscă”, anulează psihotraumatismul pensionării, protejând în felul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același plan
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de incendiu vizează în special clădirile de locuit (cartierele vechi fiind în mod particular vulnerabile din cauza aglomerării construcțiilor pe spații restrânse și a abundenței materialelor combustibile), dar și imobilele dezvoltate pe verticală (hoteluri sau sedii de birouri), localuri cu mare frecventare publică (gări, aeroporturi, centre comerciale, școli, spitale, săli de spectacole, discoteci etc.), unde orice sinistru poate atinge dimensiuni catastrofice. Anchetele făcute a posteriori în scopul identificării cauzelor declanșării marilor accidente industriale, evidențiază permanența imperfecțiunilor de la interfața om/mașină, fie că
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
neomodernismului postbelic afirmat în precedentul deceniu prin ecloziunea spectaculoasă a generației șaizeciste. Considerat un exponent, alături de Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Dinu Flămând, Ion Mircea ș.a., T. este poetul reprezentativ prin excelență al unui anumit șaptezecism, caracterizat de reflexivitate austeră, de frecventarea temelor „înalte”, de elaborația intelectualizantă, de criptarea aluzivă, recursul la alegorie și parabolă, la metafora substanțializată, procedări susținute de iscusința tehnică, alimentată de erudiție și de naturalețea referințelor livrești. De fapt, catalogarea rămâne valabilă mai ales pentru prima etapă, în
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
importanță educației copiilor, să fie un model pentru copiii lor. S-a constatat că atunci când părinții devin parteneri în educația copiilor, indiferent de mediul cultural sau economic al familiei, se simt rezultate în performanța elevilor, se asigură o mai bună frecventare a școlii, o reducere a abandonului școlar și o scădere a fenomenului delincvenței. în special părinți care sunt la primul copil școlar simt nevoia împărtășirii problemelor cu alți părinți, cu cadre didactice sau cu specialiști care i-ar putea ajuta
COLABORAREA FAMILIEI CU ŞCOALA ÎN EDUCAŢIA COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Doina Şipurel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1424]
-
un mod de viață care-l inițiază pe viitorul adult în conviețuirea socială. Indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, statutul de parteneri ai părinților în educația copiilor, determină rezultate care pot contribui la performanța elevilor, o mai bună frecventare a școlii, reducerea ratei de abandon școlar și scăderea fenomenului delicvenței. Repere în demersul de a-i învăța pe copii să învețe: Să elaboreze un program zilnic pentru teme. Să existe un loc liniștit de studiu, fără TV sau radio
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată însă odată cu Melancolii inocente (1969), care probează frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
sunt relative excepții de la regulă, însă nici aici comparația cu Vestul nu este una care să fi favorizat în trecut dezvoltarea unor relații sociale extinse. Efectele se manifestă astăzi prin distanța importantă dintre importanța familiei și cea a prietenilor, prin frecventarea mai redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau cu probleme. Pentru a preveni abandonul școlar, este prevăzută acordarea unor facilități de ordin financiar și social condiționate de participarea școlară a copiilor provenind din aceste familii. Astfel, pe lângă alocația pentru copii, care va fi în continuare condiționată de frecventarea școlii, în strategia guvernamentală sunt prevăzute următoarele măsuri: facilități pentru cei mai săraci în achiziționarea materialelor școlare, incluzând gratuitatea manualelor, a unor rechizite etc.; alte recompense și gratificații condiționate de participarea școlară; atragerea elevilor în școală printr-o programă diversificată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
le-ar da posibilitatea copiilor lor să își găsească mai ușor un loc de muncă. Cu toate acestea, și aici se înregistrează dificultăți în accesul la educație al copiilor provenind din familii sărace, din cauza costurilor ridicate pe care le presupune frecventarea școlilor tehnice și profesionale, în special pentru familiile din mediul rural. Statisticile arată că, din numărul total al elevilor din educația secundară, un procent de peste 60% (62,3% în 1999 - PNUD, 2000) - înregistrat constant în ultimii ani - au optat pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și tehnic-profesional) din 1990, când se înregistra o rată totală de 90,7%, în 1999, când era de numai 69,4% (PNUD, 2000). În acest context, un set de măsuri care să vizeze segmentul de populație cu rate reduse de frecventare a unei forme de învățământ secundar ar crește șansele de acces la educație și, ulterior, pe piața muncii al acestora; c) orientarea școlară mai accentuată încă de la nivelul gimnaziului, astfel încât elevii să opteze pentru integrarea în formele de învățământ secundar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conduc la expansiunea neobișnuită a „economiei darului” în detrimentul celei contractuale. Celelalte alegeri posibile erau „destul de importante”, „puțin importante”, „neimportante”. Mai mulți colegi (Gheorghe Socol, Mihai Surdu etc.) mi-au propus sărăcia populației drept explicație alternativă pentru România. Atrag atenția că frecventarea prietenilor nu înseamnă în mod necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are de-a face cu consumul de bani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fix de tineri ofițeri aspiranți urma din acel moment a fi primit În serviciu temporar În Armata Regală Prusacă sub forma unor detașări pe durata mai multor ani (un an pregătitor pentru Învățarea temeinică a limbii germane, doi ani pentru frecventarea școlii militare de specialitate și alți doi ani În serviciu practic de front În Prusia). Dincolo de considerentele militare („familiarizarea tinerei generații de ofițeri români cu spiritul și disciplina ce domneau În corpul de ofițeri prusaci”), cererea guvernului român a avut
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
faptul că o parte din prietenele și colegele sale au asistat la comiterea infracțiunii de către agresor, fără a interveni și are bănuiala că acestea au avut cunoștință de ceea ce urmează să i se întâmple. Acest aspect îi creează probleme în ceea ce privește frecventarea școlii, simțindu-se etichetată în acest mediu. Situația financiară a familiei a fost una favorabilă în perioada când tatăl trăia, acesta câștigând venituri suficiente unui trai îndestulător. Veniturile familiei sunt alcătuite din pensia de boală a mamei în cuantum de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]