654 matches
-
droguri, vedea lumea cu alți ochii decât acea Rachel căreia un gram de cocaină îi făcea creierii pilaf. O fetiță de doisprezece ani, îmbrăcată cu un poncho și având pe cap un sombrero, ne-a întâmpinat cu un entuziasm care friza nebunia. Dați-i niște Litiu fetei ăsteia! —Două persoane, a anunțat Chris privind împrejur într-un fel așa de cretin de parc-ai fi zis că ziua de mâine nu avea să mai vină. Sau de parc-ar fi căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de la degetul mic, așa cum face întotdeauna atunci când nu știe cum să exprime ceva cu delicatețe. (De zece ani, de când suntem cele mai bune prietene, ne cunoaștem, și una și cealaltă, limbajul trupului și îl cunoaștem atât de bine încât uneori frizăm telepatia.) — OK, n-o spune, o întrerup eu. Tuturor mireselor li se face frică. Acum nu mai pot să dau înapoi. Poate că Julia Roberts poate să fugă din fața altarului de mai multe ori și să rămână tot drăgălașă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o pasăre ca să ucidă o altă pasăre doar pentru plăcerea dresorilor i se părea oribilă. Dar aprecia spectacolul. Era ceva nou. În Franța, ca și în celelalte țări europene de altfel, vestimentația suferise o drastică sărăcire sau transformări care, uneori, frizau absurdul. Aici însă veșmântul mai era încă o sărbătoare, așa că privea cu interes bogăția și eleganța stofelor, strălucirea mătăsurilor, diversitatea blănurilor și frumusețea princiară a faldurilor care alunecau peste crupele cailor. Admira exuberanța culorilor, panașele albe sau vopsite în nuanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe măsură ce fetița se apropia de vârsta infamă a celor „doi ani de groază“. În vreme ce Fiona era de părere că o palmă ușoară dată din când în când sau o admonestare verbală fermă nu făceau nici un rău, pentru David gesturile astea frizau abuzul infantil. În consecință, Jake crescuse aproape complet nedisciplinat. N-a fost o palmă în toată regula, s-a apărat Fiona cu toate că știa că gogoașa se înfuriase. Lipsa de responsabilitate a lui Jake fusese acum totalmente eclipsată de temporara ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Însă Julia n-a verbalizat nimic din toate astea. În fond, mai purtase discuția asta de nenumărate ori. Deși, din punct de vedere profesional, James era în top, iar istețimea lui era incontestabilă, când venea vorba de inteligență emoțională, omul friza cretinismul. Pentru el, nici o conversație de natură personală nu era atât de importantă încât să nu poată fi evitată. Așa că Julia și-a îngropat adânc toate presimțirile negre. Le-a îngropat în locul acela întunecat, unde aveau să le țină companie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cuiva, ca să scape de mama tuturor mahmurelilor. Ca David să-i dea de urmă, însemna că planurile lor pentru ziua aia trebuiau anulate. Fiona știa asta. Dar ceea ce nu înțelegea era starea de evidentă îngrijorare a lui David - stare care friza panica. Probabil că Belinda îi pictase un tablou atât de sumbru încât reușise să-l ambaleze până-l adusese în pragul nebuniei. Fiona s-a decis să injecteze în respectiva scenă puțină rațiune. — Stai s-o luăm de la-nceput. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să se despartă de tine. Știu asta. Dar un instinct foarte puternic îmi spune să încerc și e foarte greu să rezist, mai ales că aici e vorba și de nevoia mea de a căpăta o motivație care să nu frizeze absurdul. Măcar atât... Poate că ar fi mai bine să surâd ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, să trântesc o formalitate de genul: „A! Bine, dacă așa simți, n-are rost să mai discutăm, nu-i așa?“ și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
care-l exasperau... Nu era mai bucuros decât ei să îndeplinească această misiune, iar în calitate de comandant, era nerăbdător să ajungă cât mai repede la bază și să procedeze la descărcare. Dar câteodată anumiți membri ai echipajului, simțind frâiele în jurul gâtului, frizau nesubordonarea, ― Bine, zise Brett, puțin sarcastic. ― Bine, ce? "Tehul" nu era nechibzuit. Nu putea să se înșele în ceea ce privește expresia și tonul superiorului său. Era momentul să depună armele. ― Bine... vom merge... (Fiindcă Dallas nu-l slăbise din priviri, adăugă zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a încurcat zilele ? înțelege madam Ana ce soartă amară este a fi orfană ? Desigur, multe lucruri nu le înțelege madam Ana, sau se face că nu le înțelege, dar dacă îi amintești soarta ta amară, de orfană, lasă fierul de frizat unde se nimerește și te ia la pieptul ei care miroase a bucătărie și a levănțică, tu ești puiul madamei Ana, îți șoptește cu vocea ei dogită, nu sunt eu doica ta ? Nu e Spiridon fratele tău de lapte ? Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la aspectele imediate fără a face investigații mai adânci. Misterul lui John Robert rămăsese nesondat, trecut sub tăcere. Când Hattie era mai mică, Pearl se gândise că ar fi inoportun să discute despre marele om într-un mod care ar friza lipsa de respect. Pearl avea părerile ei despre John Robert, dar n-ar fi riscat să le dea grai. Iar Hattie, într-un fel curios, copilăresc, caracteristic propriei situații, pur și simplu nu se gândea la el. În anii copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca și cum îi implora ajutorul. Iar el se gândea: „E atât de tânără, atât de tânără!“. Se deșteptase după miezul nopții, cu sufletul răvășit, și până dimineața se zvârcolise în pat, într-un paroxism de tristețe, remușcare, resentimente și frică. Resentimentul, frizând aproape furia constituia elementul cel mai demonic din boala mentală a lui Tom. Era atât de neobișnuit, atât de nefiresc pentru el să se simtă „furios“ pe cineva. Acum era supărat foc pe John Robert, pe Hattie, pe George, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
politică a Bucureștilor“, mă invită surâzător acum la tot soiul de sindrofii legate de o reușită sau alta, cu o încredere în viitor de-a dreptul amețitoare pentru viermuiala noastră, care-și tot plânge de milă într-o abulie ce frizează cretinismul. Dar spectacolul cel mai excitant pentru mine este amploarea extraordinară pe care a căpătat-o viața la nișă. Și nu doar printre oamenii cu dare de mână, cu vreo trei luni de vacanță pe an, petrecute între Balcic, Noua Zeelandă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ritualul hieroglifelor, la vertica litatea scrierii japoneze, la îndelungul ceremonial inițiatic al Punctului, acompaniat de sunete misterioase, la întregul labirint necesar pentru a scrie cele câteva silabe ale unui haiku. În plus, în caligrafia arabă respirația joacă un rol ce frizează budismul: „Respirația este scânteia vieții. Când oprim respirația pentru a face o linie, o melodie sau un pas de dans, nu mai suntem pe pământ. Suntem la ju mătatea drumului dintre viață și moarte. Nu avem aceeași respirație atunci când trasăm
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu mașina cu aburi, ci diminuarea păcatului originar. Să mă explic. Europa își cam bate joc uneori de ruinele sale. Sunt multe și își poate permite. În America, așa ceva ar fi de neconceput. Protejarea lucrurilor "atinse" sau înnobilate de timp frizează acolo mania. În pădurile declarate "parc național" nu e permisă nici luarea unei crengi rupte. Totul trebuie să rămână cum este. O floare smulsă reprezintă un delict. Dar tradițiile propriu-zise se opresc, în genere, la faimosul "saloon" pe care-l
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu-și conștientizeze situația. Și nici că își pierduse mințile și rătăcea fericit pe tărâmuri numai de el știute. Dimpotrivă. Își realiza postura. Dovedea luciditate. Cunoștea unde și pentru ce se găsea. În schimb, însoțitorii lui trădau neliniște. Aceasta chiar friza absurdul. Răsturna complet situația. Năștea un paradox care sidera. Ai fi zis că nu transportau un inculpat, ci însoțeau un personaj de rang înalt căruia îi asigurau securitatea. Însă ceea ce avea să desăvârșească bizareria și să înlocuiască firescul cu nefirescul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
chiar dacă poveștile lui se află la granița de încălcare a confidențialității și exploatare a unor probleme de interes secundar... Să vezi cum o personalitate atât de respectată profită de pe urma unor cercetări neasimilate și a unei suferințe străine de persoana sa frizează penibilul. Weber citi mai departe, de la citate scoase din context la generalizări grosolane, de la erori faptice la atacuri la persoană. Cum putuse Jess să fie așa de detașată față de chestia asta? Din articol reieșea că lucrarea lui era o combinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și înțepenea. Norocul nostru că s-a îmbrăcat înainte. Surîse: Sinucigașii sânt cocheți, țin la toaleta lor. O prietenă de-a mea s-a aruncat de la etaj. Vă rog să mă credeți, s-a sculat de la 5 dimineața, și-a frizat părul, și-a călcat cea mai frumoasă rochie. S-a parfumat chiar... ― Ai prieteni interesanți, constată Grigore Popa cu un rânjet. Bătrâna replică senină: ― Am avut într-adevăr noroc, îmi dau seama. Valerica Scurtu se sprijini epuizată de perete. Părul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
