715 matches
-
experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
calea, realizării unui scop sau a satisfacerii unei trebuințe, iar pentru alții, nu; numai astfel vom putea explica, de ce același eveniment poate avea, la același individ, în diverse situații și împrejurări, valori și semnificații diferite, acționând când ca un agent frustrant (păgubitor), când ca un stimulent. Prin urmare, reducerea înțelesului de frustrație numai la capacitatea de a face față intensității obstacolului, așa cum propune de exemplu N.D. Levitov, este prea îngustă. Fenomenul de frustrație dobândește semnificație deplină numai prin raportarea sa la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mod personal de percepere și interpretare a respectivei blocări/contrarieri, c) reacțiile comoprtamentale condiționate de această stare psihică (reacții care au menirea de a asigura o echilibrare, o adaptare la situația creată, atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de „feed-beck”). Vom vedea, pe parcurs, că aceste trei aspecte se structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de „feed-beck”). Vom vedea, pe parcurs, că aceste trei aspecte se structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea psihică” rezultată din actul privării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea psihică” rezultată din actul privării, fie, în sfârșit, numai prin „reacțiile comportamentale” adoptate de subiectul frustrat. Fenomenul frustrației se consituie, de fiecare dată, ca un act al psihicului în ansamblu, ca un act al sistemului personalității, motiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
caracteristice ale trăirilor fiecăruia: „Frustrația nu se definește prin obstacol, căci în realitate nimic nu ne permite să știm ce este apreciat ca atare de către subiect. Aceeași situație poate să fie simțită ca favorabilă, de către o persoană și trăită ca frustrantă de către alta. Vindecarea, de exemplu, poate fi gratificantă (dar invers) căci unii găsesc mai multe avantaje în faptul de a fi bolnav (nu mai au responsabilități, lumea se ocupă, de ei) decât sănătoși”. Iată de ce trebuie relevată, unitatea dialectică, a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sănătoși”. Iată de ce trebuie relevată, unitatea dialectică, a tuturor acestor aspecte (laturi) ale frustrației, care acționează, unitar, unul prin celălalt, formând de fapt cele trei componente de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă etc.) în realizarea căruia subiectul trebuie să fie intens motivat, iar pe de altă parte a unui obstacol, extern sau intern, real sau imaginar, material sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
conduce spre satisfacerea deplină a unor trebuințe, tendințe secundare (ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor noastre, dorința de autorealizare profesională, de a fi stimat și respectat de semeni etc.), vorbim de frustrația secundară, caracteristică, lumii umane. „Reacția subiectului la situația frustrantă constituie răspunsul la frustrare. Trebuie arătat ca situația frustrantă influențează în mod diferit organismele supuse privării, deoarece subiecții se deosebesc în ceea ce privește măsura în care sunt frustrați într-o situație standard (aceste diferente sunt decise de structura personalității fiecăruia și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor noastre, dorința de autorealizare profesională, de a fi stimat și respectat de semeni etc.), vorbim de frustrația secundară, caracteristică, lumii umane. „Reacția subiectului la situația frustrantă constituie răspunsul la frustrare. Trebuie arătat ca situația frustrantă influențează în mod diferit organismele supuse privării, deoarece subiecții se deosebesc în ceea ce privește măsura în care sunt frustrați într-o situație standard (aceste diferente sunt decise de structura personalității fiecăruia și de experiența, personală anterioară în astfel de situații). Datorită acestui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persoană, se comportă diferit în situații similare, că aceleași acțiuni și mișcări (reacții) pot avea, sub raport psihologic, semnificații diferite, apare și necesitatea discutării conceptului de „starea de frustrație”. În raport cu această stare apar cele mai mari dificultăți în explicație. Situația frustrantă generează „starea de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general, distincția între o „situație frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cele mai mari dificultăți în explicație. Situația frustrantă generează „starea de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general, distincția între o „situație frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat în situația, frustrantă respectivă poate să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general, distincția între o „situație frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat în situația, frustrantă respectivă poate să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat în situația, frustrantă respectivă poate să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aflată într-un moment de ridicată tensiune psihică, stăpânindu-se, nu trădează expresiv starea sa, deși modificările funcțiilor sale organo-vegetative pot să confirme ritmul crescut al activității psihice. Nu există, deci întotdeauna, o corelație perfectă, în plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și de rezistență la frustrare; starea funcțională a organismului în momentul frustrării; particularitățile psihofiziologice care marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin modificări ale nivelului excitabilității sistemului nervos (în special, a hipotalamusului), ale secreției de adreno-corticosteroizi, cât și prin modificările compoziției chimice a sângelui. Situația frustrantă declanșează, de regulă, stări emoționale puternice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin modificări ale nivelului excitabilității sistemului nervos (în special, a hipotalamusului), ale secreției de adreno-corticosteroizi, cât și prin modificările compoziției chimice a sângelui. Situația frustrantă declanșează, de regulă, stări emoționale puternice, care dezorganizează pe moment activitatea subiectului, putând duce chiar la forme de nevroză (manifestate prin acțiuni iraționale, atipice). Desigur, această emoționalitate severă, dezorganizantă, este întâlnită mai ales în cazul anumitor tipologii umane, cum sunt
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aspectul unui conflict de nerezolvat, în cursul căruia energia depusă crește, emoțiile devin mai intense, iar activitatea este redirecționată. Așadar, nu este suficient să definim frustrația numai prin faptul blocării unei tendințe, dorințe, aspirații etc.: situația obiectivă de frustrare este frustrantă numai dacă ea este interpretată de către subiect ca privatoare, sau arbitrară. „Emoționalitatea” este strâns legătă, deci, de actul interpretării, de conștiința importanței motivelor, a scopurilor activității și a dificultăților ce țin de evenimentul frustrant. Dar „emoționalitatea” poate fi și rezultatul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]