475 matches
-
la Strey, apoi la Zolkiew), unde rămase mult timp de frica Turcilor. Peste scurt timp, vin însă și alte nenorociri asupra Cernăuților. După dezastrul lui Carol al XII-lea din Suedia, 1709, care fugise în Turcia, o parte a suedezilor fugiți vin împreună cu 300 de cazaci la Cernăuți. Neaflând aici destulă hrană, se răsfiră prin împrejurimile orașului. Scurt timp după aceasta intră 3-4000 de ruși peste Cuti și Mihalcea în Cernăuți, care îi surprind pe aceștia și-i nimicesc. Acestea deabia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cronicii de familie, dar și al "celebrelor" romane realist-socialiste Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, cît și al nuvelelor din Nopțile de iulie, Vînătoare de vulpi, la fel de tributare comenzii comuniste. Petru Dumitriu a "evadat", cum îi plăcea să spună, și nu "fugit", din România sovietizată, la începutul lui 1960. A fost prin anii '50 laureat al cîtorva Premii de Stat, care echivalau cu sume astronomice, ce permiteau beneficiarului o viață cît se poate de luxoasă. Acum, pe toate căile: la radio, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trag în grabă afară. Țiganul după ei, parcă și mai nervos. O iau la sănătoasa spre Plevnei. — Vă omor când vă prind, mânca-v-aș suflețelele voastre ! se aude monstrul răcnind în spatele lor. — Auzi la ăsta, e mâncător de suflete, fugiți, fraților, mai tare, țipă râzând în hohote Pribeagu. Și așa și alergau, de parcă însăși moartea ar fi fost în spatele lor și ar fi vrut să -i trimită în cealaltă lume. Parcă erau la maraton și se băteau nu doar pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
soba improvizată din vagon, al cărei burlan îl amenajase Virginia să iasă afară, făcând o gaură cu mâinile goale prin tabla ruginită. Era toată zgâriată pe mâini, răni adânci, care dureau ca naiba, umplute de mizerie și rugină. Nu mai fugiți, că transpirați ! s-a auzit strigătul mamei din depărtare. M-auzi, Bibi ? Pițule ! Să nu cumva să transpirați ! Pentru că, dacă transpirau, riscau să moară pe drum cu pneumonie sau febră. Și dac-ar fi scăpat de astea, prin minune, cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă. Baba a zâs: - În zădar mereț’. S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea” (Urmeniș - Maramureș). Planul expresiei accentuează valoarea de hierofanie a apariției animale, imposibil de distrus cu mijloace umane, și cu atât mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o d-alergat”, „S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea”. Acțiunile apar cu o durată fulgurantă și trecerea lor instantanee nu poate afecta în nici un fel timpul sacru. Orice efort al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci și fără nici o stare”. La începutul anului 1848, situația locuitorilor satului Odaia-Bogdana (ținutul Fălciu) ajunsese disperată. În jalba lor, adresată Vistieriei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să aducă sportului băcăuan cât mai multe victorii, medalii, titluri naționale, europene și mondiale. Costin Alexandresc IANUARIE EVENIMENTUL LUNII: GABRIELA MANEA A DEMISIONAT DE LA CÂRMA ECHIPEI DE HANDBAL FEMININ ȘTIINȚA BACĂU HANDBAL 5 IANUARIE Oana Bondar a dat bir cu fugiții Ca și cum problemele cu care se confruntă n-ar fi fost de ajuns, echipa feminină de handbal Știința Bacău a rămas fără golgetera sa, Oana Bondar. Din păcate, handbalista a șters-o pe furiș, fără a anunța pe nimeni și mai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și mai tinerei, și mai bătrâiori, și mai spălați, și mai nederetecați, dar toți vră jiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dâra În urma ei, această servitoare fugită de la stăpân și bătând acum ciamburul pe ulițele Bucureștiului, ca Într-o junglă erotică răsunând tăcut și Înfundat de mârâitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă câinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cuveni ca aceia a căror patrie le îngăduie să vină și să plece în voie să nuabuzeze de asemenea cuvinte. Fiindcă ei au un teren ferm sub picioare. Rostite de gura lor, aceste cuvinte estompează toate pierderile suferite de cei fugiți. Sugerând că emigranții ar putea face abstracție de năruirea existenței lor, de singurătate și de înțelegerea de sine sfărâmată pentru totdeauna, de vreme ce limba maternă din creier, ca patrie portabilă, poate compensa absolut orice. Limba nu poate fi, ci trebuie luată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie, fiind slab cu cei puternici, dar puternic cu cei slabi; deoarece, așa cum de obicei o femeie, când se ceartă cu vreun bărbat, își pierde curajul și dă bir cu fugiții atunci când bărbatul se arată neclintit, și, dimpotrivă, dacă bărbatul începe să dea înapoi și-și pierde curajul, atunci furia, dorința de răzbunare și sălbăticia femeii cresc și devin nemăsurate, tot la fel obișnuiește și dușmanul să slăbească și să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pulsul, de parcă ar fi fost lovituri de ciocan. În sfârșit, chiar la urmă, numele meu: „Exclusă din partid, din cauza originii ei moșierești și fiindcă are o fată la Paris, plecată când în țară începuse deja minunata înflorire a socialismului, deci fugită“. Și apoi două minciuni (fiindcă nu mă puteau exclude doar pentru cele două motive de care, logic, nu pu team fi făcută răspunzătoare): că am fost numită inspector de regimul Antonescu - ceea ce nu era adevărat, fiindcă am fost numită în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o baie de sânge”, scria un contemporan, pentru că - de data aceasta ! - evreii s-au organizat În formații de autoapărare conduse mai ales de ofițeri