922 matches
-
ofer plăcerea de a-ți pune și eu cîteva, mi-ar plăcea să știu, ca informație de primă mînă, ce e adevărat din toate bîrfele care circulă acum, susură el. Este extrem de excitant! Măcar o dată se petrece ceva și În fundătura asta! - Îți confirm că uciderea fratelui meu nu are nimic dintr-o bîrfă, spuse ea sec, potolindu-l pe loc. PM Își luă un aer plictisit și o introduse În bibliotecă. Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
drept, de-a-ndoaselea. SÎngele Îi șiroia pe obraz. - Au amenințat că ne omoară dacă nu-i ajutăm să se pună la adăpost, Împreună cu lingourile, murmură PM. Atunci i-am cărat pînă la grotă. Marea urca. CÎnd au priceput că era o fundătură, cel cu carabina ne-a luat În cătare. „Tu”, a spus el arătînd spre Christian, „te vei duce după ajutor, repede. Prietenii tăi rămîn aici. Ostatici. Dacă e să crăpăm, or să crape Împreună cu noi“. Christian a luat-o imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toată această risipă de lux era caraghioasă. Dar nu‑l deranjau câtuși de puțin acuzațiile de absurditate. Nu avea să trăiască o viață lungă. Înclin să cred că nutrea idei homerice În legătură cu scurtimea vieții lui. Refuza să accepte Întemnițarea În fundătura celor câteva decenii moarte, nu, cu apetitul lui pentru viață și cu excepționalul său dar pentru marea anvergură! Nu numai banii făceau acest lucru posibil - adică pleașca acelui best‑seller al său - ci și abilitatea de care dădea dovadă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Sunteți în floarea vârstei și sunteți mâncată de cari pentru că așa vreți. Aș spune că simțiți o ciudată plăcere să vă umiliți. De cât timp ați divorțat? — De trei ani. — Și n-ați făcut încă nimic ca să ieșiți din această fundătură? Plângându-vă singură de milă, nu vă veți îndrepta viața. Și nici ascunzându-vă sub acești ochelari de baga și în acești pantofi fără tocuri. — Fiecare se ascunde cum poate. Eu, în felul ăsta. Dumneavoastră, în selvă. Sau nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deschise ochii și spuse: Sunt două locuri unde s-ar fi putut afla. În spatele lui Santa Marina. Știți acea calle Înfundată care duce jos la Rio Santa Marina, În spatele noului hotel? Brunetti Încuviință din cap. Era un loc liniștit, o fundătură. — Celălalt e Calle Cocco. Când Brunetti păru nedumerit, Bonsuan explică: — E una dintre acele două calle Înfundate care se deschid din Calle Lunga, unde pornește spre Campo Santa Maria Formosa. Duce direct la apă. Chiar dacă descrierea lui Bonsuan Îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pe ea, pe lângă care trebuie să fi trecut de sute de ori, Brunetti nu-și putea aminti să o fi străbătut vreodată. Nimeni nu și-ar fi amintit asta, decât dacă locuia pe ea, căci era, așa cum indicase Bonsuan, o fundătură ce ducea la apă, unde se sfârșea. — Oricare dintre ele ar fi un loc perfect, sugeră Bonsuan. Nimeni nu trece niciodată pe-acolo, nu la ora aceea. — Iar mareele? — Noaptea trecută au fost foarte slabe. N-au avut cine știe ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Apoi l-a prins de braț pe Hugo. Unghiile femeii își făceau loc prin materialul hainei lui. —Hugo, tu nu ești atras de mine? l-a întrebat ea pe un ton plângăcios. Nu sunt atrăgătoare? Hugo a oftat. Încă o fundătură tactică din care trebuia să se extragă. Nu se poate ca Fergus să vorbească serios, a răspuns el evaziv. Probabil că așa înțelege el să glumească. Să glumească! a exclamat Laura furioasă. Știi ce mi-a spus seara trecută? Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești (două monede găsite în punctul Cimitirul evreiesc sau Lutărie) și Voinești (punctul Fundătura sau Livada Maior), județul Vaslui. În categoria descoperirilor izolate de monede ar fi intrat și cele trei, cunoscute ca fiind de pe teritoriul orașului Bârlad și din împrejurimi, însă, cum specificam la descoperirile izolate, din secolele VI-VII, aceste monede provin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320-321; Coman 1980c, p. 101, nota 10; Teodor 1997c, p. 78. c) La Tufari: la circa 700m nord de sat, pe partea stângă a văii Fundătura, pe malul Pârâului Fereștilor, s-au găsit fragmente de vase modelate la mână și la roată, din veacurile V-VI și VI-VII. Cercetare C. Buraga, 1952 și N. Zaharia, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
