438 matches
-
grupurilor rock. Din punctul de vedere al industriei muzicii, care anume formație sau cântec este în vogă nu este la fel de important ca faptul că există unele formații la modă, ale căror cântece compania producătoare le vinde. Abordând problema din perspectivă funcționalistă, grupurile rock asigură distracția multor oameni, în speciali tineri, furnizează un număr de locuri de muncă și reprezintă o cale a mobilității sociale. Din perspectiva conflictului, formațiile rock sunt în competiție unele cu altele pentru ascultători, dar și cu managerii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din mai multe surse. Unele din acestea se găsesc în afara societății; altele sunt produse ale proceselor sociale din interiorul acesteia. Sursele care se găsesc în afara societății sunt numite exogene; acelea care își au originea în societate sunt numite endogene. Teoriile funcționaliste se concentrează asupra surselor exogene precum și asupra modalități în care societățile se adaptează la rezultatele schimbării. Teoriile conflictualiste pun accent pe sursele endogene ale schimbării, concentrându-se asupra felului în care societatea însăși creează schimbarea. Există multe surse ale schimbării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Să ne amintim de rolul jucat de televiziune în evenimentele care au avut loc în țara noastră în decembrie 1989. Conflictul intern. Conflictele interne, lipsurile de tot felul și eșecurile în politicile sociale sunt surse majore ale schimbării sociale. Perspectiva funcționalistă tinde să arate că lipsurile și procesele disfuncționale sunt surse ale schimbării, în timp ce perspectiva conflictualistă insistă asupra conflictelor. Conflictele servesc frecvent ca punct de focalizare pentru mișcările sociale. Grevele, demonstrațiile, protestele etc. precum și conflictele în care acestea își au originea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au produs în ultimi 200-300 de ani. În acest sens, termenul este folosit interșanjabil cu modernizarea. În cele ce urmează vom folosi termenul dezvoltare în legătură cu înțelesul larg și, cel de dezvoltare economică, pentru înțelesul său restrâns. 12.4.1. Perspectiva funcționalistă versus perspectiva conflictualistă despre dezvoltare Teoriile care abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și, cel de dezvoltare economică, pentru înțelesul său restrâns. 12.4.1. Perspectiva funcționalistă versus perspectiva conflictualistă despre dezvoltare Teoriile care abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economică, pentru înțelesul său restrâns. 12.4.1. Perspectiva funcționalistă versus perspectiva conflictualistă despre dezvoltare Teoriile care abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer) a "inconștientului indivizilor" (S. Freud) sau a "arhetipului umanității" (E. Jung); * Un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea însăși (G. Durkheim și Școala funcționalistă); * O formă de transmitere a unei revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vom considera ca punct de pornire problematica structurilor de organizare a cooperării sociale și economice, piețe, organizații câmpuri organizaționale. În capitolele al treilea și al patrulea, vom considera această problematică din perspectiva neo-instituționalismului economic, accentuând limitările acestor modele, de tip funcționalist, bazate pe eficiență și pe agregarea intereselor actorilor. În capitolul al cincilea vom face trecerea la neo-instituționalismul sociologic ce introduce elemente valorice și cognitive În analiza instituțiilor ce produc cooperare. Capitolul al șaselea introduce elemente structurale În analiza cooperării, din
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și acțiune În teoria organizațiilor, conceptul de acțiune este Întotdeauna raportabil la conceptul de instituție. Sociologic, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii societății. În siajul gândirii funcționaliste, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri și de relații sociale, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale oamenilor În societate sau la Îndeplinirea anumitor funcții sociale (Vlăsceanu, 1996). Instituțiile sunt definite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul considera, Într-o concepție funcționalistă simplistă, că instituțiile capitaliste eficiente (În special corporația modernă) au apărut În virtutea logicii, pentru că erau economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și, mai ales, abordarea relației dintre piețe și organizații sunt caracteristici contemporane. În cele ce urmează vom considera concepția lui M. Granovetter asupra problematicii acțiune - instituții și, implicit asupra dihotomiei piețe - organizații, concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson, 1997:26). Aceste caracteristici ale naturii umane (factorii umani) și caracteristicile tranzacțiilor (specificitatea investiției), cele din urmă fiind determinate de tehnologie, sunt determinanții costurilor tranzacționale. Adoptând inițial un model funcționalist simplist, Williamson argumentează că, În istorie, supraviețuiesc și evoluează instituțiile cele mai eficiente În reducerea costurilor tranzacționale (firma capitalistă, de exemplu). Instituțiile, ca moduri de structurare a recompenselor (incentive alignment) sau, altfel spus, diferite moduri de organizare a tranzacțiilor (governance
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În acest caz, rezultatul intenționat al acțiunii actorilor ce dețin putere (conducătorilor, statului) În promovarea propriilor interese de maximizare a utilității. Explicația este teleologică, dar la nivelul acțiunii individuale a anumitor actori (conducătorilor politici) și nu la nivelul societal general (funcționalistă). 6. Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale. Autorii care subscriu paradigmei noii economii instituționale sunt interesați de aranjamentele contractuale formale ce guvernează tranzacțiile economice, În special cele care manifestă un grad ridicat de dependență mutuală non-trivială, adică cele În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și, În consecință, „solidaritatea” apare doar ca soluție pentru obținerea eficienței; aceasta din urmă abia este tendința „firească” a societății. Totuși cele două concepte, solidaritate și eficiență, sunt congruente. Ambele rezultă În urma diviziunii muncii și se Înscriu În teorii sociale funcționaliste. Durkheim diferențiază Între solidaritatea negativă care Îi leagă pe oameni de lucruri (drepturile reale exercitate asupra bunurilor privateși care produce diferențierea corpului social pentru a face ulterior posibilă solidaritatea prin complementaritatea diferențelor) și cea pozitivă care Îi unește pe indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conflict și zădărnici instituțiile (2001:159; de asemenea, Sandu, 2003). Preluând problema hobbesiană a ordinii aplicată activității economice, Granovetter trece În revistă argumentele cele mai importante formulate la vremea respectivă privind geneza ordinii sociale. Williamson (1991, 1993) avansează un argument funcționalist și consideră că instituțiile sunt aranjamente sociale eficiente În diminuarea incidenței oportunismului și soluționarea problemei ordinii sociale. Granovetter reproșează concepția subsocializantă a acestui argument: dacă indivizii sunt orientați doar către urmărirea rațională a propriul interes, atunci nimic nu exclude tentația
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
era mama tuturor lucrurilor. Însuși Faulques, când se Înarmase cu un aparat fotografic În tinerețe și Încă Îi mai erau proaspete unele concepte ale studiilor de arhitectură Întrerupte, fusese orbit de transformarea pe care războiul o imprima peisajului, prin logica funcționalistă și problemele localizării și ocultării, ale câmpului de tir, ale unghiurilor moarte. O casă putea fi un refugiu ori o capcană mortală, un râu - obstacol ori adăpost, tranșeea putea fi fie refugiu, fie mormânt. Iar războiul modern făcea ca asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să fi pierdut din vedere definiția schițată inițial. Eu unul nu prea văd modul în care postmoderniștii, de exemplu, pot fi considerați complici în "a pretinde că împrejurările sînt altele decît cele reale". Aceeași problemă se pune și în cazul funcționaliștilor, structuraliștilor și adepților altor "curente mai puțin importante". Bailey nu face nici o referință la Nietzsche, însă ca și acesta, folosește termenul "minciună" cu un exces de entuziasm încît, ca unealtă a analizei, conceptul își pierde aplicabilitatea. Rappaport (1979:231) este
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ca un fenomen istoric care merită, caz după caz, a anchetă precisă. Împotriva unei reprezentări fixate a identității culturale, trebuie să amintim că ea este o construcție, un proces. Nici sociologia, nici antropologia nu se mulțumesc astăzi cu o concepție funcționalistă conform căreia orice parte constitutivă a unei societăți globale contribuie la echilibrul său general. Într-adevăr, dacă în orice societate există mecanisme care au drept funcție și drept efect să asigure coeziunea, conflictul și contradicțiile reprezintă, de asemenea, elemente constitutive
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în practici mecanice, adică, în anumite contexte, în tehnici, cu alte cuvinte protocoale pentru ceremonii, sacrificii și rugăciuni. Până în anii 1960, descrierea detaliată a obiceiurilor, a credințelor, a miturilor și ritualurilor era cel mai adesea pusă în serviciul unei explicații funcționaliste. Fie reprezentările și practicile religioase serveau coeziunii sociale sau structurii puterii, fie ele reflectau o viziune despre lumea naturală și socială. Influența lucrării Formele elementare ale vieții religioase a lui Emile Durkheim (1915) conta mult în acest tip de explicație
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este posibil să privești societatea ca un ansamblu omogen. Diviziunea sacru/profan, crucială în argumentarea Formelor elementare, continuă să suscite dezbateri, deoarece nu a apărut niciodată nici un consens privind definiția sacrului. Analiza marxistă se înscrie și ea într-un cadru funcționalist, dar cu o dimensiune suplimentară, ignorată de Durkheim: religia este înțeleasă aici ca "opiumul poporului", ca o armă ideologică în mâinile claselor dominante. Actualmente, un neofuncționalism apreciază religia într-un mod mai dinamic, în relație cu procesele de legitimare a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
apreciază religia într-un mod mai dinamic, în relație cu procesele de legitimare a autorității, exprimarea nemulțumirilor de către cei dominați, interesele de clasă și strategiile individuale. În anumite contexte, ritualul se prezintă ca o prelungire a luptei politice. Treptat, explicațiile funcționaliste au cedat în fața teoriilor care atrăgeau atenția asupra construcției sensului: riturile sunt privite ca vectori de informare sau ca expresia unei viziuni despre lume. Claude-Lévi Strauss recunoaște explicit rolul fecund jucat de un articol al lui Durkheim și Mauss, "Clasificările
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vechi, la scara întregii omeniri. Chiar empiric, nici un "teren" nu se poate concepe în mod exclusiv ca un obiect sincronic, deoarece el este în mod necesar și istoric. Ca reacție împotriva speculațiilor evoluționiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autorii funcționaliști au început să studieze fiecare societate ca o configurație particulară, dar în curând s-a observat în mod clar că nu se poate face abstracție de istorie. Principiul de integrare a unei unități sociale oarecare nu este niciodată lipsit de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat că totul este ficțiune și că ficțiunea este în toate. Să afirmi că orice text
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în perioada vârstei de aur a monografiei. De altfel, empiriștii nu se limitează la descriere; utilizând materialele lor de teren și resursele literaturii, ei formulează teorii și se distribuie între doi poli: cei care încearcă să coroboreze o ipoteză generală funcționalistă, de exemplu și cei care procedează prin inducție, încercând să înțeleagă fenomene de mare amploare sociologică pornind de la cazuri particulare bine documentate. În diferitele sub-domenii disciplinare și în relație cu obiecte atât de diferite ca antropologia economică sau relațiile cultură
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]