evrei demobilizați. Înarmați cu bâte, ei i-au alungat pe huliganii pogromiști, care alergau speriați, strigând „Fugiți, vin jidanii !” <endnote id="(280, p. 113)"/>. Pentru prima dată În astfel de cazuri, nu evreilor le-a fost frică, ci ei au provocat-o altora. Acest eveniment a fost Încorporat de scriitorul I. Peltz În cuprinsul romanului său Calea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calificați În diverse meserii. Însuși Ceaușescu recunoscuse În interviul său din „Scînteia” faptul renunțării la sapă și balegă de vacă al unui număr de „...140.000 de țărani care vor intra În rîndul salariaților”. Ce urma să bage În locul fugiților, n-a vrut să spună românilor. În acest fel, numărul locurilor de muncă noi urma să fie de „...peste 250.000” numai În 1974! Interesant e că, lăsând deoparte secretomania care guvernase România până atunci, În documentul cu pricina fuseseră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asta : ție asta ți se pare normal ? Ei bine, nu chiar. Nu, nu sînt întotdeauna singur. Da, unele dintre persoanele care m-au însoțit de-a lungul timpului erau de sex feminin, și nu, nu toate au dat bir cu fugiții în momentul în care m-au văzut scoțînd pixul, încercîndu-l și, apoi, cu un zîmbet de satisfacție, plonjînd în adîncurile relației mele cu agenda, pentru a nu mai reveni la suprafață decît la sfîrșitul filmului. Cele mai miloase dintre ele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
convingem pe micii arabi să ne dea tacâmuri și cești pentru ceai și cafea. A început o goană prin întreg restaurantul, toată lumea stătea neputincioasă în fața farfuriilor cu mâncare, iar chelnerii disperați din cauza imensei cereri colective au dat bir cu fugiții. În cele din urmă, Liviu a descoperit un sertar cu furculițe, pe care le-am folosit și pe post de cuțit sau lingurițe. Iar eu cu Marga am dat buzna în bucătărie pentru a le cere apă fierbinte și cești
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Jose Marti , Bernardo O'Higgins, Jose Artigas..., urmate de cărți, reviste, artizanat, înregistrări muzicale. Pentru scuarul din fața clădirii au sosit și versiunile în bronz ale respectivilor, dar când a fost vorba de executarea unor postamente, Excelențele au dat bir cu fugiții. Ca fost șef de misiune "în zonă", am pus umărul la soluționarea problemei. Aveam un nepot care era director comercial la Combinatul Fortus din Iași, combinat care cu sprijinul MAE intrase în niște relații pe anumite piețe de interes, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Să ling papucii padișahului! Un domn adevărat pentru țara lui face orice mârșăvie! N-am putut s-o fac! N-am putut! Îmi dau palme pentru trufia mea nesăbuită! Și-acu eu... eu ce să fac?! Să dau bir cu fugiții? Și Moldova cui o lași? îl seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru trufia mea nesăbuită! Și-acu eu... eu ce să fac?! Să dau bir cu fugiții? Și Moldova cui o lași? îl seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina?! Îl vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-un codru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cei ce au umblat cu pâra la Înalta Poartă, cei ce au hiclenit, au săvârșit nedreptăți, au vândut țara boier sau neboier, indiferent cine erau au plătit, au fost judecați cu dreptate și-au plătit! Unii au dat bir cu fugiții și s-au desțărat. Au trecut anii... Și iertarea... Mă bate gândul să dau al doilea salvconduct de bunăvoință boierilor pribegi din Polonia... Un gând bun ce face cinste Măriei tale, spune spăsit Stanciu. Să pleci chiar domnia ta la Cracovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
târziu! Toată Moldova se adunase în jurul meu. Au strigat după oaste străină. A venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au dat bir cu fugiții, pribegindu-se, nădăjduind vremuri mai bune când să lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut țara, i-am scurtat olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că mult se bucură când oștenii lui fug în munți, ca să nu meargă cu păgânii... O să-i plătesc eu. După faptă și răsplată! Înainte de plecare din Stambul, mai mulți căpitani și câteva pașale dintre cei ce-au dat bir cu fugiții la Podul Înalt și care căpătaseră iertare Mahomed a poruncit să fie aruncați în apele Bosforului cu bolovanul de gât: să fie pildă celor ce-or mai păcătui ca dânșii. Ștefan tace. Se reculege... Face câțiva pași cufundat în el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înmormântare), unchiul a plecat tocmai când aveam cel mai tare nevoie de el (nu știu de ce, dar anume prezența lui, a fratelui mamei, mi se părea în acele clipe cea mai necesară). Am avut impresia că a dat bir cu fugiții. Multă vreme nu l-am iertat că ne-a lăsat singuri atunci. * N-am știut să avem grijă de mama când trăia, n-am știut să avem grijă de ea nici după ce a murit... În ziua (v. mai sus) înmormântării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Totul e zugrăvit în culori de carnaval, care prilejuiesc unele versuri de un mare umor ingenuu: Unde scăpare? Cine te-aude, În care parte te poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unii primesc pașapoarte și alții nu. Unii și nimeni nu știe pe ce criterii au dreptul să viziteze alte țări, poate sunt persoane care se bucură de mai mult credit la miliție și partid, și tocmai aceștia dau bir cu fugiții și nu se mai întorc. Pe de altă parte, se vede că nu legea decide dacă cineva are sau nu dreptul de a călători peste graniță, totul depinde de rezultatul investigațiilor secrete: o simplă observație critică a unui vecin, o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]