3,189 matches
-
văzduhului, apoi Jacob însuși prietenului Petru, în vagonul de deportați spre Siberia - au puteri alinătoare, tămăduitoare, pedagogice. E poate marele mesaj și cel mai subtil al cărții, continuând metafora bibliotecii salvatoare din Maseurul orb, romanul anterior al autorului. Bildungsroman și frescă istorică, Jacob se hotărăște să iubească este un roman minunat, scris cu un imens talent literar. Considerat de criticii nemți ca fiind deja „în prima linie a literaturii germane” (Elke Heidenreich în Frankfurter Allgemeine Zeitung), autorul său revine, cu fiecare
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
germinat de societate și de „orânduirea cea crudă și nedreaptă”, însă Jean Valjean joacă rolul Providenței pentru o parte dintre „mizerabili”, dar și pentru un suflet nobil precum Marius (Eddie Redmayne), aristocratul atașat cauzei revoluționare. Din ceea ce romanul realizează, o frescă remarcabilă a unei perioade zbuciumate și glorioase în același timp din istoria Franței cuprinsă între două paranteze, Revoluția Franceză și bătălia de la Waterloo, rămâne doar o epură, o schemă, un decor pe fundalul căruia actorii debitează o serie de monologuri
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
din aripi/ aripile de piatră ale pietrelor/ bat atît de încet/ încît pot smulge din ele/ cristale de cuarț ca pe niște pene dureroase.” Avem de-a face cu o viziune desprinsă parcă din pictura lui William Blake sau din frescele lui Bălașa, bîntuite de creaturi mitologicoarhetipale. Nu știu care fizician sau alt om de știință ar fi putut defini mai bine relativitatea timpului și spațiului, și limitele cunoașterii, decît a făcut-o Nichita Stănescu în Elegii și în alte poezii adiacente. Închei
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
reușit, cu mijloace stilistice în mod voit reduse la minimum, în felul unui cronicar, fără găselnițe narative sau focuri de artificii stilistice, doar înșiruind poveștile unor oameni „obișnuiți”, în fond, niște tipuri umane din România anilor 1945-1991, să obțină o frescă nu doar foarte complexă, dar și foarte vie, emoționantă. Toate povestirile te ating într-un chip tulburător, deși sunt povești pe care le știm, majoritatea, povești reale sau legende de pe vremea lui Ceaușescu. Se știe, mulți oameni au uitat de
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
anul în care Agrippa schițează cuprinsul tratatului sau în trei cărți Despre filosofia oculta, consacrându-i pe Zamolxis și pe Zoroastru că cei dintâi autorii ai filosofiei oculte. Este anul în care Rafael Sanzio pregătește la Romă schițele monumentalei sale fresce cunoscută azi sub numele de Școală din Atena. Cu titlul inițial de Cunoașterea cauzelor (Causarum cognitio)ix, pictură murala de la Vatican s-a vrut ilustrarea simbolică a istoriei filosofiei, „o poveste” - cum spune Văsari - în care „apar înfățișați toți înțelepții
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de Școală din Atena. Cu titlul inițial de Cunoașterea cauzelor (Causarum cognitio)ix, pictură murala de la Vatican s-a vrut ilustrarea simbolică a istoriei filosofiei, „o poveste” - cum spune Văsari - în care „apar înfățișați toți înțelepții lumii”x. Din păcate, frescă nu a avut niciodată un text explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a personajelor datează din anul 1550 și aparține chiar lui Văsari, istoricul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
fost acceptat (ius non scripta) de toate siteurile de popularizare de pe Internet, în frunte cu Wikipedia, fără a se indică vreo sursă documentara cu Hypatia din Alexandria, femeia filosof a atichității păgâne, si asta în ciuda asemănării izbitoare a personajului din frescă cu Portretul unui tânăr, tabloul pictat de Rafael pe la 1513 și interpretat că o posibilă reprezentare a lui Francesco Maria della Rovere, nepotul Papei Iulius ÎI, comanditarul frescei. Semnalată de Gruyerxii încă din secolul XIX, asemănarea cu portretul acestui tânăr
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
filosof a atichității păgâne, si asta în ciuda asemănării izbitoare a personajului din frescă cu Portretul unui tânăr, tabloul pictat de Rafael pe la 1513 și interpretat că o posibilă reprezentare a lui Francesco Maria della Rovere, nepotul Papei Iulius ÎI, comanditarul frescei. Semnalată de Gruyerxii încă din secolul XIX, asemănarea cu portretul acestui tânăr ridică un prim semn de întrebare în acceptarea personajului rafaelit că femeia filosof Hypatia. Mai mult, gândirea neoplatoniciana a Hypatiei nu se încadrează în contextul pythagoreic al grupului
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
alte cuvinte, răsfăț postmodern ce traversează vârstele ficțiunii, într- un zigzag amețitor. Nașterea psihanalizei în cheie realistă Acțiunea din Amprenta omului de Sebastian Faulks se petrece tot în perioadă victoriană, dar cu extinderea timpului până la Primul Război Mondial, reconstituind întro frescă uriașă nașterea psihanalizei, într-o ambițioasă și documentată demonstrație ce estompează puțin celebra școală vieneză, ajungând chiar să o pună sub semnul întrebării și s-o demonteze în punctele principale susținute de fondatorul ei, Sigmund Freud. Interesul, dacă nu chiar
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
al prozei „cu țărani suciți” din anii ’60. De asemenea, studiul variantelor și al prozelor nepublicate în volum confirmă intuiția călinesciană, conform căreia scriitorul se afla în pregătirea unui proiect romanesc amplu. Care s-ar fi aflat, probabil, la intersecția frescei sociale și umane de tip Agârbiceanu cu psihologismul modern. Împrejurarea că marea revistă la care a colaborat Pavel Dan a fost Gândirea nu trebuie să ne facă să-i aplicăm eticheta de tradiționalist. La Gândirea, în fond, au publicat proză
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
mai multe poezii vor fi scrise „de un locuitor al râului”. Iată una dintre ele: „respir goliciunea liniștită a râului/ în zâmbetul tău se leagănă cuiburi de pești/ și tremurul bărcii/atingerea nisipului mă împrăștie-n noapte/pe val amorțesc fresce și iubite/cu strigătul matern pe buze//cineva-mi sustrage din nou poezia /din vârtejul grădinii/să fie paznicul înveșmântat în albastru/cel care acum se preface în scrib neîndemânatec//ce va fi oare cu el/ când va da de
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
și Lucreția Pătrășcanu, care au avut amabilitatea să-mi răspundă, în cele ce urmează. Liana Tugearu: Cum s-a născut ideea organizării acestei expoziții? Expoziția a devenit o necesitate pe măsură ce procesul de restaurare prin care au trecut aceste fragmente de frescă, în ultimele două decenii, se apropia de sfârșit. Pe de o parte, era de datoria noastră să înlesnim întâlnirea publicului cu frescele, care se prezintă acum sub o nouă înfățișare, pe de altă parte trebuia să le oferim prilejul restauratorilor
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
acestei expoziții? Expoziția a devenit o necesitate pe măsură ce procesul de restaurare prin care au trecut aceste fragmente de frescă, în ultimele două decenii, se apropia de sfârșit. Pe de o parte, era de datoria noastră să înlesnim întâlnirea publicului cu frescele, care se prezintă acum sub o nouă înfățișare, pe de altă parte trebuia să le oferim prilejul restauratorilor de a ne împărtăși din observațiile acumulate pe parcursul acestei atât de intime investigații. Apropiindu-ne, însă, de punctul terminus al acestei fascinante
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
prilejul restauratorilor de a ne împărtăși din observațiile acumulate pe parcursul acestei atât de intime investigații. Apropiindu-ne, însă, de punctul terminus al acestei fascinante călătorii am fost surprinși să constatăm că anul în care se finaliza restaurarea ultimului fragment de frescă marchează împlinirea a 500 de ani de când Sfântul Neagoe Basarab - ctitorul Mănăstirii Argeșului - a devenit voievodul Țării Românești și a început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
frescă marchează împlinirea a 500 de ani de când Sfântul Neagoe Basarab - ctitorul Mănăstirii Argeșului - a devenit voievodul Țării Românești și a început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor își revendica misiunea de a deveni, totodată, un prilej de a omagia personalitatea ctitorului, o proiecție peste veacuri a vizionarului voievod. Modul de lucru în echipe interdisciplinare este evident în cazul acestei expoziții. Cum a funcționat el de această dată
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
voievod. Modul de lucru în echipe interdisciplinare este evident în cazul acestei expoziții. Cum a funcționat el de această dată? Noi am avut șansa de a deveni parte a acestei echipe în ultimii 12 ani, pe când procesul de restaurare al frescelor era destul de avansat. Nu noi am inițiat acest proiect, ci doar am preluat de la colegii noștri misiunea de a-l finaliza și de a transmite bogăția de conținut pe care i-au conferit-o acestui ansamblu creatorii, istoria, dar și
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
a intervenției de conservare-restaurare, presupunând un dialog febril și onest între restauratori, chimiști, fizicieni, istorici, istorici de artă sau paleografi, dialog extins și pe axa generațiilor istorice. Echipa de specialiști care ne-am asumat această etapă din destinul semimilenar al frescelor ne-am raportat permanent la deciziile, la profesionalismul și la dăruirea celor de dinaintea noastră. Revenind la echipa din care am făcut parte, trebuie să spunem că intervenția asupra fragmentelor a fost realizată de către cei mai bine cotați specialiști restauratori de la
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
oară când putem vorbi despre un eveniment conceput de muzeul nostru într-o manieră atât de complexă și sperăm ca acest exercițiu expozițional să deschidă drumuri noi în practica muzeală de la noi. Ca medievaliști, ce semnificație desprindeți voi din iconografia frescelor create cu aproape o jumătate de mileniu în urmă pe aceste meleaguri? Ca aspiranți la acest titlu atât de onorant, suntem datori să spunem că pe parcursul cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de frescă
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
frescelor create cu aproape o jumătate de mileniu în urmă pe aceste meleaguri? Ca aspiranți la acest titlu atât de onorant, suntem datori să spunem că pe parcursul cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de frescă au fost extrase și și-au pierdut locul care le fusese destinat în ansamblul bisericii Mănăstirii Argeșului - programul iconografic originar. Ce semnificație are tot acest discurs iconografic e greu de spus în câteva cuvinte și e riscant să ne propunem
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
Fără îndoială că el ne va vorbi despre modelele și influențele artistice care s-au exercitat asupra picturii medievale din Țara Românească, oferindu-ne totodată acces la mesajele explicite pe care ctitorul sau meșterii ni le transmit prin fragmentele de frescă. Toți cei care intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în care a fost pictată biserica. Dincolo însă
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
au exercitat asupra picturii medievale din Țara Românească, oferindu-ne totodată acces la mesajele explicite pe care ctitorul sau meșterii ni le transmit prin fragmentele de frescă. Toți cei care intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în care a fost pictată biserica. Dincolo însă de toate detaliile iconografice care fac să zumzăie poveștile hagiografice din jurul fragmentelor de frescă
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în care a fost pictată biserica. Dincolo însă de toate detaliile iconografice care fac să zumzăie poveștile hagiografice din jurul fragmentelor de frescă și dincolo de măiestria fiecărei tușe de culoare și a expresiilor atât de diverse și de vii ale personajelor, alăturarea sfinților militari galeriei de personaje istorice din pictura originară a bisericii Mănăstirii Argeșului, exprimă un model de eroism și pietate cu
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
măsură. Ar fi nedrept ca bucuria pe care o resimt specialiștii muzeului de fiecare dată când privesc aceste picturi vechi de 500 de ani să le rămână străină vizitatorilor expoziției. Noi vom încerca să intermediem această relație a publicului cu frescele, dar dacă vom reuși sau nu vă vom putea spune numai după închiderea expoziției. Tot atunci sperăm să aflăm și noi, în sfârșit, răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Pe lângă frumusețea expoziției, catalogul ei, la fel de valoros, va fi de aici încolo un
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
vă vom putea spune numai după închiderea expoziției. Tot atunci sperăm să aflăm și noi, în sfârșit, răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Pe lângă frumusețea expoziției, catalogul ei, la fel de valoros, va fi de aici încolo un instrument indispensabil al oricărui cercetător al frescelor Mănăstirii Argeșului și în general al picturii murale medievale din România. Care sunt principalele lui contribuții? Înainte de orice, catalogul expoziției devine documentul care consfințește, pentru generațiile care vin, noul statut conferit fragmentelor de frescă, ca urmare a recent încheiatei restaurări
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
instrument indispensabil al oricărui cercetător al frescelor Mănăstirii Argeșului și în general al picturii murale medievale din România. Care sunt principalele lui contribuții? Înainte de orice, catalogul expoziției devine documentul care consfințește, pentru generațiile care vin, noul statut conferit fragmentelor de frescă, ca urmare a recent încheiatei restaurări. Pentru că o intervenție de restaurare oferă atât tratamentul de care au nevoie acești bătrâni pacienți ai istoriei noastre, dar totodată cea mai pertinentă și complexă posibilitate de investigare și „diagnostic” a tehnicii originare de
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]