liderul dadaist. O lungă scrisoare autografă, semnată și datată 1 iunie 1930 (303/236 TZR C. 974), îl persuadează pe toate căile. De la aluzii răsfățate gen „O seamă din cei cari mă lingușesc sau socotesc că trebuie să mă menajeze (...) frizează convingerea că produsele mele apărute în Contimporanul (și aiurea) ar dovedi un talent demn de o soartă mai bună, adică indicat să fie exprimat și într-o limbă europeană” pînă la somații brutale: „SĂ MĂ TRADUCI ÎN LIMBA FRANCEZĂ”. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în folclorul critic o serie de formule memorabile — „omul mecanomorf”, „portrete-destin” etc. Meritul lor e de a fi scos definitiv producțiile urmuziene din zona derizorie a „farselor” comice și „absurde”. „Enciclopedismul” hermeneutic devine însă, de la un punct încolo, excesiv de pedant, frizînd uneori delirul erudit. Textele urmuziene sînt puse în relație cu nume sonore din marea cultură universală, de la Platon, Ovidiu, Bosch, Arcimboldo, Botticelli, Athanasius Kircher pînă la Sade, Fr. Schlegel, Kierkegaard, Dostoievski, Kafka, Camus, Jarry, Beckett, Picasso, Klee, de Chirico, Picabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
comentarii... Într-o secvență intitulată „Enigme și evidențe urmuziene” din volumul Afinități efective, Ed. Cartea Românească, București, 1990, Șerban Foarță speculează în marginea obedienței timorate a lui Urmuz față de imaginea dominatoare a Tatălui. Este identificat un „exces de scrupule filiale (frizînd «aneroismul» însuși)” și - în ciornele de manuscris rămase - „o teodicee in nuce, vag maniheistă” (p. 57), însemnările despre atotputernicul revolver, „Suveran al lumii”, arătînd chiar că „suicidul său este, în fond, un deicid”... Putem cita și alte numeroase referințe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că autenticitatea celor de mai jos e într-adevăr foarte îndoielnică. Oricum, am verificat toate informațiile notate și am descoperit, nu fără o oarecare mirare, că ele, chiar și cele introduse de mine, corespund întru totul adevărului. Lucrul pare că frizează absurdul, însă e perfect logic și se integrează în sistemul pe care îl voi descrie în continuare. Sunt conștient că o altă verificare, independentă de a mea, nu va putea proba nimic. Așa cum se va vedea, orice investigație efectuată după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
i s-au acoperit de o boare umedă. —Dragul meu. Hugo. O să avem... un copil. —Un copil? a repetat Hugo. Toată amețeala cauzată de băutură i se evaporase din corp. Mintea îi căpătase, instantaneu, o claritate de cristal. Acuitatea vizuală friza perfecțiunea. Ar fi putut să piloteze și un avion de vânătoare pe timp de noapte. Hugo se holba la Amanda crucit. —Dar eu habar n-am avut... adică... of, Doamne! Șocat, s-a prăbușit în genunchi în fața ei, inspirând profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Și eu să cad în rolul lor?... Să cerșesc o sărutare? Să fiu sclavul papucului tău, să tremur când îți vei descoperi sânul... sânul care mâni va fi un cadavru, și care după ființa sa este și astăzi? Să mă frizez ca să-ți plac, să-ți spun minciuni ca să petrec mintea ta ușoară; să mă fac o păpușă pentru... cine o și mai spune pentru ce? Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău care stăpânește lumea; mi-e milă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Și eu să cad în rolul lor?... Să cerșesc o sărutare? Să fiu sclavul papucului tău, să tremur când îți vei descoperi sânul... sânul care mâni va fi un cadavru și care, după ființa sa, este și astăzi? Să mă frizez ca să-ți plac, să-ți spun minciuni ca să petrec mintea ta ușoară, să mă fac o papușă pentru... cine o și mai spune pentru ce? Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău care stăpânește lumea; mi-e milă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asasini sub masca de profesori În medicină”. Articolul arată că scopul acuzaților era „de a atenta la viața conducătorilor xe "U.R.S.S."U.R.S.S. printr-un tratament nociv”3. Știrea a fost urmată de o campanie propagandistică fără precedent, ce friza isteria, atât În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., cât și În Întregul bloc comunist. În crearea atmosferei antievreiești, puterea comunistă se folosea de clișeele tradiționale ale antisemitismului clasic, pe de-o parte, iar, pe de alta, de sentimentele puternic Înrădăcinate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]