582 matches
-
se apropie foarte mult de viziunile esențializate brâncușiene, cu Domnișoara Pogany sau Pasărea măiastră. Sorin Alexandrescu face o dublă lectură, freudiană / jungiană a himerelor lui Paciurea, fie ca realizare a unei tensiuni în cuplul de forțe al elementarelor Liebenstriebe/Todestriebe freudiene, fie prin selectarea din cuplul de forțe jungian anima/animus a unei anime benevolente, creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism trecut de teoreticianul român prin grila psihanalizei freudiene, marchează, mai degrabă, o fază finală a simbolismului european, ilustrată elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta modernă, fază în care simbolul cedează în fața unei esențializări a materiei și a eliminării oricărui rest narativ. În acest sens, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilității decadente, și își insolitează propriile sale himere, le desface de orice parteneriat dramatic. Ele nu mai sunt prizonierele unui vis voluptuos în care senzualitatea se intensifică în proximitatea morții, o moarte violentă asimilată actului sexual și prezidată de cuplul freudian Liebenstriebe / Todestriebe. Chipurile himerelor sunt cu mici excepții aceleași, ca și cum sculptorul ar fi ales să reproducă nu un tip, sau, mai degrabă, un arhetip, o față ovală, cu trăsături abia pronunțate, indicând acel preformat sau neformat, stadiu incipient al materiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus interes sau familiarizare a lui Klimt cu vulgata psihanalitică. Pe acest fond este inserată și tema femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îngeri în cel de-al treilea panou va oferi contrapondere acestei sexualizări agresive și seductive, a răului la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura trecentoului italian. Socotind insuficiente referințele invocate, Călinescu stabilește o altă relație cu plastica parnasiană a poeziei, prin Théophile Gautier, ca refulare a derealizării vocației de artist plastic. Cu alte cuvinte, imagismul poetic al lui Maniu ar traduce acest complex freudian al unei estetice întoarceri a refulatului în poezie. Depășind nivelul speculativ al exercițiului psihanlitic întreprins de Călinescu, rămâne provocatoare ideea unei sinteze a celor două limbaje artistice, pe care poetul ar întreprinde-o la nivelul liricii sale devenită plastică, simbioză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de oameni înfiorați și gîfîind involuntar, cu transpirații reci pe frunte, cu părul zbîrlit sînt fascinați de acte violente în fața cărora, s-ar crede, ar trebui să fugă țipînd este o enigmă care la prima vedere dă crezare tezei originale freudiene a nenaturalului sinistru (das Unheimlich). Conform acestei teze, moartea, pentru care nu există nici un remediu cunoscut și care este destinul inevitabil al tuturor indivizilor, poate fi foarte bine "ascunsă vederii celor din jur", dar că însăși prezentarea morții ca pe
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pe acest teren minat, aflat la granița dintre câmpul larg al biografiei și cel la fel de extins al operei "achiziții recente conjugate ale științei "eredității" individuale și colective (intrate după al Doilea Război Mondial în faza experimentală), pe cele ale psihanalizei freudiene, jungiene, lacaniene (ajunsă și ea de multe decenii în etapa confirmărilor experimentale nu numai de tip manifest "patologic", dar și "normal"), ale antropologiei explicit sau implicit totalizante a lui Mircea Eliade etc"32. Criticul va urmări în chip procesual asemenea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Vasile Popovici nu e primul care luminează subterana psihologică a textului slavician. El o face însă îndoindu-se permanent de adecvarea terminologiei psihologiei în spațiul literaturii, și de aceea, chiar dacă conceptul celor trei arhipersonaje cu care operează amintește de departajarea freudiană a aparatului psihic (super ego, ego, id), nu e nici pe departe vorba de o suprapunere a acestora. Criticul pleacă, în construcția taxonomiei propuse, de la dihotomia ontologică (prezentă în limbă) între cele trei persoane (ego, tu și ille) pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ce o are ca obiect-subiect) i se datorează prefacerea interioară a personajului, chiar dacă la început ea nu e percepută decât la nivel subliminal. Profanarea bisericii este gestul prin care se face trecerea dintru-un plan în altul. "Ego-ul" (în accepțiunea freudiană) preia ceea ce această ultimă acțiune contra firii aduce la suprafață: frământări, angoase vechi, remușcări, sentimente refulate. Cu Dumnezeu n-ar fi voit să se strice, dar în condițiile date, Lică nu găsește altă cale de ieșire din impas: Dar nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