C. Buraga, 1952 și N. Zaharia, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320; Coman 1980c, p. 101, nota 11; Teodor 1997c, p. 79. d) Șipotul lui Mantu: pe dreapta văii Fundătura, la aproximativ 1 km nord de sat, s-au găsit vase fragmentare făcute la roată din secolele X-XI. Cercetare C. Buraga, 1955 și N. Zaharia, 1958. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele VI-VII și alte câteva, lucrate la roată, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1972. Material inedit în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 115. 80. Miclești (comuna Miclești), județul Vaslui a) În Fundătură: la numai 200m sud-vest de Casa Pădurarului și la aproximativ 1,5 km sud-est de localitate s-au descoperit fragmente de vase-borcan specifice secolelor VI-VII și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se găsește la Institutul de Arheologie Iași (nr. inv. 1871). Bibliografie: Teodor 1968, p. 240; Teodor 1970a, p. 120-121 (fig. 9/5a-5b); Teodor 1978c, p. 205 (fig. 46/1); Teodor 1997c, p. 143. 156. Voinești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Fundătura (Livada Maior): în marginea nordică a satului, în punctul Fundătura ori Livada Maior, s-a găsit întâmplător o monedă bizantină din bronz, de la împăratul Roman al III-lea Arghyros, emisă în secolul XI. Informație de la profesor Gh. Gâlcă; verificare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Teodor 1968, p. 240; Teodor 1970a, p. 120-121 (fig. 9/5a-5b); Teodor 1978c, p. 205 (fig. 46/1); Teodor 1997c, p. 143. 156. Voinești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Fundătura (Livada Maior): în marginea nordică a satului, în punctul Fundătura ori Livada Maior, s-a găsit întâmplător o monedă bizantină din bronz, de la împăratul Roman al III-lea Arghyros, emisă în secolul XI. Informație de la profesor Gh. Gâlcă; verificare Gh. Coman, 1975. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272, nota 2 (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fel de dame de companie la babe bogate <v37>: vrei și tu așa ceva? <maria>: ce pot face? Cu salariul de prof nu o să reușesc niciodată <v37>: nu o sa reușești - ce? <maria>: nu știu. Orice. Simt că am ajuns într-o fundătura <maria>: salariu mic, haine nu, căldura pe sponci, nici un lux... <v37>: am avut o discuție, măi zilele trecute <v37>: despre piine <maria>: și? <v37>: spunea interlocutoarea că important este să asiguri mai întîi ‘felia de piine’ <maria>: da, așa e
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
credea ea - se rugase neîncetat; Thomas ajunsese aproape o pildă pentru cine vroia să afle calea cea bună. Nu prea dreaptă, a lui; de la o vreme, poate tot mai strîmbă, chiar dacă din alte motive. La Amsterdam, poteca sfîrșise Într-o fundătură. Fusese mai neîntinat În junețe; episodul olandez, chiar dacă Îi mai revenea deseori În gînd, devenea tot mai cețos, Îndepărtat, lui Thomas chiar i se părea, uneori, că altcuiva i se Întîmplase totul, el fiind doar martor; doar se Încărcase cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fără să spună nimic Olimpiei, porni chiar de dimineață în oraș și se urcă în tramvaiul cu cai din Calea Rahovei, care mergea pe Calea Moșilor. Se dădu jos la Bariera Moșilor și se îndreptă spre Șoseaua Mihai Bravul, spre strada Fundătura Vaselor. Trecu printre butoaie noi și alte ustensile de dogărie, scoase în fața prăvăliilor, printre mormane de rogojini, pe dinaintea prăvăliilor cu lână și plăpumi, și intră în Fundătură, ocolind prin strada Vaselor și strada Mașinii, ca să se gândească mai bine ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
jos la Bariera Moșilor și se îndreptă spre Șoseaua Mihai Bravul, spre strada Fundătura Vaselor. Trecu printre butoaie noi și alte ustensile de dogărie, scoase în fața prăvăliilor, printre mormane de rogojini, pe dinaintea prăvăliilor cu lână și plăpumi, și intră în Fundătură, ocolind prin strada Vaselor și strada Mașinii, ca să se gândească mai bine ce felicitare să-i facă bătrânei. Atunci și-aduse aminte că nu i-a adus nimic. Se căută prin buzunar, unde găsi câțiva franci, strâmbă din gură și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pungă cu alune americane prăjite și câțiva covrigi uscați, cu susan, dintre aceia în forma unui inel de lanț, care se sfărâmă în gură. Aceste produse ale cuptorului plăceau cu deosebire mătușii Agripina. Stănică se întoarse din nou în strada Fundăturii Vaselor, de astă dată pe drum neocolit, și se opri în fața a două case fără etaj, destul de mari și cu tencuiala scorojită, stând de o parte și de alta în fruntea unei ogrăzi enorme, ca două corpuri de gardă în fața
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dormise lângă o femeie. Patul nu i se păruse niciodată atât de tare. Aglaia avea dreptate. Și-ntr-adevăr, muierea nu se lăsase, umblase câteva săptămâni, se sfătuise cu niște rude de-ale ei și, în cele din urmă, dăduse într-o fundătură de mahala peste unul Marin Roșioară, cu fată de măritat. Cumetrele - că de la ele aflase - spuneau că omul avea casele lui și atelier. Cu stare, bătrân și serios. Era dogar și meșterea acasă, în curte, când 1-a găsit Aglaia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
grămadă nemărginită de stînci, aruncate după Întîmplare de mîna naturii, sau o peșteră fără nici o urzire regulată de arhitectură, ale căria colțuroase afundări pare c-ar cuprinde oricare comori sau curse tainice, o Înșiruire de munți fără căpătîi și oarecare fundături; toate aceste și asemenea acestora izbesc imaginația noastră și nasc În noi cugetări Înalte, care pricinuiesc sublimul ce Îl numim sublim În cele din afară.” Textul are valoarea unui program liric. Nu sînt singurele „objecte” pentru poezie, dar, nu mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iscusit și de ispravă, în timp ce omul drept este neiscusit și nu e de ispravă. Aici, nedreptatea e o virtute, pe cănd dreptatea e un viciu. Nu e greu pentru Socrate să-l conducă și pe noul său interlocutor într-o fundătură. Demersul său e simplu, începe cu o simplă lămurire a termenilor. In limbaj uzual, termenul negativ este nedrept, și deci pe acesta va trebui să-l declarăm ca viciu. Trasymachos e silit a bate în retragere și a recunoaște că
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
John von Neumann și Oskar Morgenstern (care au studiat felul în care oamenii concurează și conspiră, cooperează și trădează, când sunt în competiție): a. Lașul: doi jucători gonesc către prăpastie, iar cel care se oprește sau virează primul, pierde. b. Fundătura: este situația trădării fără sfârșit: fiecare jucător refuză să coopereze vreodată. c. Vânătoarea de cerbi (descrisă pentru prima oară de J. J. Rousseau în 1755: "dacă ar fi vorba de o vânătoare de căprioare, toată lumea ar înțelege clar că trebuie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mitropolit și nici despre Ardeal nu aveam reprezentări prea limpezi. Cartea aceea, cu literele ei de aur care mă fascinau și cu făptura Mitropolitului fastuos înveșmîntat, a dispărut cu timpul din casă, iar imaginea ei a căzut undeva într-o fundătură a memoriei mele. Nu mi-am mai adus aminte de ea niciodată, poate nici numele Mitropolitului nu l-am mai auzit pomenit de atunci. Mi-a răsărit în minte pe neașteptate, când literele încrustate în frontonul cavoului au făcut să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]