584 matches
-
operei lui Eminescu anticipări ale psihologiei abisale jungiene și elemente ale unei concepții moderne despre istorie, ținând seama de rolul inconștientului ca factor genetic al civilizației. în plus, autoarea descoperă în scrierile sale elemente care anticipează hermeneutica modernă, de inspirație freudiană, a istoriei. Cititorul întâlnește și un Eminescu precursor al suprarealismului, iar în concepțiile desprinse din corespondența sa, cercetătoarea descifrează "o teorie in nuce a ceea ce psihanaliza va numi mai târziu acte ratate", fenomen care, conform verdictului unanim acceptat, ar fi
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
nouă versiune, semnată de Leonard Gavriliu, de această dată după originalul german și la Editura Științifică. O dată cu traducerea de la Editura Trei, realizată în premieră chiar de către un psihanalist (practician), Rodica Matei, s-ar putea să înregistrăm Trei eseuri... drept lucrarea freudiană cu cele mai multe ediții în limba română. Tema începe să-l preocupe intens pe Freud imediat după publicarea în noiembrie 1899 a Interpretării viselor. O dată explorată "calea regală" de acces la inconștient - visul, sexualitatea îi apare ca următorul pas important în
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
o "mitologie cerebrală", pozitivă. Un psihism conceput astfel ar fi avut o organizare calchiată (naiv și impropriu, spunem noi, o dată cu autoarea) după cea neurologică. Ceea ce nu-i de neglijat însă într-o asemenea situație este tocmai caracterul revoluționar al perspectivei freudiene, principiul novator după care tulburările psihice sunt provocate de cauze tot psihice - precum și particularitățile foarte speciale și intimiste ale terapiei psihanalitice. Roudinesco afirmă, pe bună dreptate și cu exemplificări riguroase, că detractorii scientiști ai psihanalizei ajung finalmente fie la truisme
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
a devenit apoi catolic conservator și regalist; a pictat o Crucificare atomică, inspirată parcă din fizica cuantică; și a murit privind cerul de deasupra casei sale părintești, cu ochii țintă la un alt tată, transfigurare cerească a propriului său (dificil, freudian) tată. Oricât de diferite sunt aceste biografii de secol XX, ele reprezintă lucrarea, opera ineluctabilă a șansei, o șansă de fier de-a dreptul, acel "coup de dés", celebra aruncare a zarurilor, care dictează cu o autoritate uimitoare asupra modului
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar la cartea Juliei Kristeva Străini ne suntem nouă înșine sau la teoria freudiană a alterității, după care fiecare poartă în sine un străin. Dar aș vrea să știu mai multe despre ultimul dvs. roman... M.M.: A apărut sub titlul Herzog von Ägypten (Ducele din Egipt) și este un roman voluminos dar cred că
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Carol al II-lea. Ema, evreică deja ieșită dintr-un mariaj tragic, îi va umple întreagă această ultimă perioadă, la capătul căreia, post-mortem, fiul lui I.L. va deveni, circular, tatăl micuțului Jean Mathieu. Alt bastard, de data aceasta fără remușcări freudiene, se adaugă șirului aproape ereditar din familia Caragiale. Căsătorită, conjunctural, cu frizerul protipendadei bucureștene, Maximilian Zilverstein ajunge să plece, în extremistul an 1941, de la Fundații împreună cu toate manuscrisele mateine, pe care le va veghea cu cea mai mare grijă. Emigrând
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
par să se audă. Și dacă privim mai în urmă în istoria muzicii, ne vine în minte opera Atys de Lully. În acest context avem o grandioasă scenă a visării susținută de muzica flautului, aproape ‚narcotizantă’, scrisă parcă pentru psihanaliza freudiană. ‚Visele’ Violetei Dinescu își află și ele ‚cheia’ în lăcașurile secrete ale sufletului”. Original: „Optischen Signifikante Klangstrukturen und Lineaments, die in einer Art ‚Verwandlung’ wiederum ins Traumhafte hinüber gleiten. Das alles ist mit faszinierender Imaginationskraft gestaltet. Le Rocher tremblant überwältigt
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
și trebuie primul să știi că, de la un moment dat, cantitatea trece în calitate!”. Pe Călinescu îl regăsim, în paginile memorialistului, histrionic precum îl știm, în episoade savuroase, dar în plus, Crohmălniceanu semnalează în opera călinesciană nenumărate teme de „interes freudian”, printre care și... preferința pentru amazoane, altfel spus „înclinația spre masculinizarea obiectului erotic” (vizibilă, aflăm, chiar și în corespondența intimă a criticului cu soția sa, Alice). Recunosc că pe mine m-a interesat în mod special capitolul „Amintiri de la Junimea
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
și ți-ai luat ochelari negri și baston alb.” (p. 16) Pentru că, la început, Pascal însuși nu-și dădea seama ce se petrece cu el, bănuind chiar că ar suferi de Alzheimer, când el defulează și refulează după toate regulile freudiene: „Văd... hidoșenia ce ne înconjoară, dar și frumusețea fragilă și plină de candoare ce vrea să reziste în fața acestui carnaval apocaliptic... aici, în jurul nostru, în fiecare zi.” (p. 17) Din ce în ce mai conștient, eroul se recunoaște: „Nu mai pot și nu mai
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
intimitatea ei fără ca, sedată, femeia să bănuiască această prezență. Dragostea lui Leon rămâne una de o suavitate psihotică, de un romantism trist, tulburat, cu reflexul unei drame de Strindberg speculată bergmanian. Centrat pe imposibilitatea comunicării, dar și cu o mizanscenă freudiană, filmul lui Skolimowski explorează alienarea ființei umane într-un loc unde nu s-a întâmplat nimic, populat cu cehoviene ființe de prisos și unde avem parcă unul și același anotimp: toamna. Leon "trăiește" cu această iubită adormită patru nopți de
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
film sfîrșește la fel în cuptorul cu plăcinte ca vrăjitoarea din Hansel și Gretel. Filmul seamănă cu acele povești care ne-au încîntat copilăria gen Scufița roșie sau Barbă-Albastră rescrise de o Angela Carter, în toată splendoarea unei monstruoase dezvoltări freudiene asemeni unei flori carnivore. În toată povestea este rătăcit și un puști exceptat de pe lista de consumabile a cuplului criminal și care-și manifestă afecțiunea pentru doamna Lovett, însă el nu beneficiază de intervenția Providenței ca în cazul lui Pip
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
Russet), precum și cîteva apariții care sprijină înfruntarea celor doi (Șoimul, Uleul, Crocodilul, Corbul și alte cîteva). Întreaga secțiune a doua se transformă în lauda de sine a Inorogului, a autorului însuși, care întreține cu dușmanul său Hameleonul o relație ciudată, freudiană: Hameleonul vrea să-l ucidă pe Inorog, dar simte față de acesta o atracție irațională, aproape sexuală. Portretul pe care i-l face Inorogului este opera unui îndrăgostit; nu ne miră că îi oferă fascinantului dușman chiar pe frumoasa lui soție
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz în ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, în ideea, exprimată acum în termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale în pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
pentru care a fost sărbătorit alte dăți. De pe urma cărora a primit onoruri. Pentru care e considerat unul dintre cei mai importanți, ba chiar cel mai important și așa mai departe. Doamne și domnișoare care nu s-au eliberat de complexe freudiene se extaziază mistic atunci când pohetul mai spune câte ceva.[...] Dar cum tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
mai precizat. Păi scrieți atunci pentru pisici, maestre!" Semnatarul misogin, pisicofob și invidios al acestor rînduri, care se crede copilul din Hainele împăratului, ar avea, după părerea Cronicarului, nevoie de ajutorul unui psihanalist (asta fiindcă tot vorbește dînsul de complexe freudiene). Mult regretatul Laurențiu Ulici, care figurează încă în casetă ca director al revistei ce publică inepția, vedea în Gellu Naum un candidat la Premiul Nobel pentru Literatură. E drept că pe Ulici îl plăceau și femeile și pisicile, iar invidia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
să se îndrepte în sens opus. S-a și autoproclamat, dealtfel, „un Casanova al cauzelor ", părându-i-se firesc să le îmbrățișeze cu pasiune și să le abandoneze brusc, fără regrete. Marotele lui au început cu educația progresivă și psihanaliza freudiană pentru a ajunge în final la parapsihologie (prin testament, a lăsat bani pentru înființarea unei catedre consacrate acestei pseudoștiințe), trecând prin sumedenie de mișcări politice, religii și discipline științifice, de la sionism la catolicism și chiar budism, de la antifascism la comunism
Maniheism la două capete (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6266_a_7591]
-
pălărie trece dincolo de literatură. Capitolul despre tatăl oportunist și versatil, dominator și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de extraordinarul număr din Apostrof în care mai mulți scriitori evocau figura paternă. Nu e un simplu joc cu iz freudian, iar Marta Petreu își dovedește încă o dată obiectivitatea atunci cînd recunoaște că toată această imagine demonică a avocatului Eugen N. Ionescu, construită de propriul fiu, e o simplă imagine, probabil trunchiată, probabil contorsionată. încă un joc al manieristului, încă o
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
nu exclude posibiliatea unui filocid, un simț al umorului deloc neglijabil, fac din acesta un interlocutor interesant, preocupat să mențină un anumit standard al demnității sale și o viziune de artist blazat asupra lumii. Relația sa cu Sullivan se complică freudian, complexul oedipian, scos la iveală pe parcurs, are un punct de sprijin în evoluția acestuia de la un ajutor de preot la cea de impecabil agent în forțele de elită ale Poliției din Boston. Lecția despre bine și rău predată în
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
adolescentului Paul Morel, Miriam, este, se pare, "modelată" după Jessie Chambers, prietena din copilărie a lui Lawrence care l-a sprijinit foarte mult în afirmarea sa ca scriitor. Conținutul autobiografic a lăsat loc unui nesfîrșit șir de interpretări în spirit freudian ale relației profunde și devoratoare existente între personajul Paul și mama acestuia (și ale relației care i-ar fi servit drept model...), nescăpînd investigației nici una dintre repercusiunile acesteia asupra tipului de relaționare erotică al lui Paul/ Lawrence. Critica literară feministă
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Știam de câțiva ani despre Valentin Protopopescu că este un foarte bun stilist. Volumul freudian intitulat Dincolo de seninătate îl recomandă și ca un autor stăpân pe conținut - sau, psihanalitic spus, ca un autor care (se) conține. Și care pare că se privează în acest fel de propriul debut, spre a începe direct cu a doua
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
bisexualitatea ș.a., centrate toate, direct sau indirect, pe fenomenul isteric. Fără îndoială, piesa de rezistență (cea care dă și titlul volumului) o reprezintă studiul din 1926 intitulat Inhibiție, simptom, angoasă - foarte mult citat, de altfel, în ansamblul referirilor la opera freudiană. Se poate remarca - acum mai mult, o dată cu publicarea consecventă a cinci volume ale seriei - o anume particularitate a operei: și anume înaintarea hermeneutică prin permanente reveniri la idei deja aprofundate, sau la etape istorice de început ale psihanalizei. Este vorba
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
consecventă a cinci volume ale seriei - o anume particularitate a operei: și anume înaintarea hermeneutică prin permanente reveniri la idei deja aprofundate, sau la etape istorice de început ale psihanalizei. Este vorba în cazul de față (dincolo de o evidentă retorică freudiană care mizează pe o asemenea permanentă consolidare din mers a unor noțiuni și teorii) despre abordarea concentrică, sau în spirală a realităților isteriei, realități care au stat începând cu 1895 la baza edificării unei noi științe. Datele se completează astfel
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
asigura pe ansamblu o necesară coeziune terminologică; confruntările cu traduceri într-alte limbi (în franceză, de pildă) și cu Vocabularul de psihanaliză al lui Laplanche și Pontalis (tradus în '94) își vor proba cu siguranță utilitatea. Întâiul volum conține aplicațiile freudiene la opere literare și de artă plastică. Este vorba, printre altele, de Gradiva lui Wilhelm Jensen, de Hamlet și de Neguțătorul din Veneția, de Gioconda și de Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul, de goetheana amintire din Poezie și adevăr, de
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
răspuns indirect la întrebările torturante ale ființelor istorice asediate și locuite de neliniște". Două sunt elementele coagulante ale cazuisticii pe care Ion Vlad își propune s-o analizeze: în plan formal, discursul eseistic și filozofic care "virusează" proustianismul și psihologismul freudian, și, în plan tematic, suferința, neliniștile, dispariția reperelor și exacerbarea anxietății, grefate pe fondul agitației sociale care a marcat epoca interbelică. Traumele războiului au și ele un cuvânt greu de spus. Ambele determinante converg către modelul romanului de idei: "Poate
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
o structură tot liniară, descărnată, pornește de la sonetul petrarchesc Timpul zboară și nu s-oprește o clipă. Expunîndu-l studenților din Geneva, după ce-l alesese în ultimul moment, aparent fără motiv, protagonistul-povestitor, un visiting profesor italian, ajunge - de la un lapsus tipic freudian -, cînd îi venise pe buze un alt nume și nu al iubitei poetului, să rememoreze momentele legate de prima, adolescen-tina-i iubire. Versurilor petrarchești, dislocate pentru un comentariu academic, apoi recompuse - în clasica lecție de analiză textuală - li se suprapune simultan
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]