căutați voi!? Parcă popa și părinții au să-și mai vâre și ei nasul în treburile voastre? Ai s-o prinzi o dată într-un colț și oameni sunteți amândoi. Recunoaștem aici clare noțiuni de psihanaliză care au construit celebra teorie freudiană a libidoului. Psihanalistul avant la lettre care este Burdea nu reușește să convingă, ci produce o rană adâncă: Națl se cutremură în tot trupul; îi venea să-l apuce de piept și să-l scuture încât să-i clănțănească oasele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unui eveniment central, apoi își desfășoară experiența în cercuri concentrice în jurul fenomenului aflat în centru. Prin dialog și asociații libere se dau la o parte pojghițele memoriei pentru a demasca obsesia centrală: Eros sau Thanatos. În 1891, Hermann Bahr, un freudian, scria, trecând în revistă trăsăturile psihanalizei: "Noua psihologie va căuta elementele de bază [ale sentimentelor], lucrurile care se nasc în întunecimea sufletului, înainte să ajungă la limpedea lumină-acest proces haotic și chinuitor de plictisitor, al sentimentelor, care atunci când ajung în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dezvoltarea psihosocială a personalității, teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson se fundamentează pe ideea dezvoltării continue a personalității pe parcursul întregii vieți, trecând prin opt stadii cruciale de dezvoltare. Acesta este chiar punctul esențial în care se deosebește de teoria freudiană care accentua importanța copilăriei și a experiențelor timpurii în dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
experiență de cunoaștere prin imagine (id est: imaginală). Cât privește dezbaterea teoretică despre catharsis, în unele studii de dată ceva mai recentă s-a stabilit deja că, din punct de vedere al reprezentării vieții interioare, melodrama ilustrează, în termenii psihanalizei freudiene, structura traumei patogenetice, deoarece, la fel ca personajele de pe scenă, receptorul experimentează afecte sau emoții elementare într-o formă primară, irepresibilă. Pe de altă parte, e bine cunoscută analogia dintre efectele cathartice ale teatrului și cele ale psihodramei metodă curativă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lovinescu trădează presupusul model ibsenian și, în loc să pună accent pe factorul etic și social (esențial în drama burgheză), absolutizează determinismul biologic, ceea ce o face să graviteze pe altă orbită estetică, alături de Năpasta 108, de Patima roșie, dar și de dramele "freudiene" ale lui Blaga (îndeosebi de Fapta, republicată ulterior cu titlul Daria). Ca atare, deși teoretic am văzut că respinge determinismul (corespunzător ideii de fatalitate existențială)109, identificabil și în tragedie, și în drama naturalistă, deși sancționează vehement dramatugia lui Caragiale
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prezența (în ciuda așteptărilor, Memoriile nu înregistrează decât portretul public al autorului, dimensiunea "apolinică" a personalității). Nu întâmplător, întreaga literatură a lui Lovinescu se focalizează asupra psihologiei erotice (complet eludate în paginile memorialistice propriu-zise) și a modelării de sine, confirmând ideea freudiană a terapiei prin scris (formă de sublimare a pulsiunii libidinale), asumată explicit 110 de teoreticianul mutației valorilor estetice. Bineînțeles, segregarea autorului empiric de lumea ficțiunilor sale devine operantă doar la nivel teoretic, din necesitatea de a distinge pactul ficțional-estetic de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se supună acum tânărul intelectual înclinat să-și facă din femeie un idol e chiar sexualitatea ceea ce înseamnă că sexualitatea e "concepută, paradoxal, ca o etică", instinctul fiind "absorbit de moral și legitimat"197. Nimic mai adevărat. Dar această "răstălmăcire" freudiană a "salvării" prin întoarcerea la condiția animalică nu sugerează oare ireversibila disoluție a universului tragic, de vreme ce tragedia e și "o lume a eroilor excepționali și a deznodământului catastrofic"? În ce constă excepționalitatea eroilor lovinescieni? Și ce "catastrofă" le pecetluiește destinul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lulù identificăm, e drept, vechea structură a tragediei dar în varianta sa degradată (istoricizată), de melodramă. Câteva cuvinte, acum, și despre "paradoxala etică a sexualității" la care trebuia convertit Andrei. Ligia Tudurachi sesiza, cu sagacitate, că în romanul lovinescian "tensiunea freudiană între libido și conștiință nu funcționează", ceea ce face ca Id-ul "să se articuleze fără dificultăți în ordinea ideală a super-ego-ului". Or, dacă Peter Brooks nu greșește, aceasta e chiar definiția melodramei, înțeleasă ca luptă de afirmare a Sinelui ("the
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al celor doi" (op. cit., p. 45). În opinia noastră, dimpotrivă, proza lovinesciană se înscrie programatic în alt registru estetic (al melodramaticului), încălcând pactul mimetic, al literaturii "realiste": prin urmare, "peisajul" lovinescian e o proiecție imaginară a interiorității "psihice" (în termeni freudieni, o afirmare a id-ului, cu care luptă în zadar "eul" personajului). 136 Nuvela scriitorului francez a inspirat muzica genialei opere a lui Georges Bizet, elogiată de Nietzsche ca model absolut al artei cu ecouri adânci în sensibilitate (e vorba
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de sfaturile pe care guru le dă mortului, de la primele simptome ale desprinderii de viață, pînă la topirea definitivă în pacea nirvanei. Această parte este dominată de o geografie funerară specifică și de reprezentări fantasmatice, în cel mai autentic imaginar freudian, pe care individul și le închipuie în legătură cu lumea „de dincolo”. Cartea egipteană a morților, și ea tradusă recent, a fost adusă prima dată la cunoștința cititorului român tot de Mircea Eliade, în „Știu-tot”, din 1925, o publicație școlară de popularizare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
critic", se spune într-unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397). Re-valorizarea dimensiunii spirituale a omului sau a unei "psihologii a adîncurilor" este, de exemplu, privilegiată, în detrimentul unei lecturi atee, pansexualiste și materialiste a presupozițiilor freudiene. [Spre deosebire de modul "difuzării"], "propagarea are ca obiectiv provocarea unei conduite la toți membrii unui grup [...]. Spre deosebire de difuzare, unde este vorba întotdeauna de o incitare la luări de poziție parțiale sau "atomizante", aici remarcăm apariția unei construcții de ansamblu care își
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
consistență și amploare realității, putând fi înțelese dintr-un anumit punct de vedere, ca o formă a conceptului imitatio dei, ca un împrumut sintetic de esență între valorile faptelor divine și a celor umane. Asociind aceste aspecte cu anumite interpretări freudiene privitoare la geneza trăirilor religioase, referitoare la înțelesurile relației tată-fiu, putem găsi o justificare a raporturilor stabilite între divinitate și omenire, ca și a sentimentului de subordonare și dependență, despre care amintește Rudolf Otto112. Revenind la ideea principală de fundamentare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a unui personaj istoric sau mitic sînt totodată capcane pentru cititori. Tindem să observăm doar ceea ce știm deja, doar dacă devierea de la așteptări nu este puternic întărită. Un caz amuzant este Oedip Rege de Sofocle. Datorită audienței formidabile a psihanalizei freudiene, îl "știm" cu toții pe Oedip. Este persoana cu complexul lui Oedip, desigur. Și-a ucis tatăl și a poftit-o pe mama lui. Dar nu este deloc așa. Personajul Oedip nu are un complex Oedip, din două motive opuse. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la rândul ei, își subordonează tot tehnologic literatura, care este silită să reacționeze, fie prin mimesis, fie prin antimimesis, la agresiunea mijloacelor mai direct senzoriale ale canalelor puternic tehnologizate, producătoare de imagini reproductibile, mixabile, comprimabile, dislocabile, asemenea visului în viziunea freudiană. Literatura, și ea, aproape că se dispensează de poezie, sau cel puțin tinde să o modifice fundamental pentru că, fiind cel mai aproape de nucleul oricărei culturi, care este lirismul, poezia este și cea mai 75 rezistentă la tehnologizare. Paradoxul poeziei este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Dali. Suprarealistul autentic nu folosește, dintre cele trei creiere care sânt suprapuse sub țeasta noastră, decât pe primul, cel mai arhaic, care engramează reflexele, posturile și ritualurile 263 speciei. Eroul, în orice operă suprarealistă, este omul generic, jungian, nu individul freudian, ca la Novalis, Jean Paul sau Tiek. S-a observat, de pildă, cât de asemănătoare sânt femeile din toate picturile surrealiste? Ele nu sânt decât niște semnale erotice, sânt Feminitatea, și silueta perfectă, suplă, linsă, sticloasă, inutilizabilă în definitiv, aceeași